326 matches
-
domenii. Evident, nu avea vocație nici pentru unul. S-a oprit, la un moment dat, la modelul Isadora Duncan, cea care murise strangulată de eșarfa-i prinsă în roata mașinii și, împinsă parcă de demonul morții, în timp ce zbura cu o decapotabilă condusă de noua ei achiziție, un macho de top, se-ntinse după o creangă de cais înflorit... și astfel puse capăt unei prea scurte vieți, frumoasă poate doar prin maniacală putere de a imita. Fabulosul gazetar ieșean Valer Mitru mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
asertivă. Eram liberă În moduri pe care nu le cunoscusem Înainte. Un mic incidenta rămas În memoria mea ca o emblemă pentru această nouă asertivitate. Treceam strada pierdută În gîndurile mele și un tînăr nerăbdător, din spatele volanului unei noi mașini decapotabile strălucitoare, mi-a „arătat degetul”. Bănuiesc că Îmi lua prea mult timp ca să trec strada. Dacă În trecut m-aș fi simțit Îngrozitor pentru că Îl deranjasem, acum am fost totalmente amuzată. CÎt de prostesc părea din partea lui să Își consume
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
lume. Cine știe cîte or fi? Probabil... vreo cinci milioane. Ba nu, vreo zece... — Ford maro? Luke mă privește ciudat. Poftim? Întorc iar capul. Fordul maro a dispărut. Unde s-o fi dus? — Am vrut să zic BMW-ul ăla decapotabil pe lîngă care tocmai am trecut, spune Luke, dînd radioul mai Încet. Mi s-a părut că seamănă cu mașina soțului lui Mel. — Aha, spun după o pauză și mă las păgubașă. Poate că n-ar fi rău să tac
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Highland, dincolo de Cahuenga Pass, până am ajuns în bulevardul Ventura, lăsând în urmă Studio City, Sherman Oaks și Encino. Pe drum n-am avut sentimentul singurătății. Nu-l ai niciodată pe șoseaua asta. Băieți de bani gata, în automobile Ford decapotabile, țâșneau din coloana traficului și se vârau apoi la loc, la câțiva milimetri de bara celorlalte mașini, reușind cu regularitate să evite un accident. Bărbați obosiți, în limuzine prăfuite cu două sau patru locuri, clipeau, își încleștau mâinile pe volam
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fost anunțat că ajunsese la sediul poliției. O vor conduce ei la morgă și o vor aduce aici. Prin tulul perdelelor, zăriră chiar atunci o mașină neagră, condusă de un polițist În uniformă, În urma căreia venea o mașină lungă, roșie, decapotabilă. Cuplul instalat În față, cu părul vîlvoi și pielea bronzată, arăta În mod clar că venise din vacanță. Femeia și bărbatul discutară un moment, aplecați unul spre celălalt, apoi, după o sărutare scurtă, femeia coborî din mașină și trînti portiera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Francine? — A sosit acum cîteva minute cu gigolo. E Înăuntru. — Nu le văd mașina. — Cei de la pompe funebre, care știu ce se cuvine și ce nu În astfel de ocazii, le-au dat probabil de Înțeles că o mașină roșie decapotabilă era la fel de nepotrivită Într-un convoi funebru ca o mașină a poliției. Ei vor merge cu mașina neagră. — Ai vorbit cu ea? — Doar m-a salutat la sosire. Pare nervoasă, neliniștită. Înainte de a intra În casă, s-a uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
să fugă definitiv, să treacă frontiera. Nu! Se Întorsese la La Rochelle, unde poliția o putea interoga la fel ca la Vichy. Deocamdată, era Încă pe drum, cu amantul la volan, În timp ce tinerii Întorceau cu invidie capul după mașina roșie decapotabilă. Va ajunge spre seară, pentru că probabil se grăbesc. Oare a scris În ziare că locuiește la La Rochelle? — Nu. Doar i-au anunțat sosirea. — Dimineață Îi era deja teamă de ceva, acasă și la cimitir. — Mă Întreb de ce vă privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
în care n-am fost niciodată, dar unde mi-am dorit mereu să merg - și vreau să știu totul despre viața lui. Vreau să știu dacă trăiește cu adevărat într-o lume a nisipurilor de aur, a palmierilor și mașinilor decapotabile, din care bubuie ritmuri de rock-and-roll. ― Într-o casă frumoasă! Tu în ce fel de casă locuiești? ― Nu e una prea drăguță. Era să-mi cumpăr una anul trecut, Doamne, iartă-mă că mă pun din nou în locul lui Geraldine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
aici. Când ieșim din aeroport și ajungem la mașina lui, îmi permit să răsuflu cu ușurare, pentru că da, sunt destul de bună. Mă aplec ca să mă așez într-unul din scaunele de piele arse de soare ale Porsche-ului său negru lucios decapotabil, și tot nu-mi pot șterge zâmbetul de pe față, și mă ciupesc pe furiș, doar ca să mă asigur că nu e doar un vis. Pornește motorul și se uită la mine zâmbind, și nici acum nu-mi pot șterge zâmbetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să se gândească la asigurare, sau măcar dacă știu să conduc. Din fericire, știu să conduc, deși în Anglia n-am mașină. Însă niciodată, nici în cele mai fanteziste vise ale mele, nu m-am imaginat la volanul unui Porsche decapotabil. Acum chiar c-am murit și am ajuns în rai: mașina asta nu e mașină, e sex pe patru roți. ― Hei, drăguță, strigă doi tipi care opresc lângă mine. Unde mergi? ― La cumpărături, le strig eu zâmbind larg. ― Putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
stop înainte să se facă verde, în California poți primi amendă, ca pieton. Și iată cum stă el colțul străzii, într-o mulțime de oameni, întrebându-se de ce nu traversează nimeni strada goală. Pășește înainte tocmai când un Porsche negru decapotabil frânează scrâșnind pe lângă el, ratându-l la câțiva centimetri; în timp ce mașina vuiește mai departe, șoferul, un bărbat blond și incredibil de atrăgător, îi strigă: „Boule!“. Ben rămâne locului pentru câteva secunde și tremură, când un tânăr cu păr lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
apoi își oferea mângâierile atunci când nimeni altcineva nu îndrăznea să facă asta. Unii oameni, care treceau prin criza vârstei mijlocii, o luau razna, dar Jina, asemenea lui Ahmad, prefera s-o lase mai moale cu toate. În loc să-și cumpere o decapotabilă, avea să le facă pe plac vecinilor și să-și domesticească grădina. Avea să așeze un gazon nou, să planteze straturi de mușcate vesele, ba chiar avea să instaleze și-o fântână. Avea să facă grădina la fel de sigură ca interiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Conn - a riscat și el. Acum trăiesc cu toții în California. Cu toții au pornit-o de jos. Au cu toții case noi, neveste noi, piei noi, păr nou. Se plimbă la Hyene cu opt cilindri în V sau în lătărețele lor Acapulo-uri decapotabile, de-a lungul șoselelor tivite de spuma mării, gonind spre clinicile unde li se injectează dozele de ADN și li se schimbă sângele. De două sau de trei ori pe lună își iau zborul în vederea unor lungi weekenduri pe Thousand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu ochii unei mașini, și rânjetul ei încordat, o văd umilindu-se sau zbârlindu-se sau nepăsându-i de nimic. Dar când privesc furnicarul mulțimii, aglomerația oamenilor de pe stradă, nu mai văd circulație, ci câmpurile de forță omenești - rable hodorogite, decapotabile, nedecapotabile, cu motorul modificat pentru viteze sporite, barurile omenești dezumflându-mă cu luminile lor stăruitoare. — Charles și lady Di se căsătoresc pe douăzeci și nouă, i-am spus eu Selinei, când îmi beam cafeaua și-mi mâncam pâinea prăjită. Purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Dacă am rămâne, am fi nevoiți să le împărțim cu tot felul de terchea-berchea. Namilele de la intrare se uitau fix în timp ce noi plecam, chicotind, Sebastian cu o sticlă de șampanie în fiecare mână. Noaptea era călduroasă, aproape înăbușitoare. O GTi decapotabilă trecu pe lângă club, plină de petrecăreți îmbrăcați la cravată și tafta, țipând fericiți. Se îndreaptă spre unul dintre restaurantele lui Dominic, zise Sebastian. Hamburgeri și bere la 2 noaptea pe strada Fulham și prea băuți pentru a observa cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ducea către casă, alături de ultimul model de jeep Toyota, care nu avea nici un strop de noroi care să-i strice aspectul vopselei mov mat. Cel mai îndepărtat colț de țară în care fusese era Hyde Park. Suki avea o Honda decapotabilă; consideram a fi de râsul lumii să ai jeep în oraș, doar dacă îți ies atât de prost parcările laterale încât ai nevoie să fii destul de sus pentru a vedea ce faci. Holul de la intrare era zugrâvit în galben ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
debitelor ieșea de pe pagină și trecea pe sugativă. Sună telefonul. Buzz ridică receptorul. — Paza. Cine-i acolo? — Sol Gelfman, Buzz. Mă mai ții minte? Era boșorogul de la MGM care avea un nepot hoț de mașini: un tip drăguț care șutea decapotabile din parcările restaurantelor și gonea cu ele prin toate tunelurile din zonă, lăsându-și întotdeauna cartea de vizită - un rahat baban - pe bancheta din spate. L-a mituit pe polițistul care îl arestase ca să-și modifice raportul și să menționeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
zbătea În jurul gleznelor În timp ce alergam de la studioul de balet către casă. Reîncepusem antrenamentul de numai câteva zile și, deși mai erau patru săptămâni până la spectacol, Îmi era Îngrozitor de frică că nu aveam să fac față tuturor noilor coregrafii. O mașină decapotabilă claxonă și doi băieți blonzi rânjiră la mine. I-am ignorat, Întrebându-mă dacă chiar nu aveau nimic mai bun de făcut. M-am oprit În fața unei vitrine să-mi aranjez părul răvășit de vânt. ― Ți-ai găsit o oglindă
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
meu a prins viață. Mă chemau cele patru cifre înfricoșătoare. Nu din nou. Dezvoltasem un reflex pavlovian la vederea numărului derivației lui Vivian. Stomacul mi s-a strâns, iar inima a început să-mi bată ca bașii de la casetofonul unei decapotabile din South Central. — Claire?! a lătrat ea. — Sunt aici, Vivian, am spus, apăsând butonul. — Lulu mi-a spus că TU crezi c-ar trebui să lăsăm de-o parte manuscrisul peștelui adolescent. — Da, așa e, am răspuns rar. N-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
zbenguiala de-o noapte cu Honey. Lucy și cu mine ne-am trezit de la opt și tocmai ieșim din han ca să mergem la plimbare, când cei doi Wilsoni își fac apariția în convoiul lor de două mașini: un Mustang roșu, decapotabil și Cutlass-ul meu verde-lămâie. Îi dau drumul lui Lucy ca să strâng mâinile celor doi domni voinici. Îmi spun că mașina mea e ca nouă, Al senior îmi prezintă nota de plată pentru servicii, iar eu le scriu pe loc un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dat de belea. O belea cu accident. Belea mortală. Belea de toate felurile. Deci căcănarul care ne-a turnat Coca-Cola în benzină în realitate ne-a salvat viețile. — Așa s-ar zice. Ce ciudățenie, nu? După ce Wilsonii se îndepărtează în decapotabila lor roșie, Lucy începe să mă tragă de mânecă. — N-a fost un c..., unchiule Nat, spune ea. — C...? repet. Ce tot spui acolo? Ai zis un cuvânt urât. Eu n-am voie să vorbesc așa. — Aha, pricep. C... Prescurtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
așa de epuizată, încât mi se pare că, dacă adorm acum, nu o să mă mai trezesc niciodată. În câteva minute deja visez la contracte cu studiouri de film, cumpărături în Beverly Hills și cum conduc pe Rodeo Drive într-o decapotabilă, cu un anume domn Adam Kirrane lângă mine. Capitolul 3tc " Capitolul 3" —Tim la telefon. Vocea mamei mă sperie de moarte. —Să-i spun să sune mai târziu? Da, mormăi morocănoasă. Nu-mi vine să cred că mama m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cu puțin chutney de mango. Și era atât de mult, și totul se umfla enorm în toate vasele simultan... Oricum. Nu contează. Pizza pe care am mâncat‑o în cele din urmă a fost foarte bună. Ne apropiem de mașina decapotabilă a lui Luke din colțul parcării, și el o deschide cu telecomanda. — Ai primi mesajul meu, da? zice. În legătură cu bagajul. — Da, l‑am primit. Uite‑l. Îi arăt foarte sigură pe mine cea mai mică valijoară din lume, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
bagaje“? — Ba da, spune Luke. Dar asta... arată spre valijoară. Sunt impresionat. Deschide portbagajul, iar eu mă așez în scaunul șoferului și îmi reglez scaunul în față în așa fel încât să ajung la pedale. De când vreau să conduc o decapotabilă! Portbagajul se închide și Luke înconjoară mașina, cu o expresie întrebătoare pe față. — Tu conduci, da? — Măcar o parte din drum, m‑am gândit, zic în treacăt. Doar ca să‑ți mai tragi și tu puțin sufletul. E foarte periculos să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
din parcare spre stradă. De când aștept momentul ăsta! Mă întreb dacă mă vede cineva. Dacă Emma și Rory se uită pe fereastră. Și ce zice tipul ăsta solid, care se crede atât de cool pe motocicleta lui. Ha! N‑are decapotabilă, nu‑i așa? Din greșeală intenționată, mă sprijin de claxon și, în clipa în care ecoul acestuia se aude în parcare, văd cel puțin trei persoane care se întorc să mă vadă. Ha! Uitați‑vă la mine! Hahaha... — Florica mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]