135 matches
-
Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice. În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe sovietice. Soldații sovietici au devastat clădire, punând pe foc ușile, ferestrele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
Construcție masivă din piatră brută și bolovani de râu, cu ziduri groase de 1,40-1,50 m, străvechea biserică, închinată praznicului „Înălțării Domnului”, este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară (7,90 x 5, 10 m), boltită semicilindric, și un altar decroșat, prevăzut cu o calotă sferică. Pe baza planimetriei, edificiul a fost inclus în categoria monumentelor ecleziastice în stil romanic; portalul vestic, în arc frânt, face trimitere însă la arhitectura gotică. Lăcașul, acoperit integral cu șiță, este lipsit de turn; clopotnița
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
acum, fără un răspuns favorabil. Biserica este construită din piatră și este așezată pe un deal din partea de nord a satului. Biserica de tip sală este compusă dintr-o navă acoperită de un planșeu de lemn și un cor scund, decroșat, cu închidere poligonală. În partea de nord a corului mai sunt vizibile urmele sacristiei demolate. Corul este luminat de două ferestre bifore, cu ancadramentul din piatră, încheiat în arc frânt, decorat cu muluri. Pe fațada de vest a lăcașului se
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Corvinești () [Corola-website/Science/328242_a_329571]
-
din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1733); de la aceasta a moștenit cinci icoane vechi, executate, în tehnica "tempera", de un artist anonim. Înfățișând aceeași planimetrie dreptunghiulară, des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit iconografic în anii 1946-1947, de Ileana Hui din Arad; târnosirea
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
decroș, care constituie altarul. Transformarile făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcției. În forma inițială biserica a avut o navă dreptunghiulară (12x7 m) la exterior, un turn clopotniță adosat fațadei vestice (4x4 m) la exterior și o absidă decroșată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniță și naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside și altarul actual, sunt executate din piatră și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
sub codul LMI: . Nu se cunoaște cu exactitate anul sfințirii bisericii. Inițial era acoperită cu șiță. În anul 1934 i s-a făcut o temelie de piatră și a fost tencuită în interior și în exterior. Absdida altarului este poligonală, decroșată, cu patru laturi. În anul 1952 i s-a construit o nouă clopotniță în locul celei vechi care se ruinase.
Biserica de lemn din Ștefănești, Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/334889_a_336218]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu o boltă cilindrică (în aceasta porțiune
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
biserici, a fost zidita, în 1732 - dată menționată de Șematismul de la Blaj, biserica "Nașterea Mariei", monument care îmbină foarte armonios formele unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
a avut loc un amplu șantier de restaurare, grație căruia lăcașul de închinare, acoperit integral cu tablă, s-a păstrat, în condiții bune, până astăzi; ultima reparație s-a desfășurat în 1991. Pereții săi înscriu planul dreptunghiular, cu absida semicirculară decroșată. Pronaosului dreptunghiular, precedat de un turn-clopotniță suplu, cu un foișor deschis de lemn și fleșă evazată, i-a fost adosat, pe latura nordică, o mică încăpere pătrată. Interiorul a fost pictat în anul 1846.
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ponor () [Corola-website/Science/334657_a_335986]
-
puține elemente din faza sa inițială de construcție. Alcătuită dintr-o navă dreptunghiulara (6,30 x 4,50 m), cu un turn-clopotniță (3,10 x 3,70 m) adosat pe latura sa apuseană, biserica este prevăzută cu un altar rectangular decroșat amplu, de influență romanică, semicircular la nivelul terminației sale răsăritene (2,60 x 2,20 m). Cu ocazia amintitei restaurări, vechiul tavan de bârne a fost înlocuit cu o boltă de scânduri, iar la exterior, sub cornișe, s-a executat
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]