2,277 matches
-
Autoarea pare a ne da cu tifla, făcându-ne să înțelegem - prin poema de notație ,,Comuna Izvoarele” - că genericul ,,Izvoarele”, pe care îl poartă noua sa apariție editorială, nu se referă doar la obârșii, la rădăcini originare (ca ființă, ca datini, obiceiuri și tradiții), ci chiar la o ...unitate administrativ-teritorială din județul Dolj, cu acest nume: Izvoarele...., unde a fost chemată ,,să le ofere cultură” localnicilor. La sosire, întrebată fiind: ,,Ești în vizită la noi acasă?”, o voce din public, dacă
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Ești un tărâm binecuvântat de Dumnezeu, dar și de martirii tăi. Iartă-ne Doamne și tu Românie! Dezamăgiți și intimidați de dușmanii tăi, ai noștri de altfel (din exterior și interior) Ne-am cam pierdut reperele și ne-am lăsat datinile și obiceiurile. Strălucește tu Românie! Sclipește tu! Bucură-te, tu Românie! Ai cu ce și cu cine... La mulți ani soră și frate român! Profesorul Constantin Simion a spus: Atunci cănd rostim Bucovina „colț de rai, ne vine in minte
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
informații, într-o împărțire de-o eleganță și utilitate, pe minim de spațiu, care ar face invidioasă orice tiparniță de azi, urmează pagina pereche, de calendar popular. Obiceiuri bogate se-nșiră la fiecare întîi de lună. De întîi ianuar sînt datini avînd a face cu soarta, cu vederea viitorului în fel și fel de semne, fiindcă cerul e deschis de Sân-Vasiiu și pămîntenii pot trece, măcar cu gîndul, în neștiutele legi de dincolo. La Mărtinii de érna, de întîi februarie, zis
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
forfecarilor și-a burghiașilor, precum și zile care se țin diferit în sate din zone diferite. Pe 1 martie, după Mangiuca, e "Dragobete de dragoste", dar și "punerea mânei pre șierpe" (pentru sănătate, dar amintind, pare-se, și "păcatul mumii Eve"). Datinile bogate ale lui martie se-ntind pe aproape trei pagini - fiindcă Paștele cade, în 1882, într-o zi de martie, 28. Nimic despre 1 aprilie, care e doar joia necurată de după Paști, zi de tunete și vifor. Ziua de Sf.
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
octombrie - o sărbătoare laică și ea, pentru cine o cunoaște... - e tot o vinere de după Rusalii, cu tunete și trăsnete. Adio liniștii vacanței... Într-o precuvîntare, după ce calendarul s-a isprăvit, Mangiuca scrie, din Oraviți'a, Temesvar, că sărbătorile și datinile unui popor sînt mai importante chiar decît limba lui, pe care asuprirea o poate schimba. Nimic pe lume, însă, nu poate șterge eresurile, frica și credința, morala și descifrarea cerului înstelat. Ele pot să spună, mai bine decît orice istorie
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
puteai să-ți iei angajamente...), pe viitor, la o metafizică. Despre credință, rugăciune, și făcătorii de timp. Partea a doua a calendarului e zisă "sciințifică." Vorbește, din tratate și cu note de subsol, despre colinde, dă exemple, pe zone și datini. Mergînd pîn' la romani și pînă la Homer. Un regal etimologic, cu trimiteri adînci în mitologie, cu ceea ce știința noastră de azi numește literature review, urmărirea exhaustivă a temei în scrierile specialiștilor de toate neamurile, cu ipoteze îndrăznețe, ca derivarea
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
de dincolo. El își pune speranțele în posibile schimbări în bine în viitor. Stă în puterea lui să pună bazele unui trai postum pe măsura dorințelor. Riturile compensatorii iau forme dintre cele mai diverse. Nesiguri că cei apropiați vor îndeplini datinile potrivit tradiției, bătrânii preiau grija propriei înmormântări încă din timpul vieții. Ei își fac pomenile, parastasul - asemuit adesea cu o masă de nuntă - se face în prezența celui încă nedecedat. Adeseori bătrânul asistă la repetiția propriei sale înmormântări. Schimbările, devierile
Studii de antropologie by Constantin Eretescu () [Corola-journal/Journalistic/6934_a_8259]
-
Dunăre, unde Prea Sfințitul Episcop Nicodim va oficia slujba sfințirii Agheasmei Mari. Evenimentul, care marchează în calendarul ortodox Botezul Domnului, se va desfășura imediat după încheierea Sfintei Liturghii. Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Nicodim, a declarat pentru Agerpres că, după datină, va arunca în apele Dunării o cruce de lemn, iar un grup de tineri înotători, sfidând temperatura scăzută a apei, o vor aduce la mal. Credincioșii, după finalizarea acestui ritual, vor putea să primească apă sfințită din zecile de butoaie
Sute de preoţi şi credincioşi vor asista la aruncarea crucii în Dunăre () [Corola-journal/Journalistic/70817_a_72142]
-
funerar de o sobrietate încăpățânată Din Mistreții erau blânzi rămân vii în mintea cititorului secvențele în care Condrat se îndârjește să-i sape fiului mort o groapă în duna mustind de apă, spre a-l înmormânta în pământ, așa cum cere datina. Totul se desfășoară în prezența unui diacon ,,visător de cuvinte", a proscrisei Vica, care îl plânge pe copil, a lui Dache și Laliů - doi lăutari însărcinați să intoneze un cântec lumesc ,,cu pământ și cu iarbă". Admirabilă este secvența în
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu Marius Munteanu, literatura dialectală refăcea legătura cu Victor Vlad Delamarina, cu Gheorghe Gârda, „autori care transfigurează un limbaj și dau sens unui idiom“. Într-un studiu publicat în revista „Datini“ (1996), Aorel Vorbundeli remarcă trei etape ale fenomenului despre care vorbim. Primele două s-au consumat până în anii instaurării comunismului. Cea de-a treia a apărut după Decembrie 1989, când o serie de publicații („Foaia bănățenilor“, „Timișoara“, Almanahul Banatului“) au
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Școala cu clasele I-VIII nr. 1 și cei de la Liceul „Béla Bartok“, cu sprijinul „Fornetti“ România. ( O. P.) l Cenaclul cultural-artistic „Liviu Rebreanu” organizează în 22 decembrie, ora 16, la Cercul Militar Timișoara o reuniune consacrată sărbătorilor de iarnă - „Datini și obiceiuri la români”, (pe lângă colinde, programul va cuprinde și o lansare de carte). ( M. D. M.) l În cadrul proiectului „Art-terapie - Foeni 2005” inițiat de Organizația „Terapia prin Artă”, în perioada 12-23 decembrie Primăria Timișoara găzduiește o expoziție ce cuprinde
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
Drăgan, au pus la punct ultimele detalii ale programului. În prima zi, între orele 12 și 19 va fi deschis Târgul de iarnă al copiilor - Expoziție cu vânzare, în timp ce între orele 15 și 18 publicul va putea asista la spectacolul „Datini populare și colinde“, la ora 18 va începe „Carnavalul personajelor magice“. A doua zi, pe lângă expoziția cu vânzare, între orele 15 și 19 va fi desemnată cea care va purta titlul de Miss Crăciuniță, un spectacol la care invitat de
Agenda2005-51-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284528_a_285857]
-
el a devenit un virtual ecomuzeu în aer liber, oferind vizitatorilor imaginea culturii tradiționale din vestul țării, constituindu-se în primul centru multietnic din România. Muzeul Satului Bănățean oferă de asemenea un prilej de întoarcere în timp înspre obiceiurile și datinile țărănești, păstrate de veacuri.
Agenda2006-09-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284810_a_286139]
-
Sărbătoarea Paștelui, în România Pachete atractive Este cunoscut faptul că, în România, Sărbătoarea Paștelui este marcată prin datini și obiceiuri transmise din străbuni, motiv pentru care chiar și cei stabiliți pe alte meleaguri se întorc acasă pentru a petrece Sfintele Sărbători în familie. Pentru cei care aleg să petreacă Paștele în țară, agențiile de profil oferă numeroase pachete
Agenda2006-11-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284867_a_286196]
-
737-700 și șapte ATR 42-500. C. V. Tradiții și obiceiuri românești l Pomana porcului, festivalul vinului Pe tot parcursul anului 2006, pe plan național au loc diverse manifestări cultural-artistice, amatorii de turism intern având posibilitatea de a se familiariza cu diverse datini și obiceiuri românești. Dacă anul a început cu Festivalul Zăpezii și Festivalul internațional „Pomana Porcului” de la Balvanyos, Covasna, Caravana Clătitelor de la Prejmer, Brașov (toate desfășurându-se în februarie), seria manifestărilor va continua în această primăvară cu marcarea Zilei Turismului Rural
Agenda2006-13-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284916_a_286245]
-
Femeilor Maghiare din Timișoara, evenimentul va începe în această seară de vineri, 19 mai, la ora 19, la Sala Lira, cu concertul etno-rock al formației Transylvania din județul Covasna. Dintre evenimentele programate semnalăm: l spectacolul euroregional de folclor „În căutarea datinilor“ (Jimbolia - 20 mai, ora 18, Otelec - 21 mai, ora 11,30, Timișoara, Teatrul Maghiar - 21 mai, ora 18) l spectacolul Teatrului de Păpuși Ladafia din Ungaria (Timișoara, sala Teatrului Maghiar, 22 mai, ora 12, Lugoj - 23 mai, ora 13, Jimbolia
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
sau conduse, unele de care bănățenii își amintesc și acum cu plăcere, este impresionantă. Din cele 26 de poziții amintim doar câteva: Ansamblul „Hora Timișului“ de la Casa Pionierilor, împreună cu Ciprian Cipu, Ansamblul „Hora Banatului“, Casa Tineretului, Ansamblul Clubului „Constructorul“, Ansamblul „Datina“ al Universității din Timișoara, Ansamblul de cântece și dansuri populare „Bănățeana“ al Clubului Cultural C.F.R. Unele ansambluri au fost întemeiate la diverse instituții de învățământ, altele la întreprinderi, în funcție de interesul și sprijinul conducerilor acestora. De-a lungul carierei sale, a
Agenda2006-17-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284938_a_286267]
-
design nou, cu un impact vizual mărit. ( D. B.) „Alaiul Primăverii“ Luni, 1 mai, de la ora 10, în Centrul Civic al municipiului Reșița se va desfășura cea de-a XXVI-a ediție a manifestării „Alaiul Primăverii“. Vor lua parte ansamblurile folclorice „Datina“, „Gugulanul“, „Karașevska Zora“, „Reșițana“, „Semenicul“, „Țarevaț“ și Colectivul de obiceiuri „Urșii“. Parada portului popular va porni de la Grupul Școlar C.S.R. ( T. T.) Oravitzan Muzeul de Artă Timișoara ( M.A.T. ) - instituție nou-înființată, cu sediul în Piața Unirii nr. 1 (Palatul
Agenda2006-17-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284940_a_286269]
-
fiecare ogradă ei o roagă pe fata casei să ghicească sub care mască se ascunde drăguțul ei. Cea care ghicește din prima încercare, are noroc de nuntă mare, la brațul alesului ei... V. R. Obiceiuri și superstiții O parte dintre datinile, obiceiurile și superstițiile pe care le cunoaștem și astăzi provin din perioada în care slujbele religioase și obiceiurile păgâne de sărbătoare formau un tot unitar. Datorită faptului că în fiecare societate primitivă, religia a avut un rol determinant în organizarea
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
și sărbătorile, astfel că unele obiceiuri au fost ridicate la rang de sărbătoare religioasă, iar altele au fost doar tolerate. Acest proces a funcționat însă și invers: biserica a abandonat unele obiceiuri, care în schimb au trăit în continuare în datinile populației. Superstiții De ziua de 24 decembrie se leagă numeroase superstiții. În marea lor majoritate, acestea își au originea în vremuri îndepărtate, dinainte de creștinism, și sunt legate de practicile magice ale solstițiului de iarnă. Până în prezent însă, ele s-au
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Simona Vasilache N. Iorga, Scrisori de femei (Poate fi întrebuințată ca o carte de cetire în liceele de fete), Datina Românească, Vălenii de Munte, 1932. Cu gândul la educația tinerelor fete, Iorga publică, în 1932, la Vălenii de Munte, o culegere de scrisori ale doamnelor, din Evul Mediu până la Regina Elisabeta. Din toate treptele sociale și punând pe foaia de
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
fum și foc. Aprinderea focurilor era un obicei vechi, atât în Țara Românească cât și în Moldova. Dintr-un document al lui Mircea cel Bătrân, rezultă că oastea țării era bine alcătuită și era de ajuns să se aprindă “după datina veche”, focuri pe dealuri și cei în stare de a mânui armele să alerge sub steagul Domnului. În Moldova, locuitorii din Oprișani de pe Cnejd și din alte părți, erau scutiți de dări, dar aveau obligația de a ține straja “precum
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Regiunea Oaș - Maramureș cuprinde depresiunile omonime și munții înconjurători (Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureș, Rodnei), remarcându-se atât printr-o serie de obiective naturale, reprezentate de relieful petrografic, relieful glaciar, culmile impozante, cât și prin păstrarea nealterată a tezaurului folcloric (portul, datinile, cântecele și jocurile populare) ori măiestria prelucrării lemnului. Regiunea este vestită în toate colțurile țării, pentru autenticele obiceiuri de iarnă, vestitele biserici din lemn, incluse și în patrimoniu UNESCO, monumentalele porți de lemn, în care sunt încrustate simbolurile vieții, perspectiva
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
în care este exprimată mișcarea, se înscrie ca încă o reușită a picturii lui Gheorghe Boancă. Reprezentativă pentru viziunea pictorului este compoziția cu un subiect generat de universul tradiționalist al satului, plin încă de credințe și obiceiuri, de cutume și datini, alcătuind o parte din etnofolclorul românesc. Moment distinct în cultul morților, „Pomana” este în înțelegerea pictorului nu numai un ipotetic prilej de întâlnire cu rudele și prietenii plecați la Domnul, ci reprezintă și o confluență a regulilor cu popoarele lor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fecior frumos, cu ochii albaștri ca seninul, era admirat de multe fete. Așa că Vasile a pus ochii pe o fată frumoasă și singură la părinți, de oameni gospodari, la locul lor și cu pretenții. În acele vremuri tradițiile se respectau, datina și obiceiurile erau ținute cu sfințenie. Așa că pețitul era la el acasă, nu puteai lua fata omului să mergi cu ea la joc fără încuviințarea părinților și seara musai trebuia să o conduci acasă la părinți, altfel se lăsa cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]