104,994 matches
-
atunci avea alt nume recita sloganul politic „Nu ne vindem țara!”. E mai simplu s-o dăm gratis acum. l Pentru a risipi părerea că statul e mărinimos numai cu firmele din străinătate cităm un titlu din ROMÂNIA LIBER|: „Cu datorii de peste 738 de miliarde lei, cît o tranșă FMI, firma deputatului PSD Culiță Tărîță a primit de la stat subvenții pentru agricultură în valoare de 183,493 miliarde lei.” Numai atît? La asemenea datorii, subvenția ar fi trebuit să fie de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
cităm un titlu din ROMÂNIA LIBER|: „Cu datorii de peste 738 de miliarde lei, cît o tranșă FMI, firma deputatului PSD Culiță Tărîță a primit de la stat subvenții pentru agricultură în valoare de 183,493 miliarde lei.” Numai atît? La asemenea datorii, subvenția ar fi trebuit să fie de cel puțin trei ori mai mare. l Dialogul la distanță dintre fostul purtător de cuvînt al PSD Cosmin Gușă și președintele Ion Iliescu e comentat în România Liberă de Petre Mihai Băcanu: Președintele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
sentința în încîlcitul proces al milițienilor vinovați de moartea lui Gheorghe Ursu. Coloneii Stănică și Creangă au fost condamnați să stea 10 ani în pușcărie, din cei 20 cît scrie în verdict. Justiția a găsit de cuviință să-și facă datoria după mai bine de 13 ani de tărăgănare. Trebuie să recunosc că după recursul înaintat de Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel mi-am imaginat că iarăși vom fi martori la tot felul de amînări. Cu toate că dispariția celor doi m-
Și totuși unde au fost coloneii Creangă și Stănică? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13446_a_14771]
-
linii ferme îndelungatelor activități viitoare ce mă așteaptă. Pentru ca, înspre finele secolului, să-mi dau liniștit și senin ultima suflare, în mijlocul tribului generat de par mes oeuvres, model pentru dânșii, pentru cercuri mai largi, și prin urmare cu conștiința unei datorii pe deplin împlinite. Scăderea naturală a vederii unui veteran până de curând lipsit de adevărata perspectivă a duratei unei vieți, precum și culoarea mai închisă a supratextului - Mitul longevității - nu m-au tulburat, o dată ce două secole de târâit pe această planetă
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
el n-are valabilitate universală, de fapt e bun de aruncat. Un ghid „la zi” în medicină cuprinde o muncă de autor uriașă. El nu pică din cer, cu indicații venite direct de la Hipocrate. Și chiar dacă ar fi fost așa, datoria dlui Beuran ar fi fost să precizeze Hipocrate dixit. Iar cu traducerile sale, pe care le-a prezentat drept lucrări originale, dl Beuran a izbutit să avanseze în ierarhia universitară. Editorialistul Naționalului exagerează scriind că dr Beuran a ajuns obiect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
cartierul unde locuiești de 30 de ani: te-așteaptă, identic, din organe metalice excitate la maximum, manelele... Oh! Și cît de frumos mai concertau nestingheriți, odinioară, greierii prin iarba verde de acasă! Ei, bieții, își fac de fapt mai departe datoria de neobosiți trubaduri ai nopților de vară, cum poți sesiza între pauzele dintre „cîntece”; dar cine mai are urechi sensibile pentru ei?! Timpanele majorității contemporanilor mei sînt iremediabil îngroșate de manele și de alte producte bubuitoare!... (De fapt, nu știu
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
vedere al domeniului investigat, despre o anumită profesiune și despre un profesionist. O carte serioasă și complexă despre creația arhitectului scenograf PAUL BORTNOVSCHI, un model, un artist de anvergură în lumea teatrului. Și nu numai. Impresionant rămîne devotamentul și simțul datoriei, într-un fel, cu care regizorul și profesorul Valeriu Moisescu s-a implicat în inițierea și coordonarea seriei de volume ce formează colecția Maeștri ai teatrului românesc în a doua jumătate a secolului XX, serie deschisă acum cîțiva ani cu
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
ochiului despre laboratorul facerii spectacolelor, lucru mai puțin cunoscut, cu o selecție din cronici și comentarii de specialitate. “Omul care aduce ploaia”, “Copiii soarelui”, “Vară și fum”, “Regele moare”, “ Nu sînt Turnul Eiffel”, “Moartea lui Danton”, “Livada de vișini”, “Victimile datoriei”, “Revizorul”, “Danton”, “Căsătoria”, “Generoasa fundație”, “Caligula”... Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, Crin Teodorescu, Valeriu Moisescu, Horea Popescu, Sanda Manu, Dinu Cernescu, George Teodorescu... Ce impresionează este nu doar incursiunea teoretică inedită la noi într-un domeniu puțin
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
formează substanța propriu-zisă a volumului. „Noapte. Și toți intră în ea, pregătiți ca de sărbătoare: vajnicul economist și scriitor local Șarpe Ionuț; vînzătoarea de loz în plic a orașului; muncitoarea perfecționistă; soția respectabilă a șoferului; soldatul cel semeț și supus datoriei; baba Sofica, justițiara; Dida, rezistenta; plina de rîvnă, Evelyn. La acest ceas, orașul este o floare. Dar el trebuie să poarte un nume. Fie numele lui Slobozia.” (p. 11) Povestirile care compun „romanul mozaicat” sînt complet diferite ca tematică și
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
prescrie funcții în loc de medicamente? Culmea umorului involuntar produs de dl Iliescu e că tocmai ce i-a dăscălit pe ambasadori și pe toți ceilalți reprezentanți ai României în străinătate să nu se lase influențați de pile, să-și facă profesionist datoria etc. Asta în timp ce îi pregătește intrarea în diplomație profesionistului Joiță. Crede oare cineva că la Strasbourg acestuia nu-i vor mai zdrăngăni tinichelele pe care și le-a tot legat legat de coadă la ordin? Mai trec cîteva zile de la
Demisii la ordin by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13559_a_14884]
-
săptămînalul economic și financiar CAPITAL nr. 35, care, sub titlul Subvenții scandaloase privește deciziile Comisiei din punctul de vedere al economistului: „Să acorzi subvenții de sute de milioane de lei unor edituri aflate în procedură de executare silită, cu mari datorii la bugetul de stat, nu reprezintă decât un exemplu de cum se risipesc banii contribuabililor. Editurile Scrisul Românesc și Dacia, aflate în topul subvențiilor, sunt exemple sfidătoare la adresa moralității comisiei care a împărțit banii.” Pentru ziariștii specializați în economie și finanțe
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
editură care a primit subvenții de 154 milioane lei pentru opt titluri. Precizăm că Sedcom Libris Iași este acționară la Tipografia Sedcom Libris SA, unde și Radu Petru, ca persoană fizică, are 47% din acțiuni”. Mai mult, Sedcom Libris are datorii la stat de 471,1 milioane lei. Ceea ce e un mizilic pe lîngă Editura Scrisul Românesc (,) care va beneficia „de subvenții în valoare de 706 milioane lei pentru editarea a 28 de titluri (fiind prima pe listă, înaintea Editurii Academiei Române
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
1 milioane lei. Ceea ce e un mizilic pe lîngă Editura Scrisul Românesc (,) care va beneficia „de subvenții în valoare de 706 milioane lei pentru editarea a 28 de titluri (fiind prima pe listă, înaintea Editurii Academiei Române!), în ciuda faptului că are datorii de 2,75 miliarde lei la bugetul de stat și se află în procedură de executare silită. Cu alte cuvinte, statul se luptă să recupereze datoriile de la «agenții» rău-platnici, iar, pe de altă parte, scoate de la buget bani pentru a
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
28 de titluri (fiind prima pe listă, înaintea Editurii Academiei Române!), în ciuda faptului că are datorii de 2,75 miliarde lei la bugetul de stat și se află în procedură de executare silită. Cu alte cuvinte, statul se luptă să recupereze datoriile de la «agenții» rău-platnici, iar, pe de altă parte, scoate de la buget bani pentru a ține în viață întreprinderi nerentabile. E dificil de stabilit care au fost criteriile pe baza cărora s-au acordat subvenții acestei instituții: faptul că editura aparține
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
cînd emigrează în Occident, unde îi este dat a întîlni salutara „lumină a libertății”. Acum opera sa poetică își dobîndește plinătatea substanței, deplina puritate a timbrului, se „clasicizează”. Acum apare „Caietul de poezie și desen” Argo, „o împlinire suplimentară a datoriei pătimașe de a sluji Poeziei în general și celei românești în special”. Din aceste entretiens ale poetului Alexandru Lungu desprindem și o lecție de morală. Străin de compromisuri, consecvent militant întru „credința, necăutată și neînvățată” a poeziei, întru „autonomia înaltă
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
o abordeze”, spune unul dintre ei, dar iată cum se punea, pentru Păunescu, această „chestiune Goma”: „este inadmisibil ca o carte să ajungă să fie respinsă de cenzură, înainte de a vedea dacă Uniunea Scriitorilor, prin membrii ei și-a făcut datoria, în opera de îndrumare. Preocupați de lefuri și ranguri, scriitorii habar n-aveau de ce se petrecea în sufletele celor trei scriitori. În loc să criticăm noi ce se cuvenea, ne-am pomenit noi criticați la posturile străine. În loc să ne facem datoria de
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
făcut datoria, în opera de îndrumare. Preocupați de lefuri și ranguri, scriitorii habar n-aveau de ce se petrecea în sufletele celor trei scriitori. În loc să criticăm noi ce se cuvenea, ne-am pomenit noi criticați la posturile străine. În loc să ne facem datoria de socialiști, am chemat poliția și cenzura. Am creat un caz, din persoane poate rătăcite, în loc să facem caz de faptul că noi nu ne facem datoria, persecutăm, chemăm poliția ca să ne apărăm interesele.” „Vopsim mereu fațada, fără să observăm că
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
ce se cuvenea, ne-am pomenit noi criticați la posturile străine. În loc să ne facem datoria de socialiști, am chemat poliția și cenzura. Am creat un caz, din persoane poate rătăcite, în loc să facem caz de faptul că noi nu ne facem datoria, persecutăm, chemăm poliția ca să ne apărăm interesele.” „Vopsim mereu fațada, fără să observăm că pe dinăuntru, igrasia macină zidurile.” ar fi spus textual, în conferința scriitorilor din 22-24 mai 1972, Adrian Păunescu. Și nu avea atunci decît 29 de ani
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
altă posibilitate moștenită, de a ajunge cît mai sus, cît mai în preajma puterii supreme, cea de aici, de pe pămînt? „Nu-mi place gloria împăturită?”. Din clipa aceea nu s-a mai înțeles nimic: răspundere, durere, neodihnă, „poetul răstignit în piscul datoriei sale”. Pînă cînd congestionat și neoprindu-se din strigăt, Adrian Păunescu, a apăsat pe un buton. Angelica lui secretară a apărut, strunindu-și bine spaima, „ești martoră aici că doamna nu are voie să transcrie nimic din ce a înregistrat
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
să fie controlați, supravegheați, luați la întrebări pentru vilele, automobilele și conturile din bănci. Numirea lui Cozmâncă e răspunsul unei puteri cleptomane și abuzive la șuvoiul dezvăluirilor privind corupția inimaginabilă a sistemului. Plasat pe postul "croitorașului cel viteaz", Cozmâncă are datoria să cârpească vălul sfârtecat de lăcomia fără margini a hoardei mafiote înstăpînite peste țară. Adrian NĂstase a admis, în felul acesta, că e încă departe de momentul controlului desăvârșit nu doar asupra partidului, dar chiar asupra guvernului. Primele semne ale
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
iubești, femeie Toată lumea știe: pe mine mă vrei. Toată lumea știe că mi-ai fost credincioasa Dacă excludem două nopți sau trei. Toată lumea știe că ai fost leala Dar pur și simplu prea multi te-au văzut mereu goală goală La datorie, Si toata lumea știe. Toată lumea știe că acum i-acum, Toată lumea știe că ori tu, ori eu. Toată lumea știe că trăiești de-a pururi Cînd un vers te schimba în zeu, Toată lumea știe că negrul sărac, Unchiul Tom amărîtul, tot
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
perioada interbelică și de problemele ei "delicate", adică de extrema dreaptă - de la Dumitru Micu și Ornea la Matei Călinescu -, sînt foarte buni. Eu cred că cercetarea a ajuns la o anumită cuprindere a acestui domeniu dificil și că își face datoria. Că statul român nu-și face datoria, aceea de a realiza o bună propagandă culturală folosind cărțile critice, folosind atuurile pe care i le dau anumite cărți aparținînd literaturii române - cum ar fi Jurnalul lui Mihail Sebastian, o carte mare
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
adică de extrema dreaptă - de la Dumitru Micu și Ornea la Matei Călinescu -, sînt foarte buni. Eu cred că cercetarea a ajuns la o anumită cuprindere a acestui domeniu dificil și că își face datoria. Că statul român nu-și face datoria, aceea de a realiza o bună propagandă culturală folosind cărțile critice, folosind atuurile pe care i le dau anumite cărți aparținînd literaturii române - cum ar fi Jurnalul lui Mihail Sebastian, o carte mare, dar care n-a fost folosită în
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
anumite cărți aparținînd literaturii române - cum ar fi Jurnalul lui Mihail Sebastian, o carte mare, dar care n-a fost folosită în nici un fel de statul român în politica sa culturală externă -, asta e altă poveste. Dar eu îmi fac datoria. N-o să poată nimeni să spună că, în România, problema extremei drepte n-a fost cercetată. A fost cercetată de Ornea, a fost cercetată de Dan C. Mihăilescu, de Matei Călinescu, de Ștefan Borbély, de Norman Manea, de Leon Volovici
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
D.P.: Și, uneori, nevoia ta de însingurare supără, indignează, intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară. Eu țin trei cursuri pe săptămînă, eu îmi fac toate datoriile universitare, îmi fac datoria cu doctoranzii, îmi fac datoria la consultații, eu fac "Apostroful", ceea ce înseamnă reviste și cărți, și administrație, și o nebunie, fac bucătărie, gospodărie, fac cumpărături, plătesc facturile, spăl, din cînd în cînd chiar și calc, trebuie
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]