258 matches
-
cel al organismului individual. Darwin, ca și cei care îl urmează au rezerve față de sugestia „punctuaționiștilor“, care vorbesc de o selecție la nivelul speciilor. Ca și Dennett, Dawkins susține, așadar, fără rezerve, concluzia că teoria sintetică a evoluției reprezintă știința darwiniană a zilelor noastre. 5. Obiecții și rezerve față de calitatea științifică a explicațiilor darwiniene Un temei major al rezistenței față de explicația darwiniană a evoluției speciilor îl reprezintă observația mereu reluată că ea nu satisface pe deplin cerințe pe care cercetători ai
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
față de sugestia „punctuaționiștilor“, care vorbesc de o selecție la nivelul speciilor. Ca și Dennett, Dawkins susține, așadar, fără rezerve, concluzia că teoria sintetică a evoluției reprezintă știința darwiniană a zilelor noastre. 5. Obiecții și rezerve față de calitatea științifică a explicațiilor darwiniene Un temei major al rezistenței față de explicația darwiniană a evoluției speciilor îl reprezintă observația mereu reluată că ea nu satisface pe deplin cerințe pe care cercetători ai naturii și teoreticieni ai metodei științei le derivă dintr-un concept tare, restrictiv
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
la nivelul speciilor. Ca și Dennett, Dawkins susține, așadar, fără rezerve, concluzia că teoria sintetică a evoluției reprezintă știința darwiniană a zilelor noastre. 5. Obiecții și rezerve față de calitatea științifică a explicațiilor darwiniene Un temei major al rezistenței față de explicația darwiniană a evoluției speciilor îl reprezintă observația mereu reluată că ea nu satisface pe deplin cerințe pe care cercetători ai naturii și teoreticieni ai metodei științei le derivă dintr-un concept tare, restrictiv al cunoașterii științifice. Aceștia pornesc de la supoziția că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științific dacă și numai dacă ea face posibilă derivarea univocă a faptelor de observație și experimentale din legi formulate prin inducție în conjuncție cu date controlabile despre caracteristicile de stare ale sistemelor care constituie obiectul cercetării. În mod evident, explicațiile darwiniene nu satisfăceau asemenea exigențe. Ceea ce făcea ca ele să apară cel puțin îndoielnice în ochii celor a căror imagine despre știință era modelată de realizările științei exacte a naturii. După ce fel de standarde a fost judecată știința darwiniană de unii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
evident, explicațiile darwiniene nu satisfăceau asemenea exigențe. Ceea ce făcea ca ele să apară cel puțin îndoielnice în ochii celor a căror imagine despre știință era modelată de realizările științei exacte a naturii. După ce fel de standarde a fost judecată știința darwiniană de unii dintre contemporani reiese foarte bine din considerațiile critice ale lui William Hopkins, un om de știință care lucra în matematica aplicată. Hopkins sublinia că un cercetător al naturii nu va fi mulțumit cu sugestia că fenomenele pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
din cauzele lor. Hopkins îi reproșa lui Darwin că nu a demonstrat experimental existența unei relații necesare între faptele pe care își propunea să le explice și factorii pe care îi invocă teoria selecției naturale. Cum le putea apărea știința darwiniană acelor oameni de știință a căror judecată era orientată de asemenea standarde o arată de asemenea o exprimare care i se atribuie astronomului John Herschel. Acesta numea, cum am amintit deja, teoria selecției naturale „theory of the highgledy-piggledy“. Ne putem
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
fel de ce nu acceptă unele teorii formulate de un confrate decât să recunoască, bunăoară, că nu poate să le împace cu propriile convingeri religioase sau cu înclinații de ordin ideologic. Oricum ar sta lucrurile, nu puțini cercetători motivau respingerea ideii darwiniene a ascendenței comune și a selecției naturale formulând rezerve de natură metodologică. Astfel, geologul Elie de Beaumont, unul dintre elevii marelui naturalist Georges Cuvier, califica teoria lui Darwin drept science mousseuse (știință spumoasă). Iar antropologul Armand Quatrefages, care îl admira
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu descoperirea teoriei gravitației de către Newton. Asta este o greșeală. Newton a formulat un set de legi universale pentru a descrie interacțiunea și comportarea universului fizic. Teoria evoluției a lui Darwin nu a propus asemenea legi universale. Nu există legi darwiniene ale evoluției.“ Pornind de la constatarea că teoria darwiniană nu explică faptele pe baza unor legi cu putere predictivă, Popper ajunge la concluzia că ea nu este o teorie științifică, ci un program metafizic de cercetare, care poate oferi eventual un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
o greșeală. Newton a formulat un set de legi universale pentru a descrie interacțiunea și comportarea universului fizic. Teoria evoluției a lui Darwin nu a propus asemenea legi universale. Nu există legi darwiniene ale evoluției.“ Pornind de la constatarea că teoria darwiniană nu explică faptele pe baza unor legi cu putere predictivă, Popper ajunge la concluzia că ea nu este o teorie științifică, ci un program metafizic de cercetare, care poate oferi eventual un cadru pentru elaborarea unor teorii empiric testabile. Popper
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu putem prezice sau explica vreo schimbare în evoluție“. Nu se poate, desigur, obiecta nimic împotriva acestei concluzii. Filozoful susține însă că nu există explicație științifică acolo unde principiile explicației nu permit formularea unor predicții încununate de succes. Dacă teoria darwiniană nu poate prezice evoluția speciilor, aceasta ar însemna că explicațiile pe care le oferă nu sunt explicații științifice. Multe din dezvoltările de mai sus au arătat de ce nu se poate susține o asemenea concluzie. Punctul de vedere al lui Popper
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vedere al lui Popper este tipic pentru poziția acelor filozofi care cred că toate explicațiile istorice, din discipline ca biologia evoluției, geologia, oceanografia sau meteorologia, vor putea fi reduse la explicații prin legi. Autorii care, din diferite motive, resping explicațiile darwiniene ale istoriei naturii nu ezită să aducă în primul plan al discuției pretinsa lor calitate științifică îndoielnică, invocând, între altele, autoritatea lui Popper ca filozof al științei. Este și cazul unor autori creaționiști. Un bun exemplu îl oferă cartea mult
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
drept Phillip E. Johnson, Darwin on Trial. Johnson, care își exprimă deschis convingerile creaționiste, urmărește să arate că o persoană care respectă știința și nu ezită să accepte concluziile unei cercetări științifice nu va avea bune motive să accepte explicațiile darwiniene, cu toate consecințele lor. Dimpotrivă, crede Johnson, o asemenea persoană va avea cele mai bune temeiuri pentru a le respinge deoarece acestea nu ar satisface cerințele unei explicații științifice autentice. Modul cum este întemeiată această concluzie în scrierea lui Johnson
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ar fi furnizat decât câteva exemple ambigue, ceea ce, după Johnson, reprezintă mai degrabă o contradovadă. Puterea creatoare pe care această teorie o atribuie selecției naturale ar fi, prin urmare, o ipoteză lipsită de fundament empiric. Principiul de bază al explicației darwiniene nu ar fi fost testat și nici nu poate să fie testat experimental. „Dacă știința experimentală nu poate stabili acest mecanism și dacă săpăturile de fosile nu pot găsi strămoși comuni și verigile care lipsesc, atunci darwinismul, ca teorie empirică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lecții desprinse din succese și eșecuri, ci prin confruntarea acestor explicații cu norme metodologice pretins universale, pe care un filozof le-a extras din considerarea unor episoade ale istoriei fizicii teoretice. În acest fel se încearcă întemeierea concluziei că cercetătorii darwinieni ar fi prezentat unei audiențe mai largi „o filozofie a naturii“ drept știință empirică. Și alți autori au exprimat îndoieli cu privire la calitatea științifică a teoriei darwiniene a evoluției speciilor invocând un concept „tare“ al științei. În lumina unui asemenea concept
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
episoade ale istoriei fizicii teoretice. În acest fel se încearcă întemeierea concluziei că cercetătorii darwinieni ar fi prezentat unei audiențe mai largi „o filozofie a naturii“ drept știință empirică. Și alți autori au exprimat îndoieli cu privire la calitatea științifică a teoriei darwiniene a evoluției speciilor invocând un concept „tare“ al științei. În lumina unui asemenea concept, dovezile aduse în favoarea teoriei sunt declarate „neconcludente“. Cel puțin pentru persoane cu convingeri teiste, dovezile produse de cercetătorii care susțin teoria vor apărea drept „insuficiente“. Ni
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că ea nu are loc în știință deoarece îi lipsesc acele însușiri care sunt tipice pentru natura lipsită de viață sau el poate, în cele din urmă, să-și regândească punctul de vedere asupra a ceea ce este știința...“ IV. ȘTIINȚA DARWINIANĂ ȘI CREDINȚA RELIGIOASĂ Ceea ce publicul larg pune în relație, de regulă, în primul rând cu știința darwiniană sunt reprezentările religioase asupra naturii și a omului. Așa au stat lucrurile încă din primii ani după apariția Originii speciilor, așa stau ele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
lipsită de viață sau el poate, în cele din urmă, să-și regândească punctul de vedere asupra a ceea ce este știința...“ IV. ȘTIINȚA DARWINIANĂ ȘI CREDINȚA RELIGIOASĂ Ceea ce publicul larg pune în relație, de regulă, în primul rând cu știința darwiniană sunt reprezentările religioase asupra naturii și a omului. Așa au stat lucrurile încă din primii ani după apariția Originii speciilor, așa stau ele și în zilele noastre, la o distanță de un secol și jumătate. Se știe că Lordul Palmerston
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
a cărții lui Phillip E. Johnson, Darwin on Trial, specialista în paleontologie Anne Dambicourt Malassé califica poziția lui Darwin drept „materialistă și atee“, iar neodarwinismul drept „o teorie materialistă atee a evoluției“. Autoarea le atribuia celor ce reprezintă astăzi știința darwiniană punctul de vedere că „știința a ajuns să demonstreze inexistența oricărei transcendențe“. În trecut, ca și azi, aceasta este o percepție răspândită asupra științei darwiniene. O întâlnim la tot pasul și în România zilelor noastre. Este ea oare îndreptățită? Depinde
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
drept „o teorie materialistă atee a evoluției“. Autoarea le atribuia celor ce reprezintă astăzi știința darwiniană punctul de vedere că „știința a ajuns să demonstreze inexistența oricărei transcendențe“. În trecut, ca și azi, aceasta este o percepție răspândită asupra științei darwiniene. O întâlnim la tot pasul și în România zilelor noastre. Este ea oare îndreptățită? Depinde o asemenea percepție, și în ce fel anume depinde ea, de o anumită înțelegere a credinței religioase, ca și a spiritului și a obiectivelor gândirii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
religioase, ca și a spiritului și a obiectivelor gândirii științifice? Sunt unele din întrebările la care se va încerca să se răspundă în cele ce urmează. Înainte de a proceda la identificarea câtorva puncte de vedere privitoare la relația dintre știința darwiniană și credința religioasă și de a le discuta, pe fiecare în parte, este bine să știm care au fost și cum au evoluat convingerile personale ale lui Darwin, cum a văzut el relația teoriei sale despre evoluția speciilor cu credința
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adevărat fiu al bisericii“. Dar el nu credea că cele două loialități ar fi incompatibile și era în cele mai bune relații cu unii dintre cei care reușeau să le reunească. Există deja de un secol și jumătate o știință darwiniană și în toată această perioadă de timp nu au lipsit dezbateri privitoare la relația ei cu credința religioasă. Interesul pentru aceste discuții pare să fi fost susținut de presupoziția că religiile și știința darwiniană ar oferi, în egală măsură, imagini
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un secol și jumătate o știință darwiniană și în toată această perioadă de timp nu au lipsit dezbateri privitoare la relația ei cu credința religioasă. Interesul pentru aceste discuții pare să fi fost susținut de presupoziția că religiile și știința darwiniană ar oferi, în egală măsură, imagini globale despre univers, lumea vie și ființa umană, că ar conține, prin urmare, afirmații care sunt incompatibile, că dacă le vom accepta pe unele va trebui să le respingem pe celelalte. Altfel spus, că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ființa umană, că ar conține, prin urmare, afirmații care sunt incompatibile, că dacă le vom accepta pe unele va trebui să le respingem pe celelalte. Altfel spus, că ar fi de ales între acceptarea unor „adevăruri revelate“ și acceptarea științei darwiniene. Mulți oameni instruiți au fost astfel îndemnați să creadă că asumarea principiilor pe care se sprijină credința lor îi obligă să respingă concluzii ale științei darwiniene. Cei convinși că aceste concluzii sunt susținute de probe obiective, controlabile, au putut crede
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
spus, că ar fi de ales între acceptarea unor „adevăruri revelate“ și acceptarea științei darwiniene. Mulți oameni instruiți au fost astfel îndemnați să creadă că asumarea principiilor pe care se sprijină credința lor îi obligă să respingă concluzii ale științei darwiniene. Cei convinși că aceste concluzii sunt susținute de probe obiective, controlabile, au putut crede, dimpotrivă, că viziunea religioasă asupra vieții și a omului este inacceptabilă deoarece se află în contradicție cu rezultatele cercetării științifice. Simplu spus, dacă se admite că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
aceste concluzii sunt susținute de probe obiective, controlabile, au putut crede, dimpotrivă, că viziunea religioasă asupra vieții și a omului este inacceptabilă deoarece se află în contradicție cu rezultatele cercetării științifice. Simplu spus, dacă se admite că religia și știința darwiniană a evoluției sunt în conflict, oamenii care gândesc vor fi siliți să aleagă între ele, cel puțin atâta timp cât ei nu vor să cadă în incoerență. Cu totul altfel stau lucrurile dacă se poate arăta că presupoziția incompatibilității nu se susține
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]