185 matches
-
sugerate, mă ajutau să descopăr soluțiile cele mai bune pentru a mă apăra. Într-o tentativă nereușită de a-mi face ordine în urma hoților care, cu câteva luni în urmă, îmi spărseseră casa împrăștiindu-mi peste tot manuscrisele și cărțile, decepționați, probabil, că n-au găsit bani sau bijuterii, am descoperit o notă din mai ’89 în care înregistrasem zvonurile ce circulau despre mine: „Am fost bătut cumplit și sunt în spital. Am fost bătut, desigur, pentru cele scrise în Drumul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
nu? profesori, colegi, cine mai trăiește.” Și i-am întâlnit pe cei câțiva care mai erau rămași în viață, i-am văzut pe toți. Nu și-au adus aminte nimic, nu știau deloc despre cine este vorba. Am fost foarte decepționat. Păi era profesorul de rusă, pe care l-am și evocat la începutul dialogului nostru, cel cu care vorbeam o mulțime! S.A.: Și nu te mai ținea minte? M.I.: Defel! Nu mai știa nimic, nimic! Am vorbit cu el încă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
date-date mai produce o știre, mai jignește pe cineva în termeni de mahala, cea care în loc să devină periferică se extinde neîncetat. G.B. este omul cavernelor care a fermecat mahalaua România. El va fi și votat de zeci de mii de decepționați. El va fi arbitrul scenei politice. Cu el ne vom integra. Cel mai grav mi se pare că ne-am obișnuit cu el. O ultimă știre efem: „G.B. și-a pierdut cheia de la Maybach!“, Ha-ha, dar el ni se insinuează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
revăd puțin acele locuri unde nu mai pusesem piciorul de decenii, cei cinci veri și-au făcut apariția. Iar cineva, un om, care ar fi putut fi soțul matildei, m-a întrebat brusc cine sunt, dacă făceam parte din familie. Decepționat că nu vizita mea era evenimentul momentului, m-am retras imediat și m-am regă sit din nou pe cărarea plină de bălării și mărăcini care ducea spre terenul militar... aveam în mînă o pungă de plastic iar în pungă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cealaltă jucător de baseball, am sta mult mai bine, crede-mă. Am fi putut profita de pe urma lor. — Îmi pare rău, spuse doamna Levy, pornind din nou planșeta. Nu mă simt în stare să te mai ascult. Sunt și așa prea decepționată. Abia dacă voi reuși să le scriu fetelor despre lucrurile acestea. Domnul Levy văzuse scrisorile pe care soția sa le trimitea celor două fete, scrisori sentimentale și iraționale, pline de pledoarii de îndoctrinare care l-ar fi putut face și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
voi, nici n-a întrebat măcar! Nory ar fi vrut, probabil, oarecare zbucium și i se luase acest spectacol. Lina nu respectase, uzanțele dramatice. Ar fi vrut amica Nory să ofere serviciile ei de consolatoare și găsise toată lumea consolată. Era decepționată. Deși răutatea Linei era opera celorlalți, Nory nu concepea victima decât înfrîntă. Atitudinile celui care are dreptate sunt totdeauna anevoioase și uneori chiar antipatice. Chiar pe Mini acea simplă expulzare ca la mahala, cu bocceaua peste gard, o decepționa. Stratagema
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
un preot și este foarte semnificativ: după o înmormântare, am început o discuție cu preotul care slujise foarte frumos și, ascultându-l, am crezut că am găsit un om cu care să pot aprofunda niște probleme, dar am rămas profund decepționată când, la întrebarea mea referitoare la continuarea relației spiritului celui plecat cu cei apropiați lui, mi-a răspuns scurt și fără drept de comentariu că el nu crede în spiritism. Punct. De ce a vorbit atunci așa de frumos despre viața
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
principiului. Consecvența oircărui scriitor față de absolut nu se ține pe toată durata vieții sale la aceeași tensiune, ea fiind modelată de incidențe subiective. Ion Barbu a înlăturat însă mai mult decât alți poeți români acțiunea slăbiciunilor firești, trecând până la urmă, decepționat și învins, asemeni lui Rimbaud, într-o altă meserie. Poezia pe care o teoretizează el în numeroasele rânduri - "ființa îndelung încercată a Poeziei", "starea de geometrie și, deasupra ei, extaza", "stări absolute ale intelectului și viziunii", "lirism absolut" etc. - nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de ceasornicar din stabilimentul situat nu mai departe de trei uși de-aici, de la librăria dumneavoastră, a fost arestat de forțele siguranței statului. Am simțit cum mi se face inima cît un purice. — Doamne Iisuse Hristoase, glosă Merceditas. Fermín pufni, decepționat, căci, după cum se vedea, șeful statului se bucura În continuare de o sănătate excelentă. Don Anacleto, deja ambalat, trase aer În piept și se pregăti se continue. — Pe cît se pare, și În temeiul relatării demne de Încredere ce mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
din cap. Gaston oftă adânc. Se simți, brusc, foarte obosit. În locul scenei înspăimântătoare pe care și-o imaginase, i-a găsit pe cei doi bărbați stând de vorbă pașnic. Pe de-o parte se simțea ușurat, pe de altă parte decepționat. Conversația lor părea să se apropie de sfârșit. Endō s-a ridicat și s-a îmbrăcat. Kobayashi i-a întins o umbrelă veche. Endō a tras ușa din sticlă, care nu glisa ușor, și a privit cerul înnorat, luându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
care cred că nu-l voi putea uita niciodată. De fapt, până să zăresc acel chip, Încercasem tot felul de sentimente. După ce-i ascultasem acea voce minunată, nu știam dacă, descoperind un chip comun, aveam să mă simt ușurat sau decepționat. Probabil că aș fi simțit oricum o ușoară strângere În coșul pieptului. Femeia era slabă, purta pantofi cu toc nu prea Înalt și era puțin mai Înaltă decât mine. Era Îmbrăcată Într-un costum elegant, În culori pastelate, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
copiați și păstrați totul În mare siguranță până la ora nouă seara, nu vă despărțiți nici o clipă de aceste hârtii, Fiți liniștit, domnule prim-ministru, sunt perfect conștient de responsabilitățile mele În această conjunctură, fiți sigur că nu vă veți simți decepționat, Foarte bine, acum vă puteți Întoarce la munca dumneavoastră, Permiteți-mi să vă pun Încă două Întrebări Înainte să plec, Spuneți, Ați spus că până la ora nouă seara numai două persoane vor ști de această chestiune, Da, dumneavoastră și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
face totul, mintea lui. D-aia ni s-a înfundat, d-aia. Uite la ei, au și uitat iarna! Au uitat grozăvia, nici nu le pasă, se chiorăsc după muieri. Uită repede, omul uită repede, domnule... Domnul nu auzea, bătrânica decepționată făcu un pas lateral, se apropie de un zbârcit care își tot agita sacoșa goală. — Tocmai, tocmai! bodogănea moșulică, ghebosul. Mie mi-a murit nevasta, iarna asta. Nu ne-au dat căldură, ne-au ținut în frig toată iarna. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ar fi apărut după moartea lui Ajax. Dar, mai ales, am căutat o urmă, cât de mică, a bătăliei navale dintre perși și greci care a dat celebritate Sa-laminei. Bineînțeles, toate căutările mele s-au soldat cu un frumos eșec. Decepționat, mi-am potolit foamea cu un prânz ieftin, alcătuit din fructe de mare, după care m-am așezat pe o bancă de unde puteam privi mai bine dâmbul ce domină portul, unde și-ar fi instalat Xerxes tronul, și mi-am
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Tudor Arghezi (chiar primele sale poeme îi sînt dedicate „puternicului, eruditului critic” B.-P.), Ștefan Petică și Ștefan Luchian. Primul îi va păstra toată viața o nedezmințită recunoștință. Potrivit aceluiași Arghezi, „influența lui (B.-P.) asupra lui Luchian, pribeag, întristat, decepționat, cu încrederea în chemarea lui sfărîmată, a fost, în clipa crucială, decisivă. (...) Pictura românească n-ar fi avut un Luchian fără un Bogdan-Pitești” („Bogdan-Pitești”, în Scrieri, vol. 29, Editura Minerva, București, 1976, p. 366). Stipendiat de Puterile Centrale, între 1913
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lași să fug. TÎnăra femeie se forță să-și stăpînească emoțiile care o asaltau și, ridicîndu-și arma, Îl ochi. - Nici vorbă! Treci În fața mea, Înaintează! Scriitorul o privi o clipă ca o fiară gata să sară, apoi făcu o strîmbătură decepționată și se Întoarse Încet. Coborîră interminabila scară fără ca Ryan să Încerce vreun gest. Ajunseră la ușă cînd, brusc, se răsuci, mătură arma Mariei cu un gest fulgerător și precis, o Împinse violent În lături, ieși, apoi Închise ușa grea În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Bourul”. De la Centru! Spațial Drăgănești-Vlașca! Te căutăm din februarie! Recepție! — Fraților! se auzi un glas emoționat în pâlnia avertizorului. Gigi, tu ești? Recepție! — Nu e Gigi, e Felix S 23! strigă la fel de emoționat Felix. — Da’ Gigi unde e? întrebă ușor decepționată vocea. — L-au trecut la irigații, răspunse Felix S 23. Cu cine vorbesc? Recepție. — Cu Roșca 7, responsabilul satelitului. — Să trăiți, tov. Roșca! Sunt Felix S 23, de la sistematizări! Vă căutăm de opt luni! Ce s-a-ntâmplat? De ce v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
oricât de potențial? Cei doi s-au privit scurt, apoi Howard și-a plecat ochii neverosimil de verzi cu un aer deprimat. - Ești convins că ai Înțeles exact ce e În capul lui Zoran? Încotro bate? m-a chestionat Eva, decepționată fățiș de naivitatea mea. - De mult nu mai Înțeleg exact nici măcar ce e În capul meu, darmite În al altora... O să vă spun ce am dedus eu până acum, punând una lângă alta informații disparate, fiindcă ați avut grijă cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fie pentru că era foarte sigur de direcția pe care trebuia s-o urmeze, el nu păru să dea atenție luminilor lui Oberlus și se Îndepărtă către sud, imperturbabil, lăsînd vîrful țărmului la multe mile distanță de babord. Aproape de zorii zilei, decepționat, furios și mort de somn și de oboseală, Iguana Oberlus Își abandonă povara, stinse felinarele și se retrase În peșteră, blestemîndu-l pe bătrînul căpitan și poveștile lui absurde. Cu toate acestea, În adîncul sufletului era convins că sistemul avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Ce se Întîmplă? Întrebă. - Uite, acolo e, răspunse el fără să se Întoarcă. Ți-am spus c-o să ajungem și am ajuns. Se ridică În picioare, Însuflețită, mijindu-și ochii ca să vadă mai bine, dar În cele din urmă negă, decepționată: - Nu văd nimic. - Dar eu văd... Și miros... Păsările astea care zboară sînt păsări de coastă. Se Întoarse s-o privească, și cu toate că expresia lui continua să fie aceeași, În ochii lui strălucea o luminiță de izbîndă. Două zile! promise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
aștepta cine știe ce minune să se arate. Dacă tu înțelegi ceva, mă închin! ― Nu, nu înțeleg. Și ce s-a întîmplat cu hîrtia? ― Ce poate să se întîmple cu o hîrtie? Conchise spiritual: Aștepta s-o ridice dumnealui. Melania Lupu păru decepționată: "A sesizat deci, draga mea, a intuit! Recunoaște că nu te așteptai la atâta per-spi-ca-ci-ta-te. Mă întreb însă de ce n-a zburat hârtiuța. Probabil, curentul nu a fost îndeajuns de puternic. Nu poți spera că acest eșec îl va face
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
păuni. Cozile minunate își păstraseră culorile. Pe fiecare farfurioară așezase câte două feliuțe transparente de pâine prăjită unse cu unt. Bătrâna îi urmărea radioasă, făcea impresia că socotește micul dejun oferit drept un adevărat festin. Sculptorul sorbi lacom apoi puse decepționat ceașca pe masă. Lichidul cafeniu era aproape rece, prea diluat, fără suficient zahăr. "Hm! Femeia asta n-o să moară în sărăcie." ― Nu vă e foame, domnule Matei? întrebă cu zâmbet tremurat Melania Lupu. ― Nu prea... ― Cred și eu, interveni cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
acest răstimp, persoana care, în sfârșit, ne poate împrumuta puțină otravă, o va lăsa pe această masă. Totul se va petrece cât se poate de discret. Părăsi cu demnitate odaia. Grigore Popa începu să râdă. ― Aici ai zbîrcit-o, tanti! observă decepționat Matei. * Pe masă nu se afla nimic. Valerica Scurtu se lăsă fără puteri pe marginea patului. Atinse trupul lui Panaitescu și sări în sus urlând. Melania Lupu o dojeni plină de menajamente: ― Ți-am spus, draga mea, să te odihnești
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
unele la vedere, altele tainice, îi trebuise mult timp până să le descopere pe toate. Era o adevărată bijuterie a priceperii omenești portmoneul ăsta, de fapt o combinație de portmoneu cu portefeuille. Din păcate toate buzunarele erau goale, cu excepția unuia. Decepționat, Petre se mai uită o dată la „comoara“ din portmoneul de antilopă: o cheie! O cheie destul de mică, dar solidă, aurită, cu dinți foarte dantelați de o parte și de alta a tijei, din care acopereau exact o jumătate. Mai mult
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
directorul Casei de Cultură din orașul X. Se mutase la Roji, la bloc, unde urma să locuiască până se limpezea situația căsniciei. Și, cum Roji fusese plecată pe o săptămână într-o excursie în Unagria, Iozefina, rămasă singură și probabil decepționată, fusese găsită moartă, în acel apartament de la etajul patru, după câteva zile, aproape în stare de putrefacție, cu toată atmosfera rece de noiembrie. Relia vorbea cu mine sprijinindu-și un braț de mâna mea vârâtă în buzunarul pantalonilor. Parcă voia
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]