646 matches
-
familiei, care devine baza solidă a unei națiuni aspirante la progres social și cultură avansată. 4. Dezvoltarea umană este bună pentru mediul fizic. Săracii sunt în același timp cauza (deși nu sunt singurii) și victima principală a degradării mediului. Despădurirea, deșertificarea și eroziunea solului se reduc odată cu reducerea sărăciei. Impactul creșterii populației și a densității ei asupra mediului este mult controversat. Determinant este însă efectul pozitiv al dezvoltării umane asupra conservării mediului ambiant. 5. Reducerea sărăciei duce la o societate civilă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
predicatorilor de dincolo de Atlantic, îi produce un puternic handicap politic. Protestantismul este comparabil cu o bibliotecă, iar catolicismul cu un cinema. Asistăm totodată la o scădere a frecventării sălilor și bisericilor, dar, mai întîi, în Franța mai ales, la o "deșertificare" a lecturii, publică și privată. Ne îndoim că un al doilea Deșert i-ar putea înspăimînta pe Reformați. Grafosfera a "branșat" Reforma; videosfera rebranșează unam-ul, sanctam-ul și apostolicam-ul. Vizibilitatea socială a reformaților se diminuează, întrucît catolicismul lasă mai mult de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mult decât rata medie de creștere în secolul al XX-lea.328 Când vorbim despre schimbările climatice, avem în vedere îndesirea și intensificarea uraganelor și a inundațiilor, apariția cu o frecvență îngrijorătoare a fenomenelor de secetă, extinderea zonelor amenințate de deșertificări, topirea calotei glaciale, creșterea nivelului mărilor etc. Concentrația mare de oxid de carbon din atmosferă ajunge mai devreme sau mai târziu în oceanele lumii, unde formează acidul carbonic. Or, creșterea acidității oceanelor reprezintă o catastrofă pentru ecosistemul marin, pentru existența
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pentru salvarea naturii, pentru conservarea mediului de viață a omului, măsuri care, din păcate, se aplică sporadic și timid. Suficient de tardiv, după ce am asistat la episoade dramatice, adevărate catastrofe ecologice și anume inundațiile din ultimii ani, intensificarea fenomenului de deșertificare din sudul tării, tornade, perioade lungi de secetă, am început să conștientizăm că s-au depășit niște limite care au provocat grave dezechilibre în natură și chiar dispariția multor specii de plante și animale. Poluarea, care în ultima perioadă a
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
climatice globale. În lume trăiesc 1,1 miliarde de oameni fără acces direct la apă, iar acestora li se mai adaugă 1,5 miliarde pentru care rezervele accesibile de apă sunt insuficiente. Cei mai mulți sunt concentrați în Sahel (zona în continuă deșertificare de la marginea Saharei), în Orientul Mijlociu și în anumite regiuni din centrul Asiei și suferă efectiv de pe urma absenței apei potabile. Există, însă, și țări în care problemele sunt generate de chestiuni de ordin administrativ și tehnologic în special precaritatea infrastructurii de
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
intitulat Agenda 21, care conține vreo 2.500 de recomandări cu privire la punerea în practică în mod concret a principiilor Declarației. Se aveau în vedere problematici legate de sănătate, de locuință, de poluarea aerului, de gestiunea mărilor, pădurilor și apelor, de deșertificare, de gestiunea resurselor de apă și a asanărilor, de gestiunea agriculturii, de gestiunea deșeurilor și altele. Chiar și în prezent, programul Agenda 21 rămâne referința punerii în aplicare a dezvoltării durabile la nivelul teritoriilor. Mai mult, în Raportul Conferinței de la
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
fi scăpat, nici o musculiță. Romanul povestit avea și nu avea ceva din obsesiile Antoniei; aceasta spunea că Dumnezeu, cu mîna lui, avea să aducă sfîrșitul, nu ar fi lăsat El ca oamenii să tot Întindă povestea pînă ar fi trecut deșertificarea și apoi aceștia, cîteva perechi rămase, să o ia de la capăt cu stricăciunea prin cine știe ce oaze; ba, s-ar fi dovedit și mai nesătui, dornici să recupereze, nimic nu ar mai fi stat, atunci, În fața destrăbălării de apoi; deja aproape
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
bandă organizată, își spuse. s-ar părea că 40 la sută din suprafața planetei riscă să devină un deșert arid, în jur de o sută de țări sunt afectate de fenomen și două miliarde de persoane tremură de frică din cauza deșertificării. De unde deținea creierul domnului Busbib aceste cifre ? Domnul Busbib n-ar fi știut să răspundă la această întrebare. să se fi modificat oare creierul său în cei 30 de ani de cînd era gardian de imobil ? sigur că, prin specificul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de pe Dunărea românească, ediția a doua, Editura Autograd MGM, Craiova, pp. 4, 6. footnote>. Scrie autorul: „Faptul că în Câmpia Română, îndeosebi în porțiunea cuprinsă în triunghiul Calafat-Segarcea-Corabia cu baza pe Dunăre, s-au accentuat fenomenele de secetă, eroziune și deșertificare, că păduri întregi din luncă au dispărut, iar mii de hectare au devenit inutilizabile agricol din cauza sărăturării și înmlăștinirii, se datorează, în foarte mare măsură, dispariției miilor de hectare de luciu de apă care sporeau umiditatea din zonă cu câteva
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Povestea "vânzării sașilor", în schimbul acordării libertății de emigrare. Povestea programelor TV de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un film despre construcția socialismului și a omului nou. Povestea deșertificării culturale, a distrugerii și a mistificării adevărului despre întreaga creație cultă românească: "În era comunistă, peste 8000 de titluri de cărți și de autori au fost scoși din circulație pentru aproape 50 de ani, după ce au fost definiți ca fiind
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mediului * Dispariția unor specii de pești și păsări. * Modificarea și chiar dispariția vegetației acvatice. * Diminuarea rezervei de oxigen din atmosferă. * Provocarea unor boli grave oamenilor și animalelor. * Transformarea oceanelor în adevărate ,,gropi de gunoi’’. 17 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI Deșertificarea este un proces de extindere a zonelor aride prin distrugerea treptată a vegetației. Acest fenomen aduce mari daune țărilor unde se manifestă. Cauzele deșertificării sunt legate de tendințele de încălzire ale Terrei dar și de acțiunile
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
de pești și păsări. * Modificarea și chiar dispariția vegetației acvatice. * Diminuarea rezervei de oxigen din atmosferă. * Provocarea unor boli grave oamenilor și animalelor. * Transformarea oceanelor în adevărate ,,gropi de gunoi’’. 17 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI Deșertificarea este un proces de extindere a zonelor aride prin distrugerea treptată a vegetației. Acest fenomen aduce mari daune țărilor unde se manifestă. Cauzele deșertificării sunt legate de tendințele de încălzire ale Terrei dar și de acțiunile omului prin presiunea exercitată
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
oceanelor în adevărate ,,gropi de gunoi’’. 17 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI A SECETEI Deșertificarea este un proces de extindere a zonelor aride prin distrugerea treptată a vegetației. Acest fenomen aduce mari daune țărilor unde se manifestă. Cauzele deșertificării sunt legate de tendințele de încălzire ale Terrei dar și de acțiunile omului prin presiunea exercitată asupra unor ținuturi. Oamenii de știință au stabilit că temperatura medie a Globului a crescut cu 0,3 grade Celsius în ultimii 100 de
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
publicistul Nicolai Ogariov), oamenii de cultură ruși, ca și generalii ruși, ca și politicienii ruși, sunt bolnavi de febra cuceririlor pământurilor străine, de asuprirea altor popoare."145 Așa-zisa "cestiune orientală", confirmă Eminescu, nu-i pentru Rusia decât poftă de deșertificare și a popoarelor răsăritene: "De mult, dar mai cu seamă de o sută cincizeci de ani încoace, ținta cuceririlor rusești sunt țările răsăritene ale Europei. Nu mai vorbim de cuvântul d-lui Aksakof, care vede întinzându-se panslavismul în miezul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
naturali, singura alternativă pe termen scurt de a-și întări prezența comercială. Apoi, ei dispun de arme solide, constînd din rețeaua de filiale ale multinaționalelor, notorietatea propriilor cabinete de consultanță, sau greutatea lor geopolitică. 4.4.5. Regiunile densificare sau deșertificare ? Pînă de curînd, regiunile erau considerate ca entități subordonate. Treptat, teritoriul devine spațiul natural de percepție al cetățenilor, actorilor publici, întreprinderilor, într-un univers altfel complex. Regiunile și regionalizarea, localizarea devin astfel tot mai importante, fără să intre în contradicție
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
146 4.3.1. Globalizarea 146 4.3.2. Companiile transnaționale actori importanți ai globalizării 147 4.3.3. Jocul deschiderii și al protecției 149 4.4.4. Statele strategii de interes național 150 4.4.5. Regiunile densificare sau deșertificare ? 153 4.4. ACTORII GEOECONOMIEI 156 4.4.1. Statul și întreprinderea față cu globalizarea 156 4.4.2. Statul schilodit 156 4.4.3. Întreprinderea globală înlocuiește Statul ? 158 4.4.4. Statul rezistent 163 4.4.5. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ceea ce a obligat la construcția unui mare canal, de 1600 km care să lege fluviul Yang Țî din sud cu Huan He din nord și să completeze necesarul de apă din centrul și nordul țării, unde au apărut fenomene de deșertificare (secetă, furtuni de nisip). Frontul deșertic avansează cu 2500 km pătrați pe an, iar primele dune au ajuns la numai 70 de km de Beijing. Temperatura a crescut cu 1,5 grade în medie, topind ghețarii de pe Himalaia, produ-cînd inundații
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
0,10-0,20 în prezent către valori de peste 0,30 în anii 2010-2030, ilustrează perspectiva hiperdezvoltării demo-urbane a capitalelor acestor state în raport cu teritoriul. În aceste state supraaglomerarea capitalei din ultimele decenii este o consecință a aridizării accentuate și extinderii procesului deșertificării. Fenomenul este și mai pregnant în Djibouti, Liban și Sahara Occidentală, unde valorile oricum ridicate ale indicelui de primațialitate (0,40-0,60 în anii 2000) vor ajunge la peste 0,60 în 2030, exprimând tendința de hipertrofiere a capitalelor (în Liban
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
fiecare țară pentru a realiza dezideratele urmărite. 1.2.2.3. Diminuarea efectelor cauzate de condițiile meteorologice extreme Printre efectele cauzate de schimbările climatice sunt incluse și eveni mentele meteorologice extreme. Câteva exemple ar fi uraganele, valurile de căldură, secetele, deșertificarea, incendiile spontane sau inundațiile. Din cauza acestei probleme, printre măsurile privind adaptarea la schimbările climatice se numără și diminuarea efectelor care sunt urmare a acestor fenomene meteorologice. Una dintre aceste măsuri este deturnarea de uragane spre zonele mai puțin populate. Se
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
secate, ceea ce a obligat la construcția unui mare canal, de 1600 km care să lege fluviul Yangțî din sud cu Huan He din nord și să completeze necesarul de apă din centrul și nordul țării, unde au apărut fenomene de deșertificare (secetă, furtuni de nisip). Frontul deșertic avansează cu 2500 km pătrați pe an, iar primele dune au ajuns la numai 70 de km de Beijing. Temperatura a crescut cu 1,5 grade în medie, topind ghețarii de pe Himalaya, producînd inundații
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și instrumentele drepturilor omului care cresc atât în acoperire, cât și în numărul de semnatari - implicit, o conștientizare tot mai mare printre oamenii din întreaga lume; * Convenții și acorduri cu privire la mediul global înconjurător - biodiversitate, stratul de ozon, aruncarea deșeurilor periculoase, deșertificare, schimbarea climatică; * Acorduri multilaterale în comerț care abordează noi programe, cum ar fi condițiile de mediu și condițiile sociale; : * Noi acorduri multilaterale - pentru servicii, proprietatea intelectuală, comunicații - mai constrângătoare pentru guvernele naționale decât orice alte acor duri precedente; * (Propunerea) Acord
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
s-a dotat foarte greu cu un aeroport internațional. La încălzirea Pământului contribuie nu numai fenomenul de seră și numărul becurilor aprinse, dar și secătuirea luciilor apelor, extinderea betoanelor, tăierea sinucigașă a pădurilor, micșorarea numărului de împăduriri, creșterea eroziunii și deșertificării solurilor, dezinteresul cetățenilor pentru menținerea spațiilor verzi și altele. Părăsirea integrală a vechilor obiceiuri de "a avea grijă" accentuează drumul către haos. Omul este ființa pământeană care are grijă de sine și de întreg, altfel ajunge mai repede la sinucidere
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tehnologiilor "integratoare" ale tuturor mijloacelor de comunicare, atât individuale, cât și de masă. La acestea se pot adăuga poluarea și necesitatea unor politici globale de stopare a ei. Putem menționa, cu titlu de exemple ale consecințelor acestui fenomen, foametea, seceta, deșertificarea și, implicit, mutațiile sociale prin migrație transfrontalieră de masă, cu toate consecințele implicite. Totuși, cred că aceste fenomene sunt colaterale modernității; cauza lor constă într-adevăr în industrializarea excesivă, iar gestionarea lor aparține modernității târzii ca epocă istorică. Însă nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
medicinii ecologice: silvoprofilaxia și terapia. - asigură protecție climatică unor regiuni, prin reducerea vitezei vânturilor, a maximelor de temperatură din timpul verii și prin atragerea umidității. Vestul Europei este astfel protejat de prezența pădurilor din România și Bucovina, față de tendințele de deșertificare a stepelor estice. - îndeplinesc și o funcție militară, pădurile integrându-se în planurile de apărare a unor teritorii. Pentru protecția pădurilor, intervenția umană se concretizează în: reducerea poluării atmosferice; exploatarea rațioanală, ca volum lemons și metode de exploatare a pădurilor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
în cursul unei zile, nu doar în timpul anului. Media pluviometrică pentru deșertul Gobi este de 194mm/an, cea mai mare parte a precipitațiilor căzând vara. Între problemele de mediu din acest deșert, cea mai importantă este reprezentată de fenomenul de deșertificare, constatându-se o avansare a deșertului la un ritm alarmant, îndeosebi înspre sud. În acest sector, cca.3600km2 de stepă au fost transformați în deșert. Acest proces este pus pe seama intervenției antropice, mai ales prin despăduriri, suprapășunat, utilizarea inadecvată a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]