152 matches
-
de dezastre. Întrucât teritoriul României, spațiul său aerian și maritim, constituie arealul de manifestare a majorității tipurilor de dezastre cunoscute, este necesar să existe permanent structuri de protecție civilă capabile să ofere răspunsul ce se impune unor asfel de provocări. Decretarea «Stării de Urgență» din considerentul producerii unui dezastru major este justificată numai de afectarea unei însemnate porțiuni din teritoriul național, existența unui mare număr de pierderi și distrugeri, afectarea parțială sau totală a capacității de raspuns a protecției civile din
HOTĂRÂRE nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168879_a_170208]
-
În cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
Ceaușescu). La ora 9.45 a început ședința de urgență a Comitetului Politic Executiv al partidului, la care nu s-a reușit să se ajungă la o decizie unanimă de a se trage în demonstranți. Până la urmă s-a hotărât decretarea stării de necesitate pe teritoriul întregii țări. Decretul a fost citit și repetat de mai multe ori la radio (ora 10.11), apoi și la Televiziune (10.50). Imediat după citirea decretului, din ordinul lui Ceaușescu, a fost anunțată știrea
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
a numărat între apropiații arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Austriei și Ungariei. Deși în 1905 Vaida a înregistrat un eșec în prima campanie electorală pentru Parlamentul Ungariei, el a fost ales ca deputat la mai puțin de un an, prin decretarea de alegeri anticipate. Și-a păstrat mandatul până în 1918, când s-a destrămat imperiul. În anul 1916, după intrarea României în război contra Austro-Ungariei, și-a arătat dezamăgirea față de acest act. Vaida-Voevod considera că „poporul român din Austro-Ungaria va păstra
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
producție capitalist. În prezent există o serie întreagă de concerne gigantice suprastatale, care au posibilitatea de a menține statutul de monopol asupra anumitor produse, putând astfel dicta prețurile de vânzare pe piața de desfacere, putând chiar și influența politica și decretarea unor legi favorabile intereselor sale economice. Concernele au fost criticate de ideologia marxistă, care a dezaprobat tendința de extindere, globalizare și monopolizare a concernelor. <br>
Concern () [Corola-website/Science/308211_a_309540]
-
absolvirea Liceului în Cernăuți, a studiat în perioada 1830-1836, împreună cu fratele său Constantin Hurmuzaki, la Facultatea de Drept a Universității din Viena. La sfârșitul anului 1848, ministrul justiției, baronul Alexander von Bach, l-a chemat la Kremsier ca să ajute la decretarea hotărârilor luate și adoptarea regulamentelor pentru Bucovina cu cunoștințele sale speciale și locale, apoi i-a fost încredințată traducerea codului civil și codului penal din limba germană în limba română. Tot în acest timp a devenit colaborator al ziarului politic
Eudoxiu de Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306608_a_307937]
-
României, clasa Ofițer cu panglică de Virtute Militară. În anul 1918 a fost numit în Statul Major al Diviziei 1 vânători de munte, deși nu terminase cursurile Școlii Superioare de Război. A fost trimis să-și desăvârșească studiile militare, dar decretarea mobilizării și reintrarea României în război l-au determinat să se reîntoarcă la Divizia 1 de vânători de munte. După încheierea luptelor din Ungaria împotriva Republicii Sfaturilor, a absolvit Școala Superioară de Război, al doilea din promoția sa. Până în 1932
Gheorghe Avramescu () [Corola-website/Science/307417_a_308746]
-
extinde la probleme de ordin parlamentar, cum ar fi reprezentarea Prusiei în camera superioară a parlamentul național (Reichsrat). În 1932 devenise evident că Republica de la Weimar nu era viabilă. Schmitt, împreună cu alți politicieni din anturajul lui Kurt von Schleicher, susțineau decretarea stării de urgență la nivel național și modificarea constituției, astfel încât Germania se devină o democrație constituțională prezidențială. În perioada august-decembrie 1932 Schmitt a colaborat în calitate de expert în drept constituțional la elaborarera propunerii lui Schleicher: Guvernul federal urma să fie autorizat
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
Biserica are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și se află pe noua listă a monumentelor istorice cu . Parohia este situată pe două văi. Nu se știe din ce pricină, satul nu a îmbrățișat Unirea cu biserica Romei îndată după decretarea ei la Alba-Iulia (1700) cum făcuseră satele din jur. Astfel, parohia pe timpul conscripției lui Inochentie Micu Klein din anul 1733 era neunită (ortodoxă), și avea 40 de familii cu 200 de suflete. Avea biserică și casă parohială, loc arător de
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
ordin de a se deplasa la Predeal, unde a intrat în compunerea "Grupului de acoperire „Predeal”". Batalionul a ocupat centrul dispozitivului de luptă al grupului, având la stânga un batalion din Regimentul 20 Infanterie, iar la dreapta Regimentul 6 Vânători. „La decretarea mobilizarii, prima patrulă care a trecut frontiera a fost din grăniceri; iar primul soldat, care a pus piciorul pe pământul sfânt al Transilvaniei, a fost soldatul Mușat.” În perioada 15/28-17/30 august 1916, batalionul a participat la lupte în
Constantin Mușat () [Corola-website/Science/310191_a_311520]
-
măsurile care se impuneau pentru mobilizarea imediată a armatei. La 6 aprilie 1877 (18 aprilie pe stil vechi) s-a dat publicității decretul de mobilizare, al cărui text fusese aprobat încă la 1 aprilie (13 aprilie pe stil vechi). La decretarea mobilizării a fost emis un decret pentru numirea comandanților milițiilor din diviziile teritoriale pentru fixarea componenței Marelui cartier general și a comandamentelor marilor unități din armata activă. Colonelul Eustațiu Pencovici este numit Șef de Stat Major la Corpul 2 de
Eustațiu Pencovici () [Corola-website/Science/304971_a_306300]
-
românismul ... și dacă nu azi, atunci mâine vom culege roadele acestor jertfe și acestor afirmări de drepturi... "” Consiliul s-a încheiat fără a se da vreun comunicat, dar în după amiaza zilei s-a anunțat instaurarea stării de asediu și decretarea mobilizării generale. Planul de campanie pentru anul 1916, „"Ipoteza Z"” definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „"realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de români, care se găsesc astăzi înglobate în monarhia austro‑ungară
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
bucurat de atenția specială a guvernului, fiind considerat orașul cel mai favorizat de guvern. Guvernul a dispus revizuirea listelor patentelor. Fiind un mare oraș de cîmpie, craiovenii au beneficiat cel mai mult de efectele legii agrare. La două zile după decretarea legii rurale (14/26 august 1864) , Mihail Kogălniceanu vizitează Craiova pentru a verifica aplicarea legii. Guvernul a alocat Craiovei o sumă mai mare decăt a oricărui alt oraș, inclusiv Bucureștiul, investindu-se în învățămînt, rețeaua stradală, încurajarea industriei, diverse proeicte
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
încrederea în energiile proprii, despre care Vintilă Brătianu făcea dese referiri, la fel ca principiile în care el a crezut cu sinceritate: onoare, adevăr, cinste. Prin viața și opera sa Vintilă Brătianu rămâne contemporanul nostru."” Mobilizarea lui Octavian Goga La decretarea mobilizării din august 1916, Octavian Goga s-a prezentat la Ministerul de Război și i-a solicitat lui Vintilă Brătianu să fie primit ca voluntar și să i se dea o misiune de încredere pe lângă un comandament important al trupelor
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
române, dintre care unii urmaseră în acest scop cursuri de specializare în submersibilele franceze și italiene. A efectuat de asemenea misiuni hidrografice și științifice pentru Institutul Oceanografic din Constanța întemeiat de Grigore Antipa. Prima ieșire în mare a submarinului după decretarea mobilizării a fost chiar în ziua de 22 iunie, la ora 17:00, cu următorul echipaj: Cpt. Constantin Costăchescu, Cpt.mec. Panait Papaianopol, Lt. Șerban Argeșanu, Lt. Alexandru Marinescu, Asp.mec. Panait Popescu, Slt. Eustațiu Dimos, Mstr.III Marin R.
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
Legiuitoare dizolvată. Această lovitură a sporit puterea domnitorului Cuza, și totodată a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
1864. Aceasta din urmă a sporit puterea domnitorului Cuza și, totodată, a înlăturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorității în adunare. Sancțiunea poporului prin plebiscit și recunoașterea noii stări de lucruri de către puterea suzerană și puterile garante au creat posibilitatea decretării Legii rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, 406.429 țărani au fost împroprietăriți cu loturi de teren agricol
Reforma agrară din 1864 () [Corola-website/Science/321455_a_322784]
-
fost ținuți la curent cu mersul anchetei sau cu închiderea sa. În acest sens, Curtea a constatat că ascunderea deliberata a dovezilor a fost de natură să arunce dubii cu privire la capacitatea de a se stabili faptele în urma investigațiilor. În continuare, decretarea unor informații esențiale din anchetă ca “secret” sau “secret absolut” nu a fost justificată”. Curtea a arătat de asemenea că nu există niciun motiv pentru care au fost ținuți departe de anchetă soții Vlase ca parte vătămată. CEDO a constatat
Asociația quot;21 Decembriequot; vs. România () [Corola-website/Science/323225_a_324554]
-
Iuliu; Sabina (+22ani); Ioan (+7luni); Cornelia, călugărită sub numele de sora Cecilia; Iulia (+9 luni) și Emilia (+8luni). Ioan Maniu a convocat împreună cu Florian Mărcuș o consfătuire națională la Șimleu Silvaniei, în 9 martie 1869. La toate campanile electorale, până la decretarea pasivității de către Comitetul Național, adică la campanile electorale din 1861, 1865, 1869, a luat parte activă, de conducere, în sprijinul candidaților români: vicarul Demetriu Coroianu și Florian Mărcuș. În 1891 este ales jurist consult și avocat al Institulului de credit
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Tell, Mircea Streinul, Virgil Rădulescu, Gabriel Bălănescu. În afară de această permanență la redacție, au colaborat: Radu Gyr, Nicolae Totu, Mihail Manoilescu, Bănică Dobre, Ciril Vârnav, Luca Popovici, Paul Petzi, Sextil Pușcariu. La reapariția ziarului Buna Vestire la 8 septembrie 1940, în preajma decretării statului național-legionar sub conducerea lui Ion Antonescu și a lui Horia Sima, Constantin Noica a devenit prim-redactor (adică redactor-șef) al cotidianului Buna Vestire, de unde a fost îndepărtat după câteva săptămâni, la 16 octombrie 1940, când conducerea e demisă
Buna Vestire (ziar) () [Corola-website/Science/325227_a_326556]
-
A avut un frate mai mare, Constantin Pastia, care a urmat studii de medicină la Facultatea de Medicină din Montpellier, Franța. În 1875, după terminarea școlii primare, Ioan Pastia s-a înscris la Liceul Național din Iași. În 1877, la decretarea mobilizării, se înrolează voluntar în Regimentul 5 Linie Iași, datorită vârstei, fiind doar copil de trupă. Fratele său revine din Franța și se angajează voluntar fiind repartizat ambulanței Diviziei a IV-a, aflată sub comanda generalului dr. Carol Davila. Pe
Ioan D. Pastia () [Corola-website/Science/326303_a_327632]
-
este starea de doliu instituită de autoritățile unei țări pentru întregul teritoriu. Prin doliul național se marchează decesul unei persoane sau al mai multora, atunci cînd evenimentul tragic este considerat a fi de importanță națională. Cînd evenimentul care duce la decretarea doliului național este decesul unei singure persoane, aceasta este de regulă o personalitate de mare importanță a țării, de exemplu un președinte, un prim-ministru, un monarh sau un membru al familiei sale, un conducător militar, un conducător religios sau
Doliu național () [Corola-website/Science/335050_a_336379]
-
1966-1972. A lucrat medic în raionul Ștefan Vodă până în 1976, apoi medic, șef de secție și medic șef-adjunct la spitalul raionul din Rezina. S-a dedicat politicii în anii 1990. În timpul mișcării de eliberare națională, a colectat semnături pentru susținerea decretării limbii române ca limbă de stat. În perioada aflării în fotoliu de deputat, a fost președinte a Comisiei pentru Problemele Femeii, Ocrotirea Familiei, Mamei și Copilului, cât și membră a Prezidiului Parlamentului. A contribuit la definitivarea Constituției Republicii Moldova și s-
Nadejda Brânzan () [Corola-website/Science/334511_a_335840]
-
al principesei, Erik al Danemarcei, care a condus mireasa la altar. Despre o posibilă mutare și a osemintelor Regelui Carol al II-lea în Catedrala Episcopală și Regală, reprezentantul Arhiepiscopiei Argeșului nu a putut da un răspuns. De asemenea, despre decretarea unei zile de doliu sau de funeralii naționale, Guvernul nu a luat încă o decizie din cauză că Regina Ana nu a fost șef de stat, aceasta neavând nici cetățenie română. O decizie în acest sens urmează să fie luată în ședința
Funeralii Regina Ana. Cum va fi oficiată slujba de înmormântare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102891_a_104183]
-
13 Infanterie. Totodată, comandamentul înființa la război următoarele unități de rezervă: Regimentul 47 Infanterie, Regimentul 72 Infanterie, Regimentul 48 Infanterie, Regimentul 49 Infanterie, Regimentul 50 Infanterie, Regimentul 64 Infanterie, Regimentul 51 Infanterie, Regimentul 52 Infanterie și Regimentul 23 Artilerie. La decretarea mobilizării din 14/27 august 1916, comandantul comandamentului, generalul de brigadă Alexandru Socec a fost mutat comandant al Diviziei 13 Infanterie iar în funcția de comandant al Comandamentului III Teritorial a fost numit generalul de divizie (rz.) Constantin Cică. În
Comandamentul III Teritorial (1916-1918) () [Corola-website/Science/337293_a_338622]