6,556 matches
-
Nu va putea deveni nici măcar chelner cu atât mai mult mare bancher sau om de știință. Un mare clasic englez, mi se pare John Galsworthy (n. 14 august 1867 - d. 31 ianuarie 1933) a descris în proza sa biografia unui dascăl de biserică ajuns bogătaș deoarece a fost dat afară din slujba unde lucrase 30 ani ne având certificat de absolvire a școlii primare. După ce a făcut avere ca tutungiu, directorul băncii care-i gestiona veniturile constată cu surprindere că nu
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397646297.html [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
făcut avere ca tutungiu, directorul băncii care-i gestiona veniturile constată cu surprindere că nu știe să scrie și-l întreabă admirativ: „Știi Dumneata ce-ai fi astăzi dacă ai fi știut să scrii?” cu răspunsul „Bineînțeles. Aș fi fost dascăl la biserica Înfrățirii Neamului”. Nu făcuse școală dar mămica l-a învățat să numere! Număratul, baza filosofică a întregii aritmetici, nu se poate învăța la școală. Dacă o știi vei aduna, ca chelner, și data zilei și vei face avere
EDUCAŢIA, ALTFEL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397646297.html [Corola-blog/BlogPost/347836_a_349165]
-
cu seamă a celor pastorale unde era un desăvârșit!... Tot din acest mesaj a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiildu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!... Cuvintele noastre sunt puține și neputincoase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Arhimandrit Grigorie Băbuș, datorită ținutei sale morale și
PARINTELE GROGORIE BABUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_grogorie_babus_.html [Corola-blog/BlogPost/366862_a_368191]
-
care i-au adus, istoricului Viorel Faur, notorietatea, nu numai printre colegii de breaslă, ci și în cadrul publicului larg. Notorietate care l-a propulsat pe Viorel Faur printre universitari - mai întâi, la Institutul Pedagogic, apoi la Universitatea din Oradea. Ca Dascăl de Istorie, a strălucit și strălucește prin temeinicia și profunzimea cursurilor sale, prin aticismul și vibrația stilului în care sunt scrise. Orator desăvârșit, cum au fost puțini printre istoricii noștri, prof. univ. dr. Viorel Faur captează și înflăcărează conștiințele tinere
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 by http://confluente.ro/Un_intelectual_bihorean_nepereche_viorel_faur.html [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
La sfârșit de august, timp de nouă zile, aproape 1500 de dascăli au participat la Suceava, Cernăuți, Chișinău și Eforie Sud la a XXXVI-a ediție a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învățământul românesc după cum aprecia însuși ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo by http://uzp.org.ro/1500-de-cadre-didactice-din-romania-r-moldova-ucraina-si-serbia-au-participat-la-al-xxxvi-lea-congres-al-agiro/ [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
la Suceava, Cernăuți, Chișinău și Eforie Sud la a XXXVI-a ediție a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învățământul românesc după cum aprecia însuși ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuți, Odessa, Transcarpatia și Vinnița, zeci de colegi din Șerbia (Voivodina și Șerbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la școlile de grafie chirilica din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo by http://uzp.org.ro/1500-de-cadre-didactice-din-romania-r-moldova-ucraina-si-serbia-au-participat-la-al-xxxvi-lea-congres-al-agiro/ [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
în 1919 a Asociației Învățătorilor din Chișinău. Nu a lipsit de la congres doamna ministru Maia Sandu care a împărtășit din noile prevederi ale codului educației și care a avut cuvinte de aleasă apreciere pentru participanți. La Eforie Sud sutele de dascăli din cele 4 țări au avut posibilitatea participării la numeroase ateliere de dezvoltare profesională, de diseminare a bunelor practici, lansări de carte, expoziții de auxiliare școlare. În 27 august s-a întâlnit cu participanții doamna Ecaterina Andronescu, președinte a comisiei
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo by http://uzp.org.ro/1500-de-cadre-didactice-din-romania-r-moldova-ucraina-si-serbia-au-participat-la-al-xxxvi-lea-congres-al-agiro/ [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
a atinge un nivel maxim de salarizare. Participanții au mulțumit domnului ministru Bogdan Stanoevici pentru mesajul acestuia și pentru sprijinul acordat de DPPRP evenimentului. Au văzut lumina tiparului noi numere din revista AGIRo, buletinul congresului, volumul VI din ,,Portrete de dascăli”, ,,Învățătorul Modern nr.32 și ediția în limba rusă”, ,,Grădiniță Modernă nr.6”, volumul ,,Despre școală, mai în glumă, mai în serios”, reviste ale asociațiilor județene ale AGIRo, volume ale colegilor. Din 2015 AGIRo speră la un nivel mult mai
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo by http://uzp.org.ro/1500-de-cadre-didactice-din-romania-r-moldova-ucraina-si-serbia-au-participat-la-al-xxxvi-lea-congres-al-agiro/ [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
din Banat, mireanul Dan - Ilie Ciobotea avea să vadă lumina zilei în anul 1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a deslușit primele taine ale Abecedarului la Școala Primară din satul natal, urmând apoi cursurile gimnaziale de la școala din localitatea Lăpușnic. Între anii 1967 și 1970 a fost licean mai întâi la Buziaș și apoi la Lugoj. Din puținele
PREAFERICITUL PĂRINTE PATRIARH DANIEL AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE – LA CEAS OMAGIAL ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA FRUMOASEI VÂRSTE DE 65 DE ANI (1951 – 2016)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2026 din 18 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1468842268.html [Corola-blog/BlogPost/373618_a_374947]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SUNT ȘI EU ÎN CETATE (2) SAU... "MI-E RUȘINE. MI-E FOARTE RUȘINE!" Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cunosc foarte bine un dascăl. Dar bine de tot! Ca pe mine însumi. Îl știu de șaizeci și șase de ani ca ființă umană și de patruzeci și patru de ani, ca învățător. Și după povestea cu “luarea de mită” în, de-acum, “celebra” Școală
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
Ca pe mine însumi. Îl știu de șaizeci și șase de ani ca ființă umană și de patruzeci și patru de ani, ca învățător. Și după povestea cu “luarea de mită” în, de-acum, “celebra” Școală “Maria Rosetti” din capitală, dascălul despre care vă spuneam că îl știu s-a apucat să mi se confeseze în această “cestiune arzătoare”. Și iată o, să-i zic, “stenogramă” rezultată din această concesie de intimitate pe care mi-a făcut-o: Mi-e rușine
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
de la București, care (săraca!) nu putea duce singură aceasta povară. Jena aceasta n-ar trebui să mă atingă și dintr-un alt motiv: sunt pensionar. Dar argumentul acesta nu e infailibil. Oare n-am fost și eu în contact, ca dascăl activ, până în vara trecută, cu mediul didactic atât de contaminat (!) de molima corupției? Așadar, aici corupție, dom’le! În rest, mizilicuri. Iată că, în sfârșit, s-a aflat unde stă cauza bicisniciei școlii românești! De aceea nu tac, nu mă
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
reprima nevoia de a mă rușina și eu public, atât cât de public poate fi demersul dumitale publicistic, îmi zice el patetic, dar deloc artificial, știind că eu mă îndeletnicesc voluntar și sporadic cu acest mod de comunicare publică. Și dascălul pensionar continuă: Dar dacă mă gândesc bine, conștiința mea nu încearcă rușinea doar din apartenența la branșă. Da, nu-i doar atât. Am avut și eu “comitet de părinți” la clase. Patruzeci și trei de comitete de părinți (un an
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
organizație de tip școlar care, prin “manipulare” de către învățător sau de diriginte, ar fi “responsabilă” de dezastrul școlii postdecembriste). Ce făcea trezorierul? că această funcție interesează. Trezorierul/casierul gestiona fondul clasei, constituit exclusiv prin propunerea părinților. Ce rol aveam eu, dascălul, în această chestiune a “fondului clasei”? Adesea, să le temperez ambițiile celor doi-trei părinți fuduli care impuneau ștacheta cât mai sus, ca să-și evidențieze statutul social în obște, și-i consolam pe ceilalți, grosul, asigurându-i că eu pot să
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
de uz școlar si gospodăresc, o sumă nesemnificativă fiind utilizată pentru recuzita serbărilor școlare. N-am auzit de nicio contestare din partea părinților. Asta se întâmpla în toate școlile. Și presupun că inspectorii școlari știau asta căci ei proveneau din rândul dascălilor activi. În ce mă privește, niciun leu din fondul clasei nu avea vreo destinație culpabilă. Adesea îl completam/suplimentam și eu din venitul personal, urmare a unor necesități. Dar cine ar mai crede asta după demonstrația de implicare zeloasă în
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
bine. De aceea, mă rușinez și eu, spre a mă elibera cât de cât de păcatul de a fi fost, până în vara trecută, coleg de sistem profesional cu doamna învățătoare Blându (iată, paradoxal totuși, ce nume predestinat pentru profesia de dascăl!)“ Aici, dascălul îmi citește repede în mimică indignarea indusă de apelativul doamna Blându, mult prea politicos în condițiile date, și marșează pe idee: “Da, eu continui să folosesc formula de politețe. Colega de la București rămâne o doamna pentru mine (fără
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
aceea, mă rușinez și eu, spre a mă elibera cât de cât de păcatul de a fi fost, până în vara trecută, coleg de sistem profesional cu doamna învățătoare Blându (iată, paradoxal totuși, ce nume predestinat pentru profesia de dascăl!)“ Aici, dascălul îmi citește repede în mimică indignarea indusă de apelativul doamna Blându, mult prea politicos în condițiile date, și marșează pe idee: “Da, eu continui să folosesc formula de politețe. Colega de la București rămâne o doamna pentru mine (fără majusculă însă
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
devenit “tradiție”. Rezolvarea însă musai că trebuia să se facă pe principiul “hoțul neprins e negustor cinstit”. C-așa-i în viață, mai ales, constat cu tristețe, în acest segment de viață “noua” - nouă, dar deja ponosită grav. “Școala are dascălii pe care îi merită societatea”, zic și eu, molipsit de la așa-zișii teleanaliști. Și doar știm cum ni-i societatea. Ei, dascălii, nu pot fi altfel. Vedeți ce salarii au, vedeți condițiile administrative și de resurse didactice din școli, în raport cu
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
mai ales, constat cu tristețe, în acest segment de viață “noua” - nouă, dar deja ponosită grav. “Școala are dascălii pe care îi merită societatea”, zic și eu, molipsit de la așa-zișii teleanaliști. Și doar știm cum ni-i societatea. Ei, dascălii, nu pot fi altfel. Vedeți ce salarii au, vedeți condițiile administrative și de resurse didactice din școli, în raport cu noile orientări legate de învățare (e drept că aici eu vizez mai ales școala rurală, din care provin și în legătura cu
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
provin și în legătura cu problemele căreia am publicat în “Tribuna învățământului” circa patruzeci de articole). Și asta corupe caracterele nefinisate de viață, mai ales dacă germenele caracterului a fost unul negativ pentru profesia de educator. Sigur că nu toți dascălii sunt la fel. Generalizarea culpei în mass-media e o inerție deja familiară. Și asta, mai ales, mă face și pe mine vulnerabil, suspect de diagnosticul colegei bucureștene, evident, retroactiv, că-s pensionar. Iar boala aceasta presupune “tratament”. Dar vindecarea celor
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
politici în primul rând. “Peștele de la cap...”. Aceștia, “peștii” din zicală, n-au făcut mare lucru în ce privește reformarea școlii venite din vechiul sistem. Au teoretizat, cu emfaza făcătorului de “găuri în cer”, neglijând aproape complet infrastructura și motivarea extrinsecă a dascălului, condiția absolută pentru motivarea intrinsecă, adică a profesării cu dăruire, în condițiile dispariției factorilor perturbatori, a grijilor vieții personale... Iar dascălii, se știe, nu-s prea pretențioși, nu cer “marea su sarea”. Așadar, mi-e rușine. Mi-e foarte rușine
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
vechiul sistem. Au teoretizat, cu emfaza făcătorului de “găuri în cer”, neglijând aproape complet infrastructura și motivarea extrinsecă a dascălului, condiția absolută pentru motivarea intrinsecă, adică a profesării cu dăruire, în condițiile dispariției factorilor perturbatori, a grijilor vieții personale... Iar dascălii, se știe, nu-s prea pretențioși, nu cer “marea su sarea”. Așadar, mi-e rușine. Mi-e foarte rușine. Nu, nu-mi pun cenușa ipocriziei pe creștet. Nu-mi stă în fire. Pur și simplu mi-e rușine și asta
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
curajul de a o privi chiar în ochi) că o respect și că nu trebuia să-și ascundă identitatea. Niciun părinte nu trebuie să o facă, în atari condiții. Și să-i cer scuze dacă, eventual, ne crede pe toți dascălii... niște corupți. Aici, eu, confesorul învățătorului, ar trebui să mai adaug că, spre exemplu, ca urmare a “corupției” sale pe parcursul celor peste patru decenii de activitate didactică, acum, la pensie fiind, își trage osânza din ce a adunat ca “șpăgar
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (2) SAU... MI-E RUŞINE. MI-E FOARTE RUŞINE! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sunt_si_eu_in_cetate_2_sa_gheorghe_parlea_1390586979.html [Corola-blog/BlogPost/347330_a_348659]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > DIALOG CU CARMEN MĂRGAN DESPRE UN ALTFEL DE UN TEATRU - TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAȚILOR Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 352 din 18 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului În meseria de dascăl, fiecare zi este o provocare. Universul școlar este prin definiție și inevitabil, dominat de provocări, din multe puncte de vedere. Și aceasta pentru că educația în sine înseamnă schimbare și dezvoltare. „Cu ceea ce trebuie să rămânem din școală, atunci când vom uita
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_carmen_margan_despre_un_altfel_de_un_teatru_teatru_forum_sau_teatrul_opresatilor_.html [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
pe furiș. Am luat decizia ca în a treia zi din viața ei să o botezăm și totul s-a derulat repede, amețitor de repede. Îți recomandăm Școala are rostul ei. Spitalul are rolul lui. Biserica are chemarea ei. Iar dascălii, medicii și preoții „sfințesc” locul Țin minte doar că plângeam când eram singură și mă rugam. Simțeam că e singurul mod în care îmi pot păstra sănătatea mintală. Eram furioasă pe Dumnezeu și mă întrebam mereu „de ce ?”, „cu ce am
Naşterea unui copil cu nevoi speciale într-un spital privat. „Am primit un răspuns ca o secure care mi-a retezat capul” by https://republica.ro/nasterea-unui-copil-cu-nevoi-speciale-intr-un-spital-privat [Corola-blog/BlogPost/338599_a_339928]