234 matches
-
așa cum mergeau secuii în expedițiile războinice ale ungurilor. La fel ca alți migratori, cumanii vor crea un imperiu de stepă care îngloba și o parte din teritoriile românești. Acest vast teritoriu, venind de la Don până la Porțile de Fier, numit și Deșt-i kîpciak (stepa comună) , a fost ocupat de mongolo-tătari, cumanii neputându-se opune marșului victorios al mongolilor și vreo 40.000 dintre ei s-au refugiat în Ungaria. Fără marea invazie mongolo-tătară, care ajunge pe teritoriile românești în 1241, s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lor, ei Îi sunt devotați totdeauna. Al cincilea, pentru a ne gândi la Învierea morților, căci când se vede un drept, plin de merite, neieșind din viață La originile bolii 37 decât după ce a suferit nenumărate nenorociri, omul se gân‑ dește fără voia sa la o judecată viitoare, și Își zice În sine Însuși : dacă oamenii nu lasă niciodată fără răsplată pe acei care lucrează pentru ei, cu cât mai mult Dumnezeu nu va lăsa niciodată fără răsplată pe acei care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dă orice, cu o singură condiție : să ne Îndrep‑ tăm spre El ca să putem primi. Omul este invitat să răs‑ pundă lui Dumnezeu cu iubirea lui și să răspundă tuturor oamenilor cu puterea iubirii smerite și jertfelnice ce o dobân dește din comuniunea strânsă cu El. Bunii creștini nu‑L iubesc pe Dumnezeu pentru frumusețea Raiului, nici pentru frica Iadului, ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și Întregii creații, iar El nu‑i va lipsi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să-și etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le, cîți bani i-au dat ăluia să umble chel -, vedetele sînt asigurate financiar pentru o sută de vieți, iar diverși tipi cu globula marketingului în sînge adună comisioane. Asta e lumea în care
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de serviciu de la cel mai amărît teatru al Broadway-ului luînd drumul Germaniei pentru a încuraja trupa lui Arena. Cine e, de fapt, Bruce Arena? Un tip cu față de tractorist, născut în Bronx din părinți imigranți. Un rudimentar ce bagă două dește în gură și fluieră după jucători ca după oi. Altfel, un antrenor care-l citește pe mogulul Lippi și rezistă Italiei o repriză cu un om în minus. Și nu 10 la 11, ci 9 la 10, ceea ce e mult
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în civilizata Britanie. Evoluția ulterioară îi diferențiază și depinde de educație. Și nu e vorba doar despre educația jucătorilor, ci și despre a celorlalți. Cum ar fi conducători care se fac frați de cruce sau populația locală care rînjește agitînd deștele în fața geamurilor autocarului lui Real. Această statuie ridicată în cinstea cotropitorilor e un monument convenabil, dar fals. Luăm bătăi peste bătăi nu pentru că nu putem cîștiga, ci fiindcă n avem inteligența de a învinge. Nu trebuie să ne lăudăm că
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la farmecele "domniței": "Răspunse Carol cuvântare lungă -/ Domniței ce l-a prins ca într-un clește,/ Tot zăbovind, plăcerea să-i ajungă.../ Privind vorbește și vorbind privește/ Și orice gând de-a nu primi alungă./ Se cer sigiliile. Cu trei dește/ Ei jură față-n față cu stăpânul.../ Și pleacă toți: voinicii, ea, frătânul". În căutare de aventuri fantastice, în Orient și în Occident deopotrivă. Spațiul sacralizat al pădurii Ardenilor le oferă ascunziș instinctelor, dar și proba de foc a fântânii
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și a aventurii“ (G. Călinescu), avândui ca reprezentanți pe Mircea Eliade (Maitreyi), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război), Mihail Sebas tian (De două mii de ani, Cum am devenit huligan), Anton Holban (O moarte care nu dove dește nimic, Ioana), Max Blecher (Întâmplări din irealitatea imediată) ș.a. Formulele narative pe care le preferă acești scriitori sunt: confesiunea, ca introspecție lucidă aplicată propriei experiențe interioare, și jurnalul, ca mărturie a experienței trăite nemijlocit (adesea comentat dintro perspectivă temporală ulterioară
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
înțelesul etern, ci autoritatea ezoterică, cel care descifrează, în cuvinte, ruinele acestui înțeles. Astfel, notează Benjamin, alegoria nu este frumoasă. Ea nu are rolul de a împăca semnificațiile, ci de a le menține în dispersie, întrucât această dispersie le vă dește originea transcendentă. Zeul alegoriei, spre deosebire de cel al simbolului, este absent; abia astfel, el salvează lucrul, nu eternizându-l, ci tocmai dezvăluindu-i caracterul de lucru. Ruinele Romei antice vorbesc, altfel spus, mai cu putere de spre Cetatea Eternă decât reconstrucția
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
acest fapt: nu doar Adam se simte alungat din cer. La fel, natura, lucrurile create sunt îndepărtate de posibilitatea de a-și comunica, lingvistic, esența: „Weil sie stumm ist, trauert die Natur.“ Limba acestei naturi căzute odată cu omul se vă dește a fi, în mod esențial, alegorică, după cum arătase deja Benjamin în eseul despre drama barocă. În plus, multiplicitatea limbilor nu mai reprezintă o multiplicitate abstractă, neutră, ci o ordine a intensității magice, a apropierii de Cuvânt sau, altfel spus, a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și intrau în ogradă și: Unde-i părintele? Cum îl cheamă? Veneau cu polițaiul, cu primarul, cu vicele: Trebe să treci la colectiv, că nu ai încotro; dacă nu, vezi tu ci faci, dai pământul... Dacă nu vreai, îți lua deștul de aicia așa și erai trecut la colectiv... Nu vreai nici așa, avea și sula la cur și te înțepa și cu sula. Și toată lumea s-a revoltat după aia... Mai țineți minte nume de activiști de partid? Dima Anton
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de la... loterie." Și ce să facă bietul Ion altceva decât să se alinieze la moda lingvistică a noilor meleaguri? "El PENTUIEȘTE, nu vopsește / Toyota lui o DRĂIVUIEȘTE / Fundația o DIGUIEȘTE (...) Numai atunci când se lovește / Și-și dă cu HAMARUL în dește / Înjură neaoș românește (...) A pus și FOUM, a tencuit / FLORUL vechi l-a SENDUIT / Își ia ceva de DRINKUIT / Ba și un MUVI-a RENTUIT." Desțărarea o accentuează distanțarea vinovată de cultura patriei: "Ăsta-i Ion Americanu' / În casa lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
despre cucerirea Damascului din 1918 și despre rolul jucat de Lawrence În acest eveniment. Mi-a pl)cut totdeauna The Mint cel mai mult dintre c)rțile lui Lawrence, nepunând niciodat) la Îndoial) sinceritatea; este opera unui om care se deșt)inuie. Pe cel care a scris Seven Pillars l-am suspectat Întotdeauna c) s-a ascuns În spatele unor am)nunte inutile, combinând episoadele romantice cu politica, comportându-se teatral. Potrivit lui Kedourie, relatarea lui Lawrence privind cucerirea Damascului este pur si
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Se scaldă în izvoare și bîntuie prin pă duri. Ciobanii se drăgostesc cu ele, dar dacă le mînie îi pocesc. (Gh.F.C.) De rusalii sau de iele te aperi cu usturoi și pelin. (Gh.F.C.) Inel E bine să ții inel, în dește, că, cînd blăstămi, se lipește de el. Dacă pierde unul din însurăței inelul de cununie sau dacă se frînge el, apoi se crede că căsă toria ori va fi nefericită, ori se va desface în curînd, murind unul dintr-înșii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nici una-n lume, puțin mi-a păsat ;"(Eminescu : 2011, II, 57) să obțină "continuitatea în progres"44 pentru descrierea ipostazei de protagonist într-o iubire imposibilă. Raportul repetare/diferire este favorabil celei dintâi (R>D); însă, cum diferirea se dove dește de o relevanță invers proporțională cu suprafața acoperită în text, alegem să ne oprim la ea. Scrisoarea din operă începe cu apelativul "Stea", care deja avertizează asupra percepției de făptură intangibilă pe care îndrăgostitul o are despre Maria. Printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asupra celor care bat coridoarele instituțiilor bruxelleze sau particip... la diverse întâlniri în alte orașe europene unde se discut... problemele Uniunii. Unii sunt buni, chiar foarte buni; au și o prezent... onorabil... în dezbateri publice, acolo unde se pl...m...dește imaginea ț...rii. Alții își fac treaba în mod conștiincios, dar nu impresioneaz.... Exist... ins... și persoane submediocre din punct de vedere profesional, care practic fac turism; mai grav, ele aduc deservicii prin prezența lor public.... A vorbi bine engleză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
înt...riț... mult disciplină financiar..., care s... permit... întreprinderilor performanțe s... aloce fonduri superioare pentru asimilarea de tehnologii noi, pentru investiții. Trebuie, totodat..., că Statul s... creasc... resursele pentru educație; formarea de capital uman este baza pe care se cl...dește totul. Pe plan financiar, trebuie evitat „neutralismul fiscal” dus la extrem. Politică fiscal... trebuie s... stimuleze investițiile, mai ales pe cele orientate c...tre producția competitiv.... Aici pot fi încadrate și facilit...țile acordate investițiilor semnificative, cu aport de capital
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
Păstrez și azi originalul acestor Scrisori bănățene, cum le-am intitulat publicându-le treptat În Ideea Europeană din vara lui 1922, aceste simple corespondențe de natură particulară, peste ale căror pagini stăruie Încă până azi urmele negricioase de plumb ale deștelor culegătorului tipograf de acum treizeci de ani; pagini cu scris de școlăriță cuminte, Între tăiate de paran tezele secretarului de redacție ocolind, cu brutalitatea-i profe sională, binețele și tandrețele trimise de departe și la care nu răspundea niciodată, lăsând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stomacul bun, stând cât mai aproape de grătarul lui Traian de la Carul cu bere ca să mi-l aducă mintenaș la masă, fâlfâind pe taler În grăsi mea lor și stropiți cu o sticlă de vin vechi Gordan, cu dopul lung cât deștul și parcă ieșind din gâtul lung al sticlei, când o destu pam, un noruleț ușor, ca o jertfă timidă adusă zei lor pofticioși... Dar când venea postul Paștilor mă cuprindea, mă năpădea, măi tată, un Îndemn spre pocăință și canon
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai contondent; iar unele, dedate fiind, Încă de tinere, la cele mai scabroase sărutări, cărora le-au in ventat un eufemism cinic: feuilles de roses (Cunilingue Îi spune Montaigne pe latinește). Una, mai stilată, se masturba de zor cu-n deșt băgat În gura larg deschisă spre tine și În care te poftea să scuipi, În timp ce masculul conștiincios se ostenea În funcția lui simplă de când lumea. Alta, indignată că nu găsise până atunci doi bărbați inteligenți care să convină a se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Arghezi pe Baruțu și pe Mițura. Toate aceste femei respinse de la bucuriile acestei lumi vor fi știut că am fost și eu un om de rele și de aceea, cred, m-or fi așteptând, prea binefericitele, pe lumea cealaltă, cu deștul lor muiat În agheasmă sfântă, să-mi răcorească buzele arse atunci când păcătosul de mine oi fierbe În cazanul cu smoală al preacurviei. MAI MULT DECÂT ÎN CĂSNICIE, CREDINȚA șI STATORNICIA În amo rurile extraconjugale au stârnit stima și respectul oame
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mândra Dona Sol, pe doi cavaleri. Pe toți sfinții Castiliei și Aragonului ! Doi ! Măcar unul ! și tot era prea mult ! Ce face nobilul Silva, bătrânul ofensat ? Credeți că trage spada să pedepsească repede pe acei cutezători ? Nu ! El se gân- dește să-i pedepsească cu mult mai aspru : le citește un lung discurs istoric moral, în care face lista cronologică a isprăvilor și vitejiilor marilor lui strămoși, a[le] căror por- trete sunt atârnate în salonul unde s-au întâlnit cei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cei debili - și oricum, trebuie să pară că bate, nu să o facă întradevăr). Pe de altă parte, tot cu ocazia talk showurilor, Piedone a dat adevărata măsură a agramatismului său funciar sau a puținătății ideilor carel vizitează (asta dove dește, printre altele, că el singur nu ar fi fost în stare săși or ganizeze o campanie publicitară atât de bine articulată). Acum, Piedone este o vedetă dâmbovițeană în adevăratul sens al cuvântului (faptul că e cu mult mai vizibil decât
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
este atenuată din fericire oare? de moștenirea orientală care slăbește virilitatea agresivă a balcanicului, ademenindu-l cu dulceața nepăsării, delăsării și supunerii. Geniul poetic al românului și autenticitatea trăirilor sale sunt contrabalansate de geniul diabolic al femeii care își pân-dește victima, bărbatul apusean, rațional și moral. Și toate acestea vor fi de fapt România. Națiunii i se vor atașa toate trăsăturile de gen, geneză și genialitate, râvnite sau respinse de apusean. După prăbușirea Cortinei de Fier, România nu mai reprezintă
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de apă. Copii tăcură din râs și bunicul din cântec. E muma lor și fata lui. Cum îl văzu, începu: I... tată, și d-ta... iar îi răzgâi... o să ți să suie în cap... Bunicul ridică mâna în sus, aducând deștele ca un preot care binecuvintează, și zise prelung: Lăsați pe copii să vie la mine! Biiine, tată, biiine... dar știi... o, bată-i focul de copii!... Femeia intră în casă. Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]