583 matches
-
nu pot funcționa dacă nu sînt prevăzute cu o autorizație tehnică de a funcționa, eliberată de Căpitănia Portului sau Oficiului de Port. Articolul 56 Ambarcațiunile venind dela malul Statelor vecine, fie cu pasageri, fie cu mărfuri sau alte obiecte, fie deșerte, vor trage numai la locurile destinate de Căpitănia sau Oficiul de Port împreună cu celelalte organe din port. Conducătorii lor sînt obligați a se prezenta imediat la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru îndeplinirea formalităților de sosire în port. Este de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152523_a_153852]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. Articolul 481 Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Articolul 482 Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132343_a_133672]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupa el însuși, în total sau în parte, imobilul al cărui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone ca el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decât veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240865_a_242194]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233273_a_234602]
-
orice plăți făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupa el însuși, în total sau în parte, imobilul al cărui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone ca el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decât veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixa o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246441_a_247770]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211484_a_212813]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158803_a_160132]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168956_a_170285]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210622_a_211951]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481 Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482 Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210562_a_211891]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
orice plăti făcute înainte de vreme în contra clauzelor contractului de închiriere sau arendare. ... Art. 481. Dacă datornicul ocupă el însuși, în total sau în parte, imobilul al carui venit e sechestrat, judecătoria va putea, după împrejurări, să ordone că el să deșerte, în tot sau în parte, îndată sau la un termen fix, imobilul sechestrat. Art. 482. Dacă datornicul nu are alte mijloace de trai decît veniturile sechestrate, judecătoria va putea fixă o parte din aceste venituri ca să servească pentru întreținerea lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
Ungariei Ordinului Cavalerilor Teutoni, în 1211. Prin acesta le era garantată stăpânirea asupra Țării Bârsei. Originanul diplomei nu s-a păstrat, doar o copie târzie, din 1353. Traducerea inițială a aparținut lui Eudoxiu Hurmuzachi și lui Nicolae Densușianu, acesta interpretând "„deșertam et inhabitatam”" prin „(teritoriu) pustiu și nelocuit”. De asemenea, "„nullus vaivoda super eos descensum habeat”" a fost tradus prin „nici un voievod să nu aibă dreptul de găzduire la ei”. Primul fragment a stârnit o mare controversă printre istoricii români, care
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
din partea inginerului Paul Lazăr Tonciulescu, cel care, printre altele, a realizat și o traducere a „Gestei Hungarorum” utilizând fotocopii după materialul original. Astfel, el observa că regele Andrei al II-lea oferea Terra Borza (Țară Bârsei) cavalerilor teutoni, numind-o "deșertam et inhabitatam", cu precizarea scopului: "pacifice inhabitandam". În limba latină "deșerta" înseamnă „pustiu” = „sălbatic”, iar nu „pustiu” = „gol” (în latină "vâna"). Tonciulescu se referă la forma verbală "inhabito", de la "habitare", care a însemnat întotdeauna „a locui în”, fiind folosit astfel
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
și o traducere a „Gestei Hungarorum” utilizând fotocopii după materialul original. Astfel, el observa că regele Andrei al II-lea oferea Terra Borza (Țară Bârsei) cavalerilor teutoni, numind-o "deșertam et inhabitatam", cu precizarea scopului: "pacifice inhabitandam". În limba latină "deșerta" înseamnă „pustiu” = „sălbatic”, iar nu „pustiu” = „gol” (în latină "vâna"). Tonciulescu se referă la forma verbală "inhabito", de la "habitare", care a însemnat întotdeauna „a locui în”, fiind folosit astfel în toate documentele vremii, deși în text apare formă adjectivala "inhabitata
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
nici chiar două secole și jumătate mai tarziu. În contextul mai larg al diplomelor regale și pontificale din jurul anului 1200 cu privire la teritoriile de pe latura orientala și meridionala a regatului maghiar, Stelian Brezeanu observa că aceste diplome menționează „pământurile puștii” ("terra deșerta", "desertum", "terra vacua") și „pământul deșart și nelocuit” ("terra deșerta et inhabitata"). Din acest vid decurge dreptul regal de a acorda aceste pământuri călugărilor militari teutoni, care erau în căutarea unui loc de așezare în Europa după nereușitele militare din
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
mai larg al diplomelor regale și pontificale din jurul anului 1200 cu privire la teritoriile de pe latura orientala și meridionala a regatului maghiar, Stelian Brezeanu observa că aceste diplome menționează „pământurile puștii” ("terra deșerta", "desertum", "terra vacua") și „pământul deșart și nelocuit” ("terra deșerta et inhabitata"). Din acest vid decurge dreptul regal de a acorda aceste pământuri călugărilor militari teutoni, care erau în căutarea unui loc de așezare în Europa după nereușitele militare din Orientul Apropiat . Prin stabilirea teutonilor aici, locul devenea un „nou
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
fie îndurare, fie răscumpărare, până când războiul își lasă jos poverile. Și aceasta, căci dacă Dumnezeu ar fi voit, ar fi scăpat de ei, însă El a vrut să-i pună la încercare pe unii prin alții. El nu va face deșarte faptele celor uciși pe calea lui Dumnezeu. " Vedem aici un alt tip de atitudine, una mult mai ostilă, însă cu referire specifică la tăgăduitori, care sunt puși la încercare de Dumnezeu prin alții - credincioșii. O a treia atitudine, și poate
Sclavia în Coran () [Corola-website/Science/330064_a_331393]
-
Sârbu și dusă în temnița palatului domnesc de la Mogoșoaia. Ahmed Pașa sosește în țară cu 10.000 de ieniceri și-i cere domnitorului să-i dea banii promiși. Sârbu aduce pungile cu bani scoase din butoaiele păcurarilor și când le deșartă pe masă din ele cad pietricele în loc de galbeni. Căpitanul de arnăuți fuge să afle de la Anița unde fuseseră ascunși banii și se întâlnește acolo cu Amza. Între cei doi are loc o luptă, iar Sârbu este spânzurat de funia unui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
restrânse.Denumirea Sahara provine din limba arabă - „Sahara” în dialectul Tuareg înseamnă „deșertul de nisip”. O altă ipoteză este aceea că provenința expresiei ar fi „sahraa” sau „es-sah-ra” ce înseamna sterp, steril. Românii au numit ținutul din sudul provinciei Cartagina „Deșerta” că ținut nelocuit, părăsit. În Evul Mediu era numit pur și simplu „Marele Deșert”, iar în secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - „Sahara”. Arabii denumesc Sahara „Bahr bela mă” ce ar însemna „Mare fără apă”.Nordul Saharei
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
mai redusă. Denumirea provine din limba arabă - „Sahara” în dialectul Tuareg înseamnă „deșertul de nisip”. O altă ipoteză este aceea că provenința expresiei ar fi „sahraa” sau „es-sah-ra” ce înseamna sterp, steril. Românii au numit ținutul din sudul provinciei Cartagina „Deșerta” că ținut nelocuit, părăsit. În Evul Mediu era numit pur și simplu „Marele Deșert”, iar în secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - „Sahara”. Arabii denumesc Sahara „Bahr bela mă” ce ar însemna „Mare fără apă”. Deșertul Sahara
Sahara () [Corola-website/Science/302770_a_304099]
-
se biruiește-acum. 52. Văzând mielușeaua Pe-al său Miel înjunghiat, Doborâtă de dureri striga și-ndemna Ca și turma să se tânguie cu ea. 53. În mormânt de Te-ngropi, Și în iad de pogori, Dar mormintele, lisuse, le-ai deșertat Și întregul iad, Hristoase, l-ai golit. 54. De-a Ta voie, Doamne, Pogorând sub pământ, Pe toți oamenii din moarte i-ai înviat Și la slava Tatălui i-ai înălțat. 55. Unul din Treime, Cu trupul, pentru noi, Defăimată
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
2—3): sub aspect astronomic, zonele se disting în funcție de jocul umbrelor; din punct de vedere strict climateric, globul se împarte în zone latitudinale; în funcție de fenomenele umane, trebuie să se admită exis¬tența unei zone ecuatoriale locuite în vecinătatea zonelor subtropicale deșerte; din punct de vedere etnic, se deose¬bește o zonă etiopică, alta scito celtică, și alta intermediară (II, 3, 1). În general, Poseidonios nu înventează, ci trans¬mite descoperirile făcute anterior de Pytheas sau de Eratosthenes, de Hipparchos sau de
Poseidonios () [Corola-website/Science/313172_a_314501]