15,878 matches
-
sa "Tâlcuirea Dumnezeieștei Liturghii"nu face nici o distincție între cler și laicat, referitor la Sfânta Împărtășanie. El scrie: "...dacă însă cineva are putință de a se apropia de Sfînta Masă, dar nu se apropie , nu va dobândi nicidecum sfințirea Sfintelor Daruri; și aceasta nu pentru că nu s-a apropiat ci pentru că i-a stat în putință... Și cum putem să credem că iubește Sfintele Taine cel care, având posibilitatea să le primească, nu se se ostenește să le primească?"Și totuși
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
Zorile, - editorial bilingv româno-ucainean/ București; Kitej-grad, - editorial româno-rus/ București; Porto-Franco/ Galați; Foaie - New-York/ America; Împreună - editorial bilingv româno- maghiar/București; Neliniști metafizice/Constanța - fondator actorul Iurie Darie, etc. „Anotimpuri ostile” - Ești autoarea volumelor "Zidire în cer", "Anotimpuri ostile", "Ochiul somnului - darul iubirii", "Az alom szeme - a szerelem varazsa", „Taina”. Cum ai defini stilul acestor cărți? - Am să-mi permit să răspund la acestă întrebare cu un citat al dlui prof. ROMUL MUNTEANU: „Trăim într-un timp bolnav de indiferență și neprielnic
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
dileme: este poezia o experiență personală, incomunicabilă sau are forța și îndreptățirea să comunice tuturor?” Ce este poezia pentru Viorela Codreanu Tiron? - Este o formă de a comunica, de a împărtăși, și de ce nu, o formă de-a dărui. Un dar pe care îl ofer tuturor iubitorilor de vers, așteptând ! Și așa cum scriam într-unul dintre poemele mele: Poate că așa trebuie să fie - „Fiecare poem e o galaxie ce pulsează /iar cuvintele, - înlăuntrul lor,/sunt o pulbere cosmică plutitoare,/în
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
cu toții bucuroși... Nici nu mai știu cui i-a venit ideea să citim pe rând aceeași poezie..., pot să-ți spun că eram vreo 12 oameni și fiecare a dat altă conotație acelorași versuri. A fost o experiență uimitoare pentru noi. „Ochiul somnului - darul iubirii” și “Taina” - În postfața la volumul „Ochiul somnului - darul iubirii”,se face afirmația că ești o poetă a eternului feminin. Care dintre poetele amintite în această postfață, printre care Marina Țvetaeva, Ana Ahmatova, Nemes Nagy Ăgnes, Magda Isanos, Ana
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
pe rând aceeași poezie..., pot să-ți spun că eram vreo 12 oameni și fiecare a dat altă conotație acelorași versuri. A fost o experiență uimitoare pentru noi. „Ochiul somnului - darul iubirii” și “Taina” - În postfața la volumul „Ochiul somnului - darul iubirii”,se face afirmația că ești o poetă a eternului feminin. Care dintre poetele amintite în această postfață, printre care Marina Țvetaeva, Ana Ahmatova, Nemes Nagy Ăgnes, Magda Isanos, Ana Blandiana, Angela Marinescu, Monica Pillat, ți-au slujit ca model
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
de albine... -Aha! Și Americanul, deși de-al nostru, de-al românilor, prin patria adoptivă ne amintește de actul civilizator al celor ce-au ridicat pe noul continent o nouă lume, o altă civilizație, înșirui ca pentru sine evidența înțelegerii darului Americanului... Măi să fie! exclamă ciudos Papa. Cum li se aduc unora elogii pentru merite închipuite... -Exact! confirmă Babacul. Ca și în cazul nostru! Ce, noi suntem Tom și Jerry cum a sugerat Flower-Power?! Noi suntem doi seniori cu viețile
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
analiza îndeaproape elefănțelul încropit dintr-un măr - corpul și un sfert de fruct - capul, ochi - din semințe, trompa - codița mai lungă de la alt măr, coada - o fâșie de coajă făcută fus... -Ce zici?! aruncă Patriarhul către același Papa, când primi darul fostei colege. -Ce să zic?! Un elefant schimonosit, atâta tot! ripostă ursuz, mai mult prin mimică, strivit de obsesivele întrebări ce i se adresau necontenit. Ce-or avea ăștia în cap?! De când sunt eu ciuca bătăii pentru ei?! Uitase bietul
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
un slujitor al Bisericii și al poporului român. Preacuviosul Părinte Adrian Făgețeanu a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui Adrian de a vorbi și mai ales de a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor, ale Sfinților Părinți și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
sau realiza. Aflat atât de mult în căutarea sensului, timpul devine însăși forma și imaginea lipsei de sens. Dar, în noaptea Paștilor, sensul ne este dat. Și nu ne este dat pe calea unei „explicații“ sau a „comemorării“, ci ca darul bucuriei înseși, bucuria părtășiei la timpul cel nou al împărăției.“ (Alexander Schmemann - Pentru viața lumii, EIBMBOR, 2001) Așadar, cu alte cuvinte sau în altă ordine de idei, Pe data de 13 decembrie 1983, adică în urmă cu aproape treizeci de
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Totuși, cea mai profundă urmă a impactului fostului decan de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir" asupra vieții eclesiastice americane este, fără îndoială, legată de Sfânta Liturghie și de practica euharistică. Părintelui Schmemann i se datorează în mare măsură revitalizarea celebrării Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, rostirea cu voce tare a rugăciunilor preotului, promovarea limbii engleze în cult, dar, mai ales, revenirea la împărtășirea frecventă a credincioșilor, apel care i-a consumat o energie nebănuită la amvon, la catedră, în scrierile, chiar și
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
unitatea poporului lui Dumnezeu” (p. 97). Nu este corect nici să se prezinte sinaxa „ca actul principal și fundamental al Liturghiei” (p. 5) sau Liturghia drept „Taina Adunării” (p. 97), nici de a prezenta Euharistia ca fiind „în primul rând darul și împlinirea unității credinței și dragostei” (p. 151). Pe de o parte, Părintele Alexander Schmemann pierde din vedere faptul că harul hirotoniei îi conferă preotului un loc și o funcție speciale (dacă fiecare credincios este „împărat, preot și profet”, el
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
vor împărtăși, spre trezirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre împărtășirea cu Sfântul Duh, spre plinirea Împărăției cerurilor”. Reamintesc, de asemenea, în acest sens, prima frază din Explicarea Sfintei Liturghii a Sfântului Nicolae Cabasila: “Săvârșirea Sfintei Liturghii are ca obiect prefacerea darurilor de pâine și vin în dumnezeiescul Trup și Sânge, iar ca scop, sfințirea credincioșilor, care, prin acestea, dobândesc iertarea păcatelor și moștenirea împărăției cerurilor”. Dorința de a elimina distincția între altar și naos sub pretextul că aceasta reflectă o relație
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
înțeleagă adevărurile descoperite de Dumnezeu, să le vestească și să le scrie fără greșeală, fără răstălmăcire. Proorocirea însăși, adică „vederea” celor viitoare cu privire la viața și învățătura Domnului Iisus Hristos, la evenimentele din istoria Bisericii și la sfârșitul veacurilor, este un dar al Duhului Sfânt, după cum ne spune Evanghelia: „Niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfințiți ai lui Dumnezeu au grăit purtați fiind de Duhul Sfânt” (II Petru 1,21). Cum arată Duhul Sfânt? Biblia ne
CINE ESTE DUHUL SFÂNT? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466409696.html [Corola-blog/BlogPost/378861_a_380190]
-
după El în celulă și-L făcea mai înalt și mai trist.” (Radu Demetrescu-Gyr) Cuvântul purtător de viață al numelui sfânt Dumitru / Dimitrie își află rădăcina în termenii protodaci: Demeter-Demetrius-Demetrios-Dimomitir-Daghimitir semnificând așadar: pământul-roditor, rodul-pământului, pământul-mamă, mama-poporului, spicul grâului, cel harnic, darul Soarelui, roadele toamnei, belșugul toamnai, etc. Bunul Dumnezeu-Atotcreatorul și-a pus Creația Sa sub oblăduirea, îndrumarea și înrâurirea a două mari Călăuze-Înaintemergătoare precreștine- protodaco-zamolxiene: Sân George și Sân Medru, Metru-Mitru, cel care binecuvintează viața prin mirifica Primăvară și cel care
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
silnică. A supraviețuit cruntelor regimuri torționare de la Jilava, Gherla și Periprava, fiind eliberat în 1964. Cu binecuvântarea lui Dumnezeu și-a reluat activitatea de slujitor al lui Hristos în București, considerând că toată suferința sa trebuie de fapt să întregească darul iubirii sale pentru Dumnezeu, pentru Neam și pentru Țară. * * * Dumitru Dosoftei Florea -arhimandrit și stareț al Mănăstirilor Cozia și Ostrov din județul Vâlcea s-a născut la 4 Decembrie 1910 în comuna Giulești de Vâlcea. Chemarea sa către slujirea lui
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
în Poiana de Sus, județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul Miron” din Câmpulung Muscel și pe cele superioare ale Facultății de Teologie din București. Este înzestrat cu darul scrisului, publicând în „Satul”, „Tinerimea creștină”, sub pseudonim. În anul 1936 este hirotonit diacon și apoi preot pentru slujirea ortodoxă în cadrul Mănăstirii Surpatele din județul Vâlcea, până în 1940 și de aici transferat la biserica parohiei Domnița Bălașa (Zidurile) din comuna
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
românii să fie-n pace și uniți De asupriri și dârî să fie ei scutiți!! Vis de unitate cum de putea avea, De cel din depărtare cum de stiia? Putea fi seamăn acela de pește hotar? Pe când să-și strângă darul n-avea habar... Un vis de așa unitate nu s-a pomenit, Când turcul case, moschei aci și-a zidit, Stăpânea de prea mai mult ca și acas, De și credința în mai bine nu oferea răgaz... Iubea neamul și
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > DARUL DE CRĂCIUN (4) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 349 din 15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Au fost primiți cu multă prietenie și, după salutul creștin, potrivit datinei, s-au îmbrățișat călduros și s-au sărutat pe obraji
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
și a trecut încet, ca o umbră, în dormitor. A stins luminile. A lăsat aprinsă doar o lampă de veghe pe care a descoperit-o pe o noptieră și s-a întins încetișor lângă fată, încercând să adoarmă... Referință Bibliografică: DARUL DE CRĂCIUN (4) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 349, Anul I, 15 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_4_.html [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
a fermecat. Lectorului curios, ori lovit de aripa formei fixe, îi recomand să citească fabulosul volum de sonete „FIIND” - 365 + 1 Iconosonete, apărut la Editura „Semne”, fondată și îmbogățită cu titluri remarcabile de ing. Ștefan Dulu, garantând revelația inconturnabilă a darului natural al lui Theodor Răpan. În cele aproape 800 de pagini ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
Alis Gheorghe, Daniel Manea, Theodora Munteanu, Octavian Iuga, Claudia Iagăr (copiii din Țara de Nicăieri). „Cel mai simplu și eficient mod prin care ne putem bucura copilul din noi este actul artistic. Fie că suntem creatori sau spectatori, arta are darul de a ne facilita momente prețioase de introspecție. Îmi place să cred că în fiecare dintre noi există un Peter Pan latent, care iese la iveală atunci când îi dăm voie. Vă invit, așadar, să petrecem împreună și de-acum încolo
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
în caz că-ntârziați... zise timid și alintător. -Pușchea pe limbă-ți! se asmuți la ea Lili. Ce amânare?! Nici o zăbavă! De vrea Domnul, mergem întins! Doar hrănite suntem, odihnite, la fel! și-o privi cu zvâc pe femeie. O văzuse cu darul și-și scosese capul pe fereastră. Ne ducem ca vântul și ca gândul, n-ai tu grijă! Nu! Dar niscai fructe pus-ai, drăguțo? schimbă ea foaia însetată și pofticioasă. Îi pomenise Nicole că la Mariuța-n curte împărățește un pom
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
de voința și forța individuală. Dar cântecul are și din partea lui de dăruit ceva fără de care cântărețul nu s-ar deosebi de piatră. În piatră e tăcerea pietrei, pe când în cântec e vocea umană și sufletul. De unde răzbate la dumneavoastră darul acesta al cântecului, care este talentul și dragostea? Am moștenit glasul de la mama. Unde e așezată de destin cumpăna drumurilor de viață și de cântec, în ce vă privește? Pe când aveam paisprezece ani am plecat la București, unde m-am
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
de taină, așa cum poate oferi numai poezia, loc în care să-și poată regăsi sinele? Urmărind cazna izbăvitoare a creației sale, remarcăm că poeta Tatiana Dabija se hrănește din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească prinosul de har, sensibilitate și putere de creație celor care rezonează la asemenea daruri. Recunoscându-i-se aceste daruri, a fost răsplătită cu mai multe premii
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
din cuvânt, slujind poezia cu dăruire. Înzestrată de Pronia Cerească cu multe daruri de suflet, a reușit să împletească înțelepciunea cu o cumpătare controlată și să împărtășească prinosul de har, sensibilitate și putere de creație celor care rezonează la asemenea daruri. Recunoscându-i-se aceste daruri, a fost răsplătită cu mai multe premii și diplome și face parte din mai multe antologii și culegeri de poezii. Cu volumul de poezii Plasa unei iluzii, apărut bilingv, român-englez, autoarea nu se află la
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]