2,290 matches
-
Stoian Publicat în: Ediția nr. 1823 din 28 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Crăciunul madrilen este foarte frumos! Tot atât de frumos ca și în alte locuri creștine ale lumii! Sărbătoarea Crăciunului este bazată pe fapte narate în vechile scripturi purtate ca datina și tradiții de 2015 ani! De la nașterea Domnului Isus Cristos. D upă părerea mea, este cea mai frumoasă sărbătoare! Cu toate aceasta nu în toată lumea se sărbătorește la fel... Vorba aceea „Câte bordeie atâtea obiceie!". Prin Peninsula Iberică, Crăciunul a
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_stoian_1451283409.html [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
de punctul de frontieră Siret (35 de km până la Cernăuți, exact distanța de la Craiova la Filiași!), despre bătăliile, deseori crâncene, de-a lungul istoriei, ale intelectualilor adevărați din sângerânda Bucovina, care nu vor, în ruptul capului, să-și uite obârșiile, datinile, cutumele, graiul și portul, bătăile inimii întru același ritm al iubirii de ctitori și de pământ strămoșesc, care este, totodată, ritm al bunătății, omeniei și cuminecării, al iertării tuturor celor ce au încercat, peste veac, să ne sugrume aspirațiile și
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Gane, în care mărțișorul era un dar ce și-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie, este una destul de îndepărtată, de vreme ce Simeon Florea Marain constata în anul 1899, în lucrarea „Sărbătorile la români”, vol. al II-lea, că „această datină strămoșească a început în cele mai multe părți, și cu deosebire în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În cele mai multe părți din Bucovina, și mai cu seamă din Moldova, Muntenia și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub aspect psihic și corporal, care să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Este important de observat că „datina punerii mărțișorului la gâtul sau la mâinile copiilor” se săvârșea în vederea obținerii unor rezultate concrete sub aspect psihic și corporal, care să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în decursul anului, vor fi sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară nu o să-i apuce și scuture frigurile”. Dar, pentru a fi eficace, datina trebuia îndeplinită cu respectarea unor condiții; astfel
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în decursul anului, vor fi sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară nu o să-i apuce și scuture frigurile”. Dar, pentru a fi eficace, datina trebuia îndeplinită cu respectarea unor condiții; astfel, trebuia ca punerea sau legarea mărțișorului să fie făcută numai de femei („parte femeiască”) „la 1 martie des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul din pat și fără ca femeia să
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul din pat și fără ca femeia să fie văzută de o altă femeie însărcinată. O condiție esențială era însă aceea ca mărțișorul să fie purtat de copil toată perioada prescrisă de datină, iar la finalul acestei perioade să fie îndeplinite exact regulile legate de „predarea” lui. Dar atât această perioadă, cât și gesturile prescrise de la final, erau puțin diferite de la regiune la regiune. Iată în acest sens ce a reținut Simeon Florea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
băieți), „ci și de fetele cele mari, ba chiar și de o seamă de neveste tinere”; așa stăteau lucrurile mai cu seamă în Muntenia, conform relatărilor lui Simeon Florea Marain. În acest caz se credea că purtarea mărțișorului, cu respectarea datinii în toate elementele ei, va conferi o protecție în fața razelor puternice ale soarelui, în cursul anului, menținând frumusețea, în special prospețimea și culoarea tenului. Dar perioada de timp și gesturile ce trebuiau îndeplinite pentru eficacitatea „mărțișorului” erau de asemenea diferite
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
pomi. Sau până când sosesc berzele, și atunci, cum le văd, le aruncă după acestea”. Trebuie remarcat că în aceste cazuri compoziția mărțișorului este uneori diferită, în sensul că poate lipsi moneda (de aur și de argint), așa cum rezultă din unele datini, mărțișorul constând numai în cele două fire, alb și roșu, împletite. De pildă: „Mărțișorul este o ață răsucită din mai multe fire roșii și albe, ce-și leagă româncele la gât și la mâini pentru ziua de 1 martie și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
în ziua de Baba Dochie, fac fetele niște strune roșii și albe și le poartă la gât până ce aud cucul întâia oară cântând. Atunci le aprind, afumă cu ele gâtul, înconjurându-l de trei ori, și apoi le aruncă jos” (datină de la Mitocu Dragomirnei). Concluzia lui Simeon Florea Marain este foarte interesantă și merită notată și analizată: „Din toate cele înșirate rezultă că mărțișorul sau mărțigușul servește celor ce-l poartă ca un fel de amulet”. Așadar, rolul său este în
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
amulet”. Așadar, rolul său este în special de a conferi protecție (în fața unor boli, în fața acțiunii dăunătoare a soarelui) și de a înfrumuseța, dar și de a aduce noroc în cursul anului (în cazul copiilor). Acțiunile care trebuie realizate în cadrul datinii (gesturi și formule) par a urmări realizarea unui „transfer” de forță, vitalitate, energie de la elemente ale naturii la om. Astfel, copilul trebuie să primească ceva din calitatea argintului („sănătos și curat ca argintul”); dacă pomului - pe crengile căruia a fost
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și caș, pentru a-i fi fața albă cum e cașul și rumenă ca trandafirul și vinul; „când scoți mărțișorul și-l pui pe trandafir, te faci roșie și frumoasă ca trandafirul” (N.A. Caranfil, Tribuna poporului). Putem vedea în această datină, cu variantele ei, un anumit tip de rituri prin care omul încearcă să capteze, în beneficiul său și al copiilor, forțele pozitive care acționează în natură la debutul primăverii, ce o fac să renască, să revină la viață din amorțirea
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
caprele ca să le pască, încă și-a luat furca și a tors lână dintr-însa”. Ne rămâne, la final, să constatăm încă o dată că până la sfârșitul sec. al 19-lea „poporul de rând” trăia într-un „climat” pur românesc, ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
ținând datini, obiceiuri, credințe moștenite din trecutul său, din trecutul civilizației sale proprii; este vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și credințe ne-creștine (păstrate concomitent cu cele creștine și ținute cu aceeași religiozitate), care cu siguranță provin dintr-o tradiție anterioară, care nu poate fi alta decât tradiția dacică, conservată în mod miraculos în memoria populară. Autor, Denis Marian
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
experiențe. Menționez, în primul rând, „Excerpta Cypria”- publicată de Înaltul Comisar Britanic, Claude Deval Cobham, între anii 1892 - 1895. Acest document prețios conține 41 de extrase din jurnale ale diverșilor călători în Cipru, sau persoane care au relatat evenimente și datini de pe insulă, începâd geograful roman Strabo, care a vizitat Ciprul în anul 24 A.D. și continuând până la G. G. Gervinus, profesor la Heidelberg, care a vizitat Ciprul în 1863. Este de remarcat, însă că toate aceste referințe aparțin unor bărbați
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_lansare_de_carte_la_am_veornica_ivanov_1359286195.html [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
Biserica o face pentru sufletele răposaților, păstrând comuniunea de iubire și nădăjduind în învierea tuturor la sfârșitul veacurilor. Când un creștin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de derută, întrucât apar păreri și tradiții diferite în legătură cu datinile ce înconjoară ceremonia înmormântării. Pentru a evita atât confuziile, cât și superstițiile, obiceiurile și datinile fără sens ori care nu au legătura cu credința noastră, creștină ortodoxă, am însemnat cele ce urmează, folosind lucrările menționate în bibliografia de la sfârșit, încercând
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
la sfârșitul veacurilor. Când un creștin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de derută, întrucât apar păreri și tradiții diferite în legătură cu datinile ce înconjoară ceremonia înmormântării. Pentru a evita atât confuziile, cât și superstițiile, obiceiurile și datinile fără sens ori care nu au legătura cu credința noastră, creștină ortodoxă, am însemnat cele ce urmează, folosind lucrările menționate în bibliografia de la sfârșit, încercând astfel să sprijinim familia decedatului, a defunctului. Nu ne vom ocupa aici de problemele socio-administrative
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
amintirile mele. Însă îngrijesc locul, mai degrabă pentru prietenii pe care i-a avut aici. Poate că lor, acest loc le mai poate păstra amintirea ei”, spusese Iolanda într-o zi, pe când amândouă veniseră în cimitir pentru a împlini rânduiala datinilor legate de Paștele blajinilor. Atunci, Iolanda plantase repede câțiva butași de trandafiri, îi stropise și se ridicase gata de plecare. Întâlnind privirea întrebătoare a Smarandei, îi spusese, fără a mai zâmbi ca de obicei: „Știi, nu poți înota de două
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
proiectele Așezământului cultural-pastoral misionar „Acasă la Sfântul Nicolae“, care se desfășoară în opt ateliere de lucru, organizate pe module: atelierul biblic, cu modulele „Sfânta Evanghelie după Luca“, „Epistolele pauline“, „Psaltirea, carte de rugăciune“, „Vechiul și Noul Testament“; atelierul „Sfânta tradiție și datinile românești“, cu modulele „Moartea și înmormântarea“, „Costumul tradițional românesc“; atelierul muzical cu modulele „Școala melomanului“, „Să cântăm împreună“; atelierul cutural-istoric, cu modulele „Conferințe“, „Lansări de carte“, „Arheologie și arheologie experimentală“, „Filme“, „Biblioteca“, „Excursii-pelerinaje tematice, cultural-religioase“; atelierul „Copii în curte la
PĂRINTELE PETRU MOGA – VREDNIC SLUJITOR AL LUI IISUS HRISTOS, AUTENTIC PROMOTOR AL FRUMOSULUI ŞI HARNIC SACERDOT AL CUVÂNTULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450175693.html [Corola-blog/BlogPost/357710_a_359039]
-
despre viața unor oameni, de pildă: Balada copilului părăsit, Balada ciobanului, Balada Măriilor,Floarea de Verbină, și chiar o Baladă pentru Eminescu; De dragul lui Eminescu, Lui George Enescu și acest stil baladesc, considerat de unii depășit, reînvie tradiția și frumusețea datinilor românești din Oltenia. Alte poeme sunt dedicate lui Nichita Stănescu, Iulia Hașdeu, căreia îi scrie chiar o Scrisoare către Iulia Hasdeu. Cu adevărat îndrăgostită de natură, ea compune Poemul liliacului, Simfonia plopilor, un imn pentru o Sălbatică femeie. Lumina este
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
la două județe din Muntenia. Simeon Florea Marian ține să precizeze la început că Dragobetele era denumirea populară a sărbătorii creștin-ortodoxe de la 24 februarie „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul”. Este însă suficient să citim mai departe care erau credințele și datinile populare de Dragobete, ca să ne dăm seama imediat că nu exista în realitate nicio legătură între sărbătoarea populară și sărbătoarea religioasă și că singurul element comun este doar data de 24 februarie. Dragobetele era deci o sărbătoare nelegată de biserică
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
ziua sau în zilele respective. În cazul de față, care este cel al unei civilizații tradiționale, ținerea sărbătorii era menită să producă efecte pe toată durata ciclului anual; iar eficacitatea ei era condiționată de respectarea riguroasă a unor reguli prescrise („datinile”); astfel, ceea ce trebuie făcut pe parcursul sărbătorii are caracterul unui ritual, trebuie îndeplinit cu strictețe pentru a produce efectele dorite; iar aceste efecte benefice urmează să se producă în planul erotic. Suntem deci în fața unui punct de vedere tradițional, în fața unei
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
cu strictețe pentru a produce efectele dorite; iar aceste efecte benefice urmează să se producă în planul erotic. Suntem deci în fața unui punct de vedere tradițional, în fața unei sărbători tradiționale, în care acțiunile celor care „țin” sărbătoarea sunt prescrise de „datini”, au caracter ritual și sunt obligatorii pentru a se obține efectele benefice. Să vedem, așadar, în ce constau aceste acțiuni rituale. Astfel, așa cum arată Simeon Florea Marian, „a face Dragobetele” însemna în principal ca fetele și băieții să fie în
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]