851 matches
-
Ținta lui principală e sfidarea antiburgheză, ce se găsește la originea unei bune părți a modernismului. Aceasta e partea socială. Sensul negativist se regăsește în toate componentele acțiunii sale literare. În direcția estetică sunt vizate deconvenționalizarea narațiunii, puternica ei subiectivizare, deconstrucția romanului și a personajului. Autorul pactizează cu personajul. Romanul Bagaj... se prezintă ca o transcriere a ,caietului negru", unde se mărturisește bizarul Ramses, ucis de ,Omul cu ciocul de aramă". În Pensiunea doamnei Pipersberg, Ferdinand Sinidis, mut până atunci, o
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
pornesc toate nenorocirile. Dar de fapt, satul îi e marginal pădurii, în ordinea magică, fiind doar o resursă de materie primă (nu vă spun ce fel că vă stric plăcerea vizionării), adicătelea exact cum tratează sătenii codrul. Rezultatul este o deconstrucție de zile mari. Nici BBC-ul nu e mai blând cu Gilliam. Criticul de film numește pelicula ,fantezie pe jumătate decentă cu ceva râsete". O fi pe jumătate decentă, pentru că e doar pe jumătate fantezie? Partea proastă e că nu
Cu și de Terry Gilliam by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11191_a_12516]
-
alegerile prezidențiale din 2014 acestea sunt puse în centrul evenimentelor importante de la nivelul societății. În acest context, poate fi vorba de începutul unui ciclu în care politicienii să se recredibilizeze pe fondul instituirii unor noi teme publice, cum ar fi deconstrucția sau falsificarea democrației. Note 1 McCombs, M, Shaw, D, "The agenda-setting function of mass media", în Public Opinion Quarterly, 36 (2), 1972. 2 N. Luhmann, Theory of Society, Stanford, Stanford University Press, 1997. 3 W. Lippmann, Public opinion, New York, Harcourt
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
poetice și poietice, sociologice, interculturale etc. Conflictul dintre ficțiune și proiectul teoretic, dintre autor și personajele sale, reale sau inventate, se află la suprafața textului, problematizat explicit într-o dezbatere purtată fie într-un sens constructiv, fie într-unul al deconstrucției postmoderne, favorizând astfel accesul în culisele procesului creator atât al cititorului profesionist, cât și al celui mai puțin experimentat. Căci, se știe prea bine, proza lui Dumitru }epeneag colaborează cu lectorul, stabilește un dialog eficient, interactiv ? ceea ce constituie o premisă
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
lui Dumitru }epeneag de a fi tradus și a insistat asupra fenomenului de convertibilitate a imaginarului în structuri de reprezentare și structuri de limbaj. Există o similitudine, la nivelul operațional, între creativitate și traducere în procesul neuro-mental de construcție și deconstrucție. Cea de-a doua a detaliat ?arhitectura procesuală? a creației lui }epeneag. Legătura dintre onirism și scripturalitate experimentală, dintre creație și traducere, se poate extinde până la dimensiunile unui caz semnificativ de interculturalitate. Cuvântul nisiparniță, apărut inițial în Franța în 1985
Dresura de fantasme by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10699_a_12024]
-
zboare. aerul se umpluse de cântec. deși interdicția putea atrage după sine închisoarea.// în estul melodios, plin de burguri și de stedtl-uri. pe vremea despoților, cântecul era din ce în ce mai intens" (p. 73). Viața este trăită tragic și discontinuu, parcă sub semnul deconstrucției derridiene: sub fatumul unui hazard copleșitor, provenit din lipsa iubirii și a comprehensiunii, ea o apucă ireversibil doar pe unul din drumurile posibile, pierzându-și din mers bogăția, savoarea, latențele: "de fapt, viața era chiar/ bulevardul părăsit. calea dibuită din
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
o experiență ce survine, spre finalul romanului, numai ca o gură de real, un fel de mâncare mai populist servit de un tânăr (pe Nicu Popa, mai pragmatic, mai paysan, nu-l pun la socoteală) intoxicat de atâta reflecție, analiză, deconstrucție. Acesta e și farmecul cărții, cu niște studenți/ absolvenți deștepți care demistifică totul, neomițând să-și considere critic propriile teorii și povestiri. Merită să citim cu atenție acest roman, dacă nu pentru altceva, măcar pentru a evalua tendințele din societatea
Un roman "deflationist" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10156_a_11481]
-
ei; în orice caz, virtuozitatea narativă a prozatorului, performanțele lui speculative solicită un cititor inteligent și cu mult umor, pe măsura textului epic. E o desfătare a limbajului postmodern, o plăcută naturalețe a artificiului creator, constând în alternanța firească a deconstrucției narative cu reconstrucția și regenerarea ficțiunii. Ironic și auto-ironic, oniric și realist, politic și livresc, autoreferențial până la narcisism și deschis spre realitate până la reportaj și opinia jurnalistică, senzațional-polițist și insinuant-erotic, romanul lui Dumitru Țepeneag (oricare din cele trei), desfășurat spectaculos
Postmodernismul la lucru by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10175_a_11500]
-
nouăzeciști", de "milenariști" și de alți "-iști" care s-au bulucit în arena literară postdecembristă. Vor arăta, probabil, ca un grup de tineri cam ciudați (pentru că, atunci, toți vor fi rămas tineri!), preocupați pînă la sațietate de sex și de deconstrucția limbajului, grav bolnavi de cam aceleași boli, în concluzie - trei-patru generații biologice, din care s-au salvat, totuși, numele lui X, Y sau Z, numele celor care au avut inspirația să nu se revendice din nici o generație.
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
E un racursi de highlight-uri ale unuia dintre cele mai ciudate, pretențioase și respinse bibliografii contemporane. Un racursiu în mers, un dans despre care cei care interpretează Like an Egyptian spun că e „dansul nisipului” - adică a ceea ce rămîne, în urma „deconstrucției” făcute de istorie, din piramidă. Textul lui Sloterdijk este unul despre piramidă și despre ce ascunde ea, despre avatarurile piramidei ca adăpost al Sacrului, despre piramidă ca semn, astăzi, al morții spiritului, împăiat și expus la muzeu (piramida de la Luvru
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
mediilor? Tot de aici trebuie pornit în lectura acestui (al cîtelea?) opuscul sloterdijkian care, departe de a-i aduce un omagiu academic lui Jacques Derrida, îl așază într-o filiație mediologică nobilă. Desigur, alegerea lui Derrida e semnificativă, pentru că inventatorul „deconstrucției”, decedat în 2004 și înmormîntat în îndepărtata banlieue pariziană Ris Orangis, a fost constant dezavuat de Jurgen Habermas și de continuatorii Școlii de la Frankfurt, cu care Sloterdijk se află în dispută de la bun începutul carierei sale. Socotit la un moment
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
moartea și se angajează în viață, și a culturilor care o refuză și presupun mereu nemurirea. Astfel, modernitatea și Antichitatea fac parte din aceeași paradigmă, despărțită de creștinism și precedată de Egipt, acestea din urmă fiind culturile obsedate de eternitate. Deconstrucția ar deveni astfel un ghid de trecere, de la o cultură a nemuririi la una muritoare, dar un ghid scris înainte de trecere, pentru ce va să vină. Ideea deconstrucției ține însă de ambele, și de una și de alta: e o
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
și precedată de Egipt, acestea din urmă fiind culturile obsedate de eternitate. Deconstrucția ar deveni astfel un ghid de trecere, de la o cultură a nemuririi la una muritoare, dar un ghid scris înainte de trecere, pentru ce va să vină. Ideea deconstrucției ține însă de ambele, și de una și de alta: e o încercare metafizică de a depăși metafizica: un „heteroegiptean”, deci. Régis Debray este convocat apoi pentru intuiția medializării lumii spiritului, odată cu inventarea scrierii. Scrierea devine mijlocul de transport al
Dansînd cu Derrida by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4019_a_5344]
-
într-o poveste de tip fantastic. Sunt două greșeli destul de frecvente în interpretarea acestei cărți: plasarea ei în categoria romanului preocupat de obsedantul deceniu și exagerarea în direcția fantasticului. Care ar fi, după părerea mea, tema fundamentală a acestui roman? Deconstrucția unui mit: acela despre capacitatea premoniției și legitimitatea ei. Sau: interogația asupra acestui har al prevederii viitorului: cine îl poate deține și în ce împrejurări? Dar să reamintesc, sumar, câteva elemente epice ale romanului. Ce se vede imediat e structura
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere, două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul ciborgic al feministei Donna Haraway) și, la limită, extremă, utopică și futuristă (precum manifestul transumaniștilor) și una de demolare a valorilor actuale, nostalgică și simultan apocaliptică și distopică (precum manifestul anti-tehnologic al lui Theodore
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
la grădiniță) Eu: ok, ai o poză cu un portofel să-ți fie de bine Ghertoiul: ști ce înseamna poză sunt 2 portofele Eu: îmi scăpa simbolismul, lumineaza-ma Ghertoiul: nu te interesează ce înseamna Eu: ce poate să însemne? Deconstrucția alterității? (Dacă tot mi-a zis omu’ că vorbesc posh... Asta era o glumită când eram studentă în țară, la filosofie; când dădeam peste un text scris într-un stil foarte întortocheat/abstrus -cine a făcut vreodată un curs cu
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
a făcut vreodată un curs cu domnul profesor Grama știe!- sau peste o chestie vag artistică și foarte abstractă -gen instalații dadaiste- ziceam și noi la mișto: ‘Băi, ce reprezintă asta/ce-a vrut să spună autorul?’ ‘Nu știu, frate... deconstrucția alterității??!’) Ghertoiul: tu ai frați mai mari ca tine? (Și sula cu prefectura are... ce anume? Am zis eu că deconstrucția alterității...) Eu: nu, sunt singura la părinți Ghertoiul: și părinți tăi sunt mândri de tine cu iubitul tău sincer
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
dadaiste- ziceam și noi la mișto: ‘Băi, ce reprezintă asta/ce-a vrut să spună autorul?’ ‘Nu știu, frate... deconstrucția alterității??!’) Ghertoiul: tu ai frați mai mari ca tine? (Și sula cu prefectura are... ce anume? Am zis eu că deconstrucția alterității...) Eu: nu, sunt singura la părinți Ghertoiul: și părinți tăi sunt mândri de tine cu iubitul tău sincer (Mă bucur că afirmă omul; sau mănâncă semne de întrebare că garnitură la “i”-uri?) Eu: s-au cunoscut în vara
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
prea prea (Pentru numele lui Dumnezeu, cuvantul “copi” nu există în limba română!!!!) Eu: Nu înțeleg la ce te referi Ghertoiul: drăgălașa...în timp mai gandestete (Ma-sa are cratima). Eu: la ce să mă gândesc? (La nemurirea sufletului și deconstrucția alterității?) Ghertoiul: că bani nu aduce fericirea și poți să ai pe cineva care îți înțelege orice (Banii nu aduce fericirea și nici nu te învață să vorbește corect românește). Eu: de acord, exact așa e prietenul meu (Uf... dacă
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
capul de pereți o sa iti revi ești copilă coruptă ușor (Trebuia să intru în politică și habar n-am avut!) Ghertoiul: am copil aproape de seamă cu tine tot față de asta am spus multe dar adevărate trezirea (Hai să-mi bag deconstrucția alterității, asta e de-o vârstă cu taica-miu și încearcă să mă agate????) Ghertoiul: IUBESC ROMÂNI IUBEC ROMÂNIA IUBESC ROMÂNIA URĂSC PERVERȘI CARE CORUP FEMEILE NOASTRE PENTRU O VIAȚĂ MAI BUNĂ tu esti frumoasă de asta te simți iubita
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
reușit să demonteze din temelii sistemele metafizicii platonice și creștine, religia, cultura și morala lumii au intrat începând cu perioada libertină a anilor șaizeci în ceea ce se numește noul eon post-creștin, „new age”, „the age of Acquirius”, o perioadă de deconstrucție sistematică a bazelor morale, sociale și spirituale pe care s-a ridicat milenar civilizația creștină. Granițele dintre secular și religios s-au estompat precum orizontul mării la înserare. Mediul social, cultural și politic sunt fluide, tulburi, destabilizante, relativiste, în ceea ce
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
căreia se rotesc zi și noapte astrii, stelele și galaxiile. Cultura secularizată, hiperumanistă și supraliberală, este o cultură bazată pe relativism, subiectivism, desacralizare, nihilism, „consumatorism” material și religios, pozitivism logic, inclusivism religios fără apel la dogmă, crez ori etică, este „deconstrucție” a principiilor morale, sociale și spirituale pe care s-au ridicat în istorie culturile și civilizațiile creștine. Post-creștinismul lucrează cu „jumătăți de adevăr” și se manifestă prin fragmentare, subiectivism, eclectism, ironie, sarcasm. Nu este clar ce este adevărat, ce este
ISPITELE NOULUI EON POST-CREŞTIN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382930_a_384259]
-
S-ar putea chiar să apară o nouă democrație, asemănătoare celei din 1912, dominată de „seniorii războiului”. Dacă țara nu va reuși atunci să-și mențină unitatea, ipoteză care nu trebuie exclusă, ea va lua parte la procesul general de deconstrucție a națiunilor, despre care va fi vorba în capitolul următor. Ca să supraviețuiască, partidul ar putea fi tentat de o incursiune în exterior, invadând Taiwanul sau Siberia, așa cum vom vedea mai încolo. într-un scenariu al evoluției liniare, prin 2025 India
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
formă deja cunoscută în Istorie. Cam prin 2050, sub presiunea exigențelor pieței și grație unor noi mijloace tehnologice, lumea se va organiza în jurul unei piețe devenite planetare, fără structuri statale. Va începe atunci ceea ce numesc eu hiperimperiul, un sistem de deconstrucție a serviciilor publice, apoi a democrației și, în sfârșit, a statelor și a națiunilor. Această piață mondială unificată și fără state va rămâne în mod durabil fidelă valorilor fostei „inimi” californiene. Așa cum valorile culturale ale Londrei au semănat multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
acum, o realitate. în viitor, aceste procese vor permite furnizarea unor noi forme de comunicare directă prin spirit, îmbunătățirea procesului de învățare și de creare în rețea. Ele pot deveni și o sursă de emoții artistice de un tip nou. Deconstrucția statelor Aceste tehnologii vor interveni în momentul în care cheltuielile repartizate vor deveni tot mai importante. Treptat, fiecare țară, fiecare cartier va reduce pe rând rolul statului și al instituțiilor publice în privința prevederilor. Astfel, după o creștere importantă, cuantumul cheltuielilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]