190 matches
-
digestivă locală și cu potențial de refacere a structurii cecale în anumite circumstanțe. Iată așadar că ființele viețuitoare în general și speciile care populează pământul, depășesc cu mult cadrul prin care materialismul a încercat să le explice, cu toată încercarea darwinistă de a-i demonstra evoluția prin transformarea speciilor din una în alta. De-a lungul timpului istoric, de când omul a fost capabil să-și înțeleagă natura, observația atentă a arătat că viața nu a apărut spontan, ci ca urmare a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este doar fenotipul, prin exprimarea unor gene mutante, sau existente deja în structura genetică și nicidecum genotipul, a cărui modificare se reflectă negativ asupra fecundității individului în cauză, urmarea fiind dispariția speciei. Așadar, departe de a tranșa problema în favoarea transformismului darwinist, genetica a demonstrat dimpotrivă fixitatea și imutabilitatea speciilor, ceea ce de fapt a anticipat și demonstrat Paulescu. Bazat pe argumentația științifică susținută de faptele de observație, aplicând logica științifică și rigorile metodei experimentale, Paulescu a cerut efectiv excluderea din știință a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a părut foarte interesantă și instructivă. Primul a fost profesorul Nicolae Leon de la catedra de biologie a Facultății de Medicină din Iași, care în două articole pune la îndoială argumentația lui Paulescu în combaterea teoriei “generației spontanee” și a “transformismului darwinist”. Deși teoria originii vieții pe pământ prin generație spontanee a fost definitiv scoasă din știință prin demonstrația lui Pasteur, erau încă destui oameni cu pretenții de savanți care să o susțină, mai ales după ce Haeckel lansase teoria monerelor ca forme
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru că a îndrăznit să combată viziunea profund științifică a unui gigant cum era Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care imediat după instaurarea regimului comunist în România avea să devină academician, în noua formulă a Academiei Române, participând activ la restructurarea ei pe principii comuniste. În două articole publicate în Convorbiri literare „Transformis m ori Paulism” și „Fiziologie sentimentală
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
reproducere, responsabil de alegerea și selecția sexuală în tendința de a alege tipul ideal al speciei (frumos, puternic, viril) ca formă naturală de manifestare, cu scopul de a conserva tipul specific al speciei (și nu transformarea speciilor cum pretinde teoria darwinistă), poate să genereze conflicte. Stările conflictuale naturale ce rezultă din acest instinct sunt determinate de concurența în realizarea alegerii (care uneori este acerbă), iar gelozia sau invidia pe cel ales, poate conduce la situații care nu sunt mai puțin agresive
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu reușește să răspundă întrebărilor esențiale formulate mai sus, ocolindu-le în stil darwinist. Prin urmare se poate spune că încercările moderne de a explica aceste fenomene nu sunt decât simple exerciții tehnice pe principii mecaniciste sau ale teoriei informației, care nu duc decât la presupuneri, în final neargumentate și deci imposibil de susținut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
alcool, tutun, droguri, comportamente sexuale aberante etc., bolnavul primește aceleași îngrijiri fără discriminare. Aceste atitudini s-au păstrat, în linii mari, în activitatea spitalicească, chiar dacă au existat perioade istorice de eclipsă, chiar în timpurile moderne, mai ales după apariția teoriei darwiniste care postula că legea generală care guvernează viața este selecția naturală și lupta pentru supraviețuire, în opoziție totală cu legea creștină care spune că ceea ce guvernează viața este legea iubirii, lege din care decurge întreaga morală creștină. Pentru că mila față de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai multe generații. Aceste răni nu pot fi vindecate într-o clipă. Căderea comunismului a eliberat o imensă energie umană, dar aceasta a început cu un bizar transfer de privilegii și bunuri în cadrul vechii nomenclaturi și cu o nouă luptă darwinistă generală, scrie Manea. „dramatIS“ își deschide Atelier Proiectul „dramatIS“, inițiat și coordonat de criticul de teatru Oltița Cântec, continuă cu noi spectacole-lectură (Ochiul străzii de Florin Lăzărescu, Teatrul „Luceafărul“, 5 decembrie, ora 17Ă și cu un „Atelier de inițiere în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Bruce Lipton privind biologia credinței și puterea minții umane în a modela funcționalitatea trupului, subtilitatea gândirii, intensitatea afectivității și chiar comportamentul social-politic. Salutara teorie a lui Lipton vine pe fondul unei temeinice dominanțe a evoluționismului social și cultural de tip darwinist. Tocmai de aceea un mic excurs în istoria americană a acestuia este mai mult de cât necesar pentru a înțelege noutatea noii biologii spiritualiste a lui Bruce Lipton. Cu ceva timp în urmă, în SUA s-a conturat orientarea biologică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
misterele creației divine. Funcționezi în cadrele mentale înguste de tip neoevoluționist, bine sintetizate în expresia "Dacă știința nu descoperă un scop în univers, atunci chiar nu există un scop în univers". În concluzie, versiunile clasice și cele actuale ale evoluționismului darwinist sunt combinații de idei și teorii ce își au "setul de reguli" (Ioan Petru Culianu) în "Biblia" evoluționismului: Originea speciilor a lui Charles Darwin. Relativ recent a apărut o interesantă și reconfortantă replică dată evoluționismului materialist de către Bruce Lipton cu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
134 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală / 135 9. Localizarea cerebrală a reflectării de la Gall la Flourens / 136 VII. Condițiile transformării psihologiei într-o știință de sine stătătoare / 139 1.Influența școlii fizico-chimice din biologie / 140 2. Determinismul darwinist și psihologia / 141 3. Psihologizarea teoriei reflexului Ernest Phlüger / 144 4. Contribuția lui Hermann von Helmholtz / 146 5. Studiul timpului de reacție / 151 VIII. Pasul decisiv necesar nașterii psihologiei / 155 1. O emulație spirituală favorabilă / 155 2. O psihologie contopită
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
că această energie psihică este legată în circuitul energetic al naturii. O viziune nouă de gândire care a stimulat inițiativele experimentaliste pe tărâmul științelor, multe dintre ele având efect pregătitor pentru nașterea psihologiei ca știință de sine stătătoare. 2. Determinismul darwinist și psihologia. Apariția concepției evoluționiste darwiniste s-a făcut pe fondul tendinței, mult mai largi, existente în biologie, de explicare a determinismului natural al vieții pe baze fizico-chimice. Era o orientare aflată în acord cu încercările largi de reproducere mecanică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în circuitul energetic al naturii. O viziune nouă de gândire care a stimulat inițiativele experimentaliste pe tărâmul științelor, multe dintre ele având efect pregătitor pentru nașterea psihologiei ca știință de sine stătătoare. 2. Determinismul darwinist și psihologia. Apariția concepției evoluționiste darwiniste s-a făcut pe fondul tendinței, mult mai largi, existente în biologie, de explicare a determinismului natural al vieții pe baze fizico-chimice. Era o orientare aflată în acord cu încercările largi de reproducere mecanică a determinismului cauzal existent în natură
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de organism, considerat de astă dată nu doar ca o noțiune fixă și eternă, ca o canava în care să fie introduse caracterele proprii fiecărei specii, ci ca un sistem mereu transformabil pe linia dezvoltării sale filogenetice și ontogenetice. Teoria darwinistă extrage orice proces sau funcție organică din acțiunile necesare adaptării la mediu. Este o viziune care a oferit o altă perspectivă de explicare și interpretare a manifestărilor de comportament. Pentru explicarea vieții psihice, aici s-a pornit de la interpretarea formelor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
urbane, ca succes și reușită personală în realizarea profiturilor economice, în obținerea de avantaje sociale, ca sănătate fizică și mentală, ca educație și mod de comportare. Începutul de secol a fost consumat, în mare parte, sub nota efectului influenței concepției darwiniste asupra psihologiei, a spiritului pozitiv al noului raționalism german clădit pentru echilibrarea raporturilor dintre oameni, a descoperirii dimensiunilor poziției omului în raport cu natura. O situație constitutivă a conștiinței umane deosebită, niciodată încercată anterior în acest fel, în adâncimile sale naturale atât
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a animalelor. S-a reușit însă deschiderea unei noi perspective de explicare a vieții psihice, unde locul central era ocupat de dimensiunea sa populațională de manifestare. A fost o tendință care a surprins nu soluțiile avansate anterior din perspectiva evoluționismului darwinist, ci pe cele care își aveau punctul de plecare în explicarea vieții psihice dependent de determinantul său național, al statului totalitar. Pentru aceasta din urmă, categoriile de "luptă pentru existență", de "selecție a caracterelor favorabile", etc. nu au fost niciodată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate pe animale. Primele experiențe de acest fel au fost efectuate sub însemnele teoriei darwiniste, eliberate de toate influențele metodelor subiectiviste de investigație. La început nu au existat nici prea multe griji și exigențe strategice, care să facă deosebire dintre comportamentul animal și cel uman. Totul era subordonat spiritului pragmatic al societății americane, unde din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
În acest fel, imaginii reflectate de subiect, realizate prin actele psihice, i s-au putut adăuga teme investigative noi, cum sunt direcționalitatea, orientarea cu scop, variabilitatea comportamentală, disponibilitatea de învățare ș.a. Realizarea acestor obiective a fost subordonată inițial doar cauzei darwiniste, a adaptării organismului la mediu, a adecvării reacțiilor corporale la condițiile stimulative variabile ale acestuia. Problema adaptării la mediu a fost formulată ca o funcție dependentă de direcționarea comportamentului. În această psihologie comportamentul este ceea ce în vechea filosofie era pus
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corporală. Această problemă a ajuns reformulată în diverși noi termeni, în contextul redeschiderii porților de legătură dintre funcțiunile sufletești sau psihice și diversele structuri viscerale ale organismului, de anatomie și fiziologie. S-a întâmplat acest lucru deopotrivă sub influența evoluționismului darwinist sau a reflexologiei secenoviene, a intros-pecționismului wundtian sau a sincretismului ribotian francez, care au favorizat dezvoltarea unor inițiative generoase în domeniul psihofiziologiei. În studiile inițiate s-a formulat problema dependenței vieții psihice de funcționarea diverselor viscere ale organismului, de activitatea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
teoretică nouă, care reușește să dea o explicație nouă rezistenței bolnavilor de a conștientiza cauza tulburărilor lor de comportament. Deși sunt puțini analiști și critici care își permit să arunce punți de legătură între teoria freudiană a inconștientului și evoluționismul darwinist, ele pot fi imaginate și considerate valide între anumite limite. Aceasta pentru că explicarea inconștientului, Freud o face prin inocularea subtilă a simbolului existenței unui Homo primitivus, aflat la originea personalități tuturor oamenilor, a reflectării lor conștiente, a cărui reactivitate se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
faptul că la baza nevrozelor de acest fel stă mai puțin instinctul sexual cât cel de conservare, disponibil a se refula și a fi luat în considerare într-o etiologie a nevrozelor. Teoria freudiană preia problematica instinctului direct din biologia darwinistă, unde acesta se raporta nemijlocit la legea luptei pentru existență, la cea a selecției caracterelor avantajoase etc. care se manifestă în natură. Freud a făcut însă referire doar la om, doar la comportamentul acestuia, declarând că în cazul acestuia există
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
putem întreba: cărei nevoi practice răspunde această simcelire, această meșteșugită împodobire? Toiagul, cu funcția pe care o îndeplinește, răspunde, să zicem, instinctului de conservare; dar împodobirea lui cărui instinct îi răspunde? Singură această întrebare pune într-o lumină nefavorabilă teoriile darwiniste despre originea practică a artei. Toiagul, ca obiect practic, e un act de civilizație populară, dar ca simcelire sau ca împodobire prin crestături meșteșugite, e un act gratuit sau un act de cultură. Dar căror nevoi practice răspund, bunăoară, troițele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndelung și amănunțit la fața locului viața celor mai primitive popoare ce trăiesc astăzi pe pământ, a ajuns la concluzia, care confirmă întru totul adevărul Bibliei, că forma primordială de religie e monoteismul. Teoriile evoluționiste, care aplicau domeniului religios ipoteza darwinistă și susțineau că politeismul ar fi forma primară din care s-a cristalizat ulterior monoteismul, au căzut în desuetudine nu numai prin părăsirea darwinismului în biologie, dar mai cu seamă prin rezultatele noi ale etnologiei religioase. Popoarele primitive, la care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
după ce ating un anumit grad. de perfecțiune, trebuie să se veștejească, să lâncezească si, în cele din urmă, să dispară. Mai mult chiar, după părerea sa, genurile literare se transformă în genuri superioare mai diferențiate, întocmai ca speciile în concepția darwinistă a evoluției. Folosirea termenului de "evoluție" în accepțiunea lui primă nu este, evident, altceva decât o metaforă fantezistă. După părerea lui Brunetière, tragedia franceză, de pildă, s-a născut, a crescut, a decăzut și a murit. Dar tertium comparations pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
circulau în epoca, precum știință limbei, glottică, glottologie sau glossologie (și chiar varianta autohtonă limbistica, promovată de Titu Maiorescu). Pentru precizări similare, dar mai succinte, vezi și Hașdeu, 1875/1988, pp. 32-33. 11 Deși, sub o oarecare înrâurire a descoperirilor darwiniste, Hașdeu făcea uneori și afirmații à la Schleicher: "Selecțiunea naturală odată constatată, linguistul observa cu uimire că toate fenomenele ei se regăsesc în viață limbei umane în genere și în fiecare grâi în parte." (apud Poghirc, 1968, p. 86). 12
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]