577 matches
-
Lolita mea, de pildă, uite, cutreieră bazarul, cofetăriile, saloanele de frumusețe, te lasă s-o aștepți cu năduful adunat în gâtlej și, când dă Domnul să se întoarcă, o singură licărire de nemulțumire să-ți vadă în ochi, că-ți deșartă în obraz tot burduful lui Eol. Făcea ce făcea și aducea vorba de nevastă-sa, o chema Lola, îmi explicase, dar el o dezmierda zicându-i Lolita. Aha, observasem eu, după Nabokov!... Aș, Nabokov, se amuzase interlocutorul meu, așa îi
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
ea de tot hazul, cât de muștruluiala neveste-mi!... Fostul căpitan de vas contenise brusc din vorbă, fiindcă în apropierea noastră izbucnise o altercație, un individ introdusese o monedă în automatul cu băuturi răcoritoare și, cum acesta întârzia să-și deșarte lichidul în paharul de plastic, omul începuse să-i care pumni, însoțindu-și gesturile cu o sumedenie de trivialități. Oripilată, o tânără femeie se grăbise să se îndepărteze, împingând de la spate două fetițe cu colăcele din plastic în jurul mijlocului, vizibil
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
palmei. Se aplecase să-și pipăie din nou, cu o grimasă pe obraz, glezna învinețită. Voise să mai ia o gură din paharul de plastic pe jumătate îngropat în nisip, dar pesemne gustul lichidului din el se alterase. Atunci își deșertase, cu un gest de nervozitate, restul conținutului peste încheietura bolnavă. Și cum îți zicem, continuase el oftând, după ce urmărise atent câteva clipe scurgerea lichidului plin de clăbuci albicioși pe pielea învinețită, se aflau în inima orașului case nu glumă, de
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
56). Nichita Stănescu și-a văzut de calea uimitoarei sale galaxii de necuvinte, tipărind în anul următor, 1970, un nou volum în registrele stilistice moderniste, dar sub un mieros titlu-capcană, În dulcele stil clasic, desigur, pentru acei critici literari «flori deșerte, care roade n-au adus», incapabili „să pătrundă“ dincolo de copertă; totuși, receptorii adevăratei poemosofii stănesciene au fost avertizați de autor într-un „cuvânt înainte“ - la distanță apreciabilă de „stilul clasic“ -, „limpede ca vioreaua“, Către Cititorul cărții acesteia: Înșiruirea de versuri
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
mamei. Tușa Mărioara cobora de trei-patru ori pe an din satul ei de munte, să vândă-n piața Aradului sâmburi de nucă, ulei de dovleac, poame uscate sau ce-i prisosea în gospodărie. Întotdeauna venea și pe la noi și-și deșerta desagii spre marea mâhnire a mamei, care se simțea vinovată în sărăcia ei, vinovată de-a o pune pe drumuri pe mătușa. Și-atunci începea trocul. Mama nu se lăsa până n-o convingea pe mătușa să umple desagii cu
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
ascuți glasul de înger cu care rosteai fericirea mie sortită acum când umbra ta ascunsă între gândurile mele privește cum curge iubirea în picuri de timp am dreptul să-ntreb ce mai clădești fără povara propriului vis fără iluzia vieții deșarte acum când timpul iubirii mă doare prelins între aici și departe Referință Bibliografică: Rătăcire... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RĂTĂCIRE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364604_a_365933]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
săraca babă s-a dat cu capul de pereții celulei până a murit. După ce doi soldați au azvârlit leșul babei într-o groapă, săpată la repezeală, Amza și-a dat nădragii jos și s-a lăsat pe vine deasupra gropii, deșertând, odată cu fecalele, toată ura strânsă de atât amar de vreme. - Bă, țăran jegos, i-a mai zis Amza lui Nicuță adu-l p-ăla micul, hai, fuga marș! Nicuță a dat fuga și l-a adus pe P, pe atunci
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
mereu o altă petală veștejită, ca un parfum de viață terminată. Am purtat cutia pe brațe, cu simțământul că îmbrățișam coșciugul cu morții dragi și cu acest gând i-am condus pe ultimul drum în pasul cu care traversam strada. Deșertasem conținutul și eu rămăsesem locului ca în fața unui mormânt abia acoperit unde parte din mine se identifica cu ei. Mă stăpâneau regretele de cele făptuite, mustrată de conștiință, de masacrul făptuit. Pierdusem prietenia prietenilor mei, am avut sentimentul singurătății și
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Mărgăritare de binecuvântări Plămădesc cu brațele deschise, Zborul printre păduri de speranțe. Din cana cu vise Fiecare are o cană, din care bea În anotimpul dorințelor. O cană cu vise, din care și eu am băut, Zâmbetul zării și uneori, Deșartă strălucire! Povestea așteaptă să fie scrisă Cu dor și mângâiată precum, Cana cu vise, de roua iubirii... De nu dorești, zilele pot rămâne, Fără culoare și noaptea poate Coborî tristă, Cu privirile albastre, peste... Noi. Liber în poem Te privesc
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
I, p. 118-119). Pentru cei închiși, sărbătoarea Sfintei Învieri, avea desigur o conotație cu atât mai profundă cu cât închisoarea comunistă semăna mai mult decât orice altceva din această lume cu reprezentarea iadului. Iar Iisus Hristos, în ziua Învierii, a deșertat temnițele iadului. Părintele Dimitrie Bejan își amintește Învierea dintr-un lagăr de muncă în Dobrogea: „În noaptea Învierii, la miez de noapte, când clopotele din ‹‹Valea Neagră›› sună pentru Învierea Mântuitorului, ni se face o amănunțită percheziție de către ostași. Sub
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
câte ceva de pregătit sau de îngrijit la treburile gospodărești (erau puțini dintre aceștia) erau cei care ne salutau cu: HRISOS A ÎNVIAT! La care noi cei întâmpinați răspundeam în cor: ADEVĂRAT A ÎNVIAT! Ajunși la Biserică, Bărbații intrau primii și deșertau într-un hârdău din lemn de salcâm (erau 2-3), vinul ales cu grijă ca de împărtășanie, dintr-o sticlă, sau două. Vinul sălta în hârdău, în stropi ca într-un joc de călușari oltenești sau poate din cauza hărmălăii de amestec
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
în foc. Pe pereți niște sfinți spălăciți se uitau la noi. Pusesem armele jos pe ciment și ne încălzeam mădularele sătule de-atâta frig și mers pe jos. Ee-eu, băăă Tobit, băăă, nu știam de ce ne spunea comandantul să ne deșertăm, băăă, deșerta-ți-vă, ne striga, că dacă vă intră cartușul în burtă, dați de dracu... Păi ce să mai deșertăm, domnule ofițer, îi ziceam eu , când n-am mai mâncat de trei zile, ne chiorăiau mațele de foame și
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
de-atâta frig și mers pe jos. Ee-eu, băăă Tobit, băăă, nu știam de ce ne spunea comandantul să ne deșertăm, băăă, deșerta-ți-vă, ne striga, că dacă vă intră cartușul în burtă, dați de dracu... Păi ce să mai deșertăm, domnule ofițer, îi ziceam eu , când n-am mai mâncat de trei zile, ne chiorăiau mațele de foame și el striga să ne deșertăm...Vorba lui Durică devenea din ce în ce mai slabă, mai tăcea, apoi se mai trezea și sporovăia de-ale
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
ne striga, că dacă vă intră cartușul în burtă, dați de dracu... Păi ce să mai deșertăm, domnule ofițer, îi ziceam eu , când n-am mai mâncat de trei zile, ne chiorăiau mațele de foame și el striga să ne deșertăm...Vorba lui Durică devenea din ce în ce mai slabă, mai tăcea, apoi se mai trezea și sporovăia de-ale lui, că ce-a văzut el acolo la Odesa, ăăă-hăăă...Băăă, Tobit, băăă, avea dreptate Napoleon cu generalul iarnă, de unde dracului auzise el de
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
și dinți, la fel ca firele de ceapă ori salata verde. Nici pahare nu se foloseau. Au băut din sticle, fiecare după preferință și la întâmplare, până când Mișu a adus o damigeană cu vin roșu, de buturugă, din care a deșertat în căni de ceramică lucrate artistic la Oboga. Vorbeau de-a valma, cu gura plină, despre tot felul de nimicuri. După câte un pahar sau două de vin, au trecut la țigări și conversația s-a înviorat. Au spus glume
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
Vegas. Când s-a deschis în 1993 era cel mai mare din lume, acum este al doilea. Venețianul îl urmează îndeaproape. Complexul hotelier MGM are 3 hectare de râuri și cascade, și dacă ne amintim că e situat în plin deșert... Are 19 restaurante și cel mai mare casino. Este de-a dreptul copleșitor. 3. ÎMPREJURIMILE LAS VEGASULUI Strălucitorul și deosebit de interesantul Las Vegas te atrage și cu împrejurimile lui. Câteva vizite făcute în împrejurimi îți crează amintiri de neșters pe
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
mai funcționa, lipsa turiștilor l-a obligat pe patron să se restrângă și să îl conserve în așteptarea unor vremuri mai bune. Dar ne-a putut oferi cu plăcere un ceai foarte bun și mese curate pe care ne-am deșertat mâncarea din coșuri. Împrejmuirile restaurantului sunt de vis, iar eu veșnic în căutare de flori am găsit bine-nțeles ceva care m-a atras în mod special. M-am întors acasă cu încă un mic lăstar de care Jara și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
De la Gangele măreț. // Puse-o floare-atunci în arcu-i, / Mă lovi cu ea în piept, / Și de-atunci în orice noapte / Plâng pe patul meu deștept...// Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe / Fiul cerului albastru / Ș-a iluziei deșerte.” În timp ce recită, privirea lui pare atotcuprinzătoare. Privește pretutindenea și niciunde. Acesta este primul și singurul meu Nichita Stănescu. Ceilalți pe care i-am întâlnit, chiar și pe cel de la Struga, pentru care m-am călătorit spre a-l vedea, asemeni
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
De la Gangele măreț. // Puse-o floare-atunci în arcu-i, / Mă lovi cu ea în piept, / Și de-atunci în orice noapte / Plâng pe patul meu deștept...// Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe / Fiul cerului albastru / Ș-a iluziei deșerte.” Totul se derula ca într-un spectacol. Ca o fulgerare, ca și cum ar fi rostit doar pentru sine, Nichita Stănescu spuse la un moment dat: “Bătrâne, eu l-am cunoscut pe Eminescu”. Și n-a mai lăsat loc nedumeririi mele să
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
durerea; unul de care să-ți acoperi fața când îl vezi: disprețuit și socotit de nimic” (Isaia 53, 1 - 3). Origen pune „urâțenia” Domnului din această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
referitoare la frumusețea fizică a Domnului, în pofida profeției lui Isaia care Îl vede pe Mesia ca fiind „urât” la înfățișare:Origen pune „urâțenia” Domnului din această profeție în legătură cu kenoza Sa, căci Logosul și-a asumat condiția umană în deplină umilitate, deșertându-Se de slava dumnezeirii Sale, ceea ce nu este în contradicție cu afirmarea frumuseții Lui divino-umane. Origen aduce în exegeză ideea necesității curăției morale a privitorului pentru ca acesta să poată contempla Frumusețea lui Hristos. „Hristos Domnul, frumos sufletește ca si trupește
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
silueta unei felei îmbrăcată în alb. MIRCEA CEL BĂTRÂN Discuția se poartă pe un fundal care creiază senzația de vis.). Cine ești de ai venit la mine? Dorești să-mi amintești că am învins la Rovine?! Victoria mi-a fost deșeartă, sunt fără țară. Vlad și alți boieri tronul mi-l uzurpară Și din Ungrovlahia mă alungară, Dar mica mea oștire mă urmează Credincioasă și vitează! Dar spune, cine ești și ce dorești? COZIA Mărite Voievod, aceste locuri de iubești Atunci
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
vieții zdrobind, cărări nu mai sunt nici dacă cad zile de astăzi spre ieri chiar dacă a mai rămas un pic de viață nimic nu mai este doar chipul ce-mi vede-n oglinda vieții ochii-mi fără lacrimi, uscați-n deșert Călătorule, tu timp fără sens! ascultă finalul, nu pleca dacă nu voi mai ajunge și dacă timpul meu se va termina să mă scrii cu tăcere în veșnicia ta iar dacă iernile-nghețate vor curge prin lacrimi iar nopțile se
CALĂTORULE UITĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345625_a_346954]