281 matches
-
1263 ca "posessio Barwmlak". În 1305, după moartea comitelui Apafi, proprietarul comunei, fiii săi Gregor și Iacob și-au împărțit mai multe posesiuni, între care și "terra Baromlak". În anul 1357 Gebhard din Vorumloc a fost conducătorul preoților reclamanți din decanatul Șeica împotriva episcopului de Alba Iulia, în chesiunea zeciuielii. În anul 1411 abatele de la Cluj-Mănăștur a reclamat localitatea Vorumloc, pe care o considera posesiune a sa. În secolul al XIV-lea este ridicată o biserică gotică sală, poate inițial o
Biserica fortificată din Valea Viilor () [Corola-website/Science/332621_a_333950]
-
declarat-o parohie. Biserică romano-catolică „Sfântă Cruce” este o biserică relativ nouă în peisajul Bucureștiului, aflată în sectorul 3, pe șoseaua Mihai Bravu nr. 259, care deservește un numar de 1785 de suflete conform recensământului din 2005. Că parohie aparține decanatului București-Sud (format din următoarele parohii: Preasfântul Mântuitor, Santa Maria Gratiarum ( Biserică Bărăția din București),Sfântă Fecioara Maria Regina (Biserică Romano-Catolică din Cioplea), Sfântă Ana, Sfântă Elenă, Giurgiu, Popești-Leordeni), din cadrul Arhiepiscopiei romano-catolice de București. Parohia romano-catolică „Sfântă Cruce” nu are filiale
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
catolic Timișoara, unde apare sub denumirea de Evsen, și în care se arată că preotul Nicolae din Evsen a plătit în anul 1333 suma de 27 banali. Parohia atestata sub formele Evsen, Ewzin a făcut parte din arhidiaconatul de Timiș, decanatul de Timiș și Bârzava, doar în anul 1355 fiind consemnata între parohiile din arhidiaconatul de Sebeș. În 1359 comună Recaș este colonizata cu nobili români cu numele de Stan, Neagu Vlaicu, Nicola și Vlad, care în 1361 stau în proces
Izvin, Timiș () [Corola-website/Science/301371_a_302700]
-
1939). În anul 1948, în Dieceza de Timișoara erau 360.000 de credincioși în 164 de parohii și 236 preoți, din care 195 preoți diecezani și 43 preoți călugări. În acel an, Dieceza de Timișoara este degradată la rangul unui decanat (protopopiat), activitatea ordinelor religioase calugărești și a asociațiilor catolice fiind total interzisă. Seminarul teologic, precum și toate școlile confesionale catolice sunt confiscate. Augustin Pacha a încercat de la bun început să găsească un modus vivendi acceptabil pentru toate nationalitățile care aparțineau Bisericii
Augustin Pacha () [Corola-website/Science/303643_a_304972]
-
deja sub dreptul sibian, satele din capitulul Șeica purtau numele de „"întemeieri noi"” (în ). Apariția acestor "novella plantatio" se explică prin faptul că multe comunități sătești și-au răscumpărat libertatea de la proprietarii lor, ceea ce a avut ca urmare și reorganizarea Decanatelor ecleziastice Mediaș ("Mediasch") și Șeica ("Schelk"). Începând cu anul 1315 cele Două Scaune au aplicat dreptul sibian, fără a constitui totuși împreună cu Sibiul o singură unitate administrativă. Prin alt privilegiu, din anul 1318, regele i-a scutit de serviciul militar
Două Scaune () [Corola-website/Science/314806_a_316135]
-
Șieul Mare(Nagy-Sojo), Sebiș (Sebișul de sus) și Lunca. Acest lucru dovedește existența satului Șieuț, fiindcă altfel nu trebuia determinat satul Șieu, cu adjectivul “mare”. În sec. XIII - XIV aceste sate, din punct de vedere al organizării bisericești, aparțineau de decanatul din Reghin, în cadrul arhidiaconatului din Ozd. Din punct de vedere administrativ și patrimonial ele aparțineau familiei “Tomaj de Losoncz” din care familie Ladislau de Losoncz, devine Voievodul Transilvaniei. Din sec. XIV, satul Lunca, apare atestat sub numele de “Fris”. Probabil
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
și 2 roșii"”. Se căsătorește cu Ioana (Janeta) Kapri din Roman, ceremonia nunții având loc la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Roman. Cu Ioana va avea trei fii, Nicolae, Ion și Gheorghe. La 18 ianuarie 1908 primește o diplomă din partea Decanatului Corpului de Avocați din județ „"spre a exercita advocatura în tot cuprinsul județului"”. Se orientează spre politică, aderând la mișcarea liberală, probabil în anul 1907. În anul 1913 participă la o misiune în Bulgaria, în timpul războiului balcanic, fiind înscris în
Criste Cristoveanu () [Corola-website/Science/333534_a_334863]
-
mea de gândire și la o activitate dreaptă în domeniul științei. Te rog să prezinți doamnei Petrovici expresiunea deosebitei mele recunoștințe. Soția mea vă trimite la amândoi viile sale mulțumiri. Cu toată dragostea și tot devotamentul, O. Tafrali P.S. Despre decanat, nu se mai aude nimic. D[omnul] Botez 7 ar fi spus cuiva, că mă va vota. Să dea Dumnezeu! Cheia este însă tot la d[umnea]ta. Dacă o face, va fi ca să nu te supere prea mult. Eu
Oreste Tafrali și Academia Română by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5401_a_6726]
-
timpului, sătul a mai avut și denumirile: Satu Nou (la început), Sturza (din cauza așezării pe moșiile boierului Sturza), I.C. Frimu. În ultimii ani singurul eveniment important a fost numirea în funcția de decan a prof. Isidor Chinez, și stabilirea centrului Decanatului de Valea Șiretului la Izvoarele.
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
sinodale și cu părinții de la Institutul religios „Cavanis” care au o casă deschisă în Parohia Pașcani. În prezent, Parohia Pașcani are următoarele filiale: Blăgești, Boșteni, Bursuc, Dolhasca, Gâștești, Hărmăneștii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vânători-Gura Bădiliței. Ea aparține de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. În această biserică sunt celebrate zilnic liturghii. Din rândul enoriașilor Parohiei Pașcani provin pr. Hugo Daniil Hampel, OFMConv. (1891-1934), pr. Petru-Bogdan Răchiteanu (n. 1975) și pr. Samiras-Gabriel Brahas, OFMCap. (n. 1979). La această
Biserica romano-catolică din Pașcani () [Corola-website/Science/323387_a_324716]
-
revendicările țăranilor și înființarea cluburilor socialiste la sate. Din 1900, se retrage definitiv, în urma presiunilor autorității politice, dar a activat în cadrul Ligii pentru unitatea culturală a românilor. În anii 1902-1904 a fost student la Facultatea de Litere și Filozofie, în timpul decanatului eminentului profesor Ioan Bogdan. Bun cunoscător al operei unor iluștri literați germani (R. Wagner, Stefan George, Hugo von Hoffmanstall, Maeterlinck), francezi (Alfred Vallette, St. Mallarmé), englezi (Moore, Lord Tennyson), ruși (Turgheniev, Lev Tolstoi, Pușkin, Lermontov) și maghiari (Al. Petöfi), din
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
sediul său, cea de-a șaptea ediție a Simpozionului Internațional de Algoritmi Simbolici și Numerici pentru Calculul Științific Synasc 2005. ( L. R.) Vizită canonică În perioada 21 august - 4 septembrie, Excelența Sa Martin Roos, episcop de Timișoara, continuă vizita canonică în Decanatul de Severin, fiind oaspetele parohiei romano-catolice din Caransebeș, administrată de preotul paroh Neagu Martin. Cu această ocazie, Excelența Sa se va întâlni cu credincioșii romano-catolici din comunitățile Caransebeș, Caransebeșul-Nou, Jupa, vizitând, cu binecuvântarea P.S. Laurențiu Streza, episcopul ortodox al Caransebeșului, și
Agenda2005-34-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284112_a_285441]
-
o rată de distribuție a dividendelor din profitul net aferent anului 2003 de 76,4%, corespunzătoare unui dividend brut pe acțiune de 480 de lei. ( E. C.) Vizită canonică Excelența Sa Martin Roos, episcop de Timișoara, continuă șirul vizitelor canonice programate în decanatul de Pâncota, în perioada 14-24 fiind oaspetele Parohiei romano-catolice din Satu-Nou. Programul vizitei va începe duminică, 14 martie, la ora 10, cu o liturghie solemnă pontificală celebrată în biserica parohială din Satu-Nou. ( C. V.) Agenție de plăți Recent, prin Legea nr.
Agenda2004-10-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282160_a_283489]
-
se plimbau de colo până colo cu chipurile alterate parcă de nesomn, nu știu ce așteptau de nu-și vedeau de orarul lor... Secretara deschise ușa și ne anunță: "domnul decan vă așteaptă!" Aha! Asta era deci. Ieșirăm și ne îndreptarăm spre decanat, intrarăm... Acolo însă nici un decan, la biroul lui, întîmpinîndu-ne cu un surâs cordial, stătea dentistul Vaintrub. Se ridică în picioare și dădu mâna cu noi toți. Ni le cam zgudui pe-ale noastre... "Domnilor, ne spuse, sânt după cum vi s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
județean de partid. Situația era însă complexă, știți de ce, și i-am spus că mă simt capabil să-i fac față în cultură, da, în asemenea funcție, nu. Și nu m-a uitat și când mi-a propus catedra și decanatul, am acceptat. Și mă ia tare la telefon. <Dumneata vrei să zbori de-acolo?> I-am spus: "N-am cerșit nimănui o favoare de care să-mi fie frică să nu zbor. Vă adresați poate ministrului învățămîntului, căruia lui îi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
competenței în Medicină școlară. Conform instrucțiunilor Ministerului Sănătății și Familiei, această competență va fi obligatorie pentru toți medicii care lucrează în rețeaua de Medicină școlară. Cursul este organizat de Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu - Facultatea de Medicină „Victor Papilian“, la decanatul căreia se fac și înscrierile. Dosarul trebuie să cuprindă următoarele acte: copie după diploma de medic, adeverință care atestă activitatea într-un cabinet de medicină școlară, adeverință de liberă practică (pentru persoanele care lucrează în afara rețelei de Medicină școlară). Costul
Agenda2003-17-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/280940_a_282269]
-
în zadar. S-a întâmplat exact ce mă temeam că se va întâmpla: o forță mistuitoare dezlănțuindu-se împotriva mea, mi-a subminat încrederea pe care o aveam în capacitățile mele și în triumful justiției. Pe lista atârnată pe panoul decanatului, după zile de așteptare cu nervii încordați la culme, numele meu nu figura. Am citit și recitit lista transferaților, sperând că poate am sărit peste numele meu la prima lectură, dar nu, nu era o eroare, pe mine comisia m-
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
cu profesorii mei din vremea comunismului; cu 30 de ani mai bătrâni, în rest neschimbați: aceleași cravate colosale, aceleași cursuri scrise de mână pe foi gălbejite, aceleași povești de seminar despre teiul lui Eminescu sau plugul lui Goga. Prin grija decanatului, primisem un calculator în catedră; trona neatins, pus deoparte, cineva avusese chiar grijă să-i confecționeze o husă de plastic, să nu se prăfuiască. Nu, nu eram mai deștept ca ei și, probabil, nici mai muncitor. Literatura, adică succesiunea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
De closete nu te puteai apropia, ceva clipocea întotdeauna sub picioare, capacele și mânerele fuseseră furate cu atenție și precizie. Flotoarele urcaseră în tavan; cele de jos dispăreau mereu. Rămăseseră doar lănțișoarele, dar cineva le luase și pe ele, așa că decanatul le înlocuise cu-o tijă strâmbă de fier, de care, dacă trăgeai, îți sărea tot dispozitivul în cap. După ora șase, holurile se cufundau în beznă, iar la etajele superioare ieșiseră zvonuri despre cupluri de studenți încercând periodic soliditatea catedrelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cerșetor peste noapte. Excursia se termina abrupt, ca și arhitectura clădirii. Din holul principal, imens, inutil, săreai ca într-o piscină, spre ieșire; o treaptă lipsea - dacă nu erai atent, îți puteai rupe picioarele pe marmura postpașoptistă. În colțul cu decanatul, studenții se sprijineau de craniul de piatră al lui Eminescu. Striveau în fiecare an țigările pe plăcile albe, sub privirea inertă a geniului; ochii îi sclipeau halucinați, montați greșit pe exterior, ca două mingi de golf. În partea opusă, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu calculatorul acasă.“ „Întotdeauna m-am gândit că «Hanul cu Tei» e-o cârciumă, nu o galerie de artă...“ „Nu fi mitocan!“ „La noi la facultate, n-ai cu ce să pleci: sunt vreo patru calculatoare cu totul, unul la decanat, două la secretare, unul la noi la catedră. Monitoarele arată ca un geamantan, iar două au încă țipla pe ele. Dacă se sparge sau se strică ceva, plătim cu toții, din buzunar. Așa că nimeni nu se bagă, fiecare își vede de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
securistul Facultății. Cablurile pe care le observasem, și care atârnau în colaci prinși de perete ca magistralele IT pe stâlpii de telefon, se desfăceau pe toată lungimea zidurilor, coborau printre cărămizi la etajele inferioare, spre obiectivele importante ale facultății: secretariatele, decanatul, catedra de literatură română. Acolo se discutau chestiunile importante, în încăperile antifonate se luau adevăratele decizii, cele care contau și meritau ascultate, consemnate și arhivate. Poate că și felia de identitate pe care o căutam trecuse odată prin camera încuiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
uzinei termice: un duduit monoton, din sute de pistoane fierbinți, ca-n Titanic. Deasupra, eram protejat de sala 120, despre care se povestea că-i îmbrăcată în beton armat: după unii, din rațiuni de securitate (dacă la cutremur cădeau planșeele, decanatul trebuia să scape); după alții, din motive oculte (acolo s-ar fi aflat o bibliotecă a pașoptiștilor, pe care comuniștii ar fi zidit-o de vie). Aș fi putut oricând să părăsesc corabia, făcându-mă nevăzut pe punțile de ciment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
liniștit de treabă, departe de-ochii lumii. Paul n-are chip, n-are adresă, n-are serviciu. I-ai confecționat tu biografia, i-ai redactat scrisorile, ți le-ai pus singur în dosar, într-o seară, când ai intrat la Decanat cu cheia aia dublă pe care singur ți-ai făcut-o. Ba chiar ți-ai inventat și-un rol de rezistent, urmărit politic pentru ce gândea și, mai ales, scria: ai măsluit niște note și le-ai aplicat pe scrisori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
epocii. El trebuia să urmărească demonstrarea În demersul său a două lucruri: - să Întemeieze și să argumenteze principiile pe care le propune; - să reconstruiască obiectul căruia i-a dat principiile, bazându-se pe acestea. Fiind vorba de o lucrare prezentată Decanatului Facultății de Teologie din Paris - e vorba despre Meditațiile metafizice -, filosoful se conformează Întocmai acestor reguli. Nu se Întâmplă Însă, la fel cu Principiile filosofiei, pentru că intenția autorului era ca această lucrare, care cuprinde, În cele patru părți ale sale
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]