1,049 matches
-
cu certitudine, istoricii optând pentru locuri precum: Valea Oltului, în Țara Loviștei la Titești, în zona Mehadiei (în Banatul de Severin), pe culoarul Rucăr-Bran sau Valea Prahovei. O pondere mare în alegerea locației a constituit-o drumul întoarcerii, socotit prin deducție logică ca fiind ori cel mai sigur (respectiv cel de la Turnu Severin), ori cel mai scurt (trecătorile Carpaților către Sibiu sau Brașov). Nici în ipoteza existenței armistițiului nu se poate concluziona cu siguranță că într-adevăr românii i-au dus
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
cere computerului să creeze un alt program cu un mister nou și cu un adversar capabil să-l învingă pe Data. Dr. Pulaski se alătură celor doi. Atunci când repornesc programul, Dr. Pulaski este răpită. Data începe să rezolve misterul prin deducție logică. În curând, cei doi descoperă că profesorul Moriarty este responsabil pentru răpire, dar sunt șocați când află că Moriarty este conștient de faptul că holopuntea și el sunt de fapt o simulare. Moriarty este în stare, în cele din
Elementary, Dear Data () [Corola-website/Science/324477_a_325806]
-
Rede") pentru a fi pus în contrast cu vorbirea directă sau indirectă ("direkte/indirekte Rede"), este o trăsătură principală a prozei kafkiene. Cele mai evidente semne ale prezenței acestei tehnici literare sunt întrebările retorice și cuvintele care exprimă probabilitatea ("vielleicht", "wahrscheinlich") sau deducția logică ("sollte", "sicherlich"). Nu toate lucrările lui Kafka sunt relatate însă la persoana a treia. Povestirile "Descrierea unei lupte" și "Un medic de țară" au fiecare un narator-personaj, a cărui imaginație deformează arbitrar realitatea. În aceste două opere de altfel
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
unui grup de anarhiști din care făcuseră parte anterior. Ei află că anarhiștii ai fost forțați să pună bombe de către profesorul Moriarty care ținea ostatică familia conducătorului, iar Rene nu a mai fost de mult timp pe acolo. Pe baza deducțiilor lui Holmes, cei trei află că bomba este la Opera din Paris și merg acolo, dar Holmes își dă seama prea târziu că a făcut o greșeală. Bomba a fost pusă de fapt la un hotel din apropiere și a
Sherlock Holmes: Jocul umbrelor () [Corola-website/Science/325125_a_326454]
-
Semnalul se modifica mereu, atunci dacă fiul său primea o nouă doză de Semnal, alta decât cea primită inițial, cele două programări diferite se vor anihila în cele din urmă. Atunci, creierul ar putea restaura programarea de dinainte de Semnal. Această deducție se baza pe faptul că majoritatea calculatoarelor salvau programele în sistem în cazul unei erori pentru a fi recuperate mai târziu. Totul se baza pe restaurarea salvării în sistem a personalității inițiale a lui Johnny. După multe ezitări, Clay formează
Mobilul (roman) () [Corola-website/Science/304310_a_305639]
-
Mycroft, Sherlock, Watson și Lestrade îl așteaptă pe necunoscut în apartamentul lui Oberstein și-l prind în capcană. Trădătorul se dovedește a fi colonelul Valentine Walter, care se dovedește a fi cel care a furat planurile. Explicația finală, construită grație deducțiilor lui Holmes și a mărturisirilor hoțului, este următoarea. Colonelul pierduse mulți bani în urma speculațiilor bursiere; el a făcut dubluri după cheile fratelui său și a furat planurile pentru a le vinde lui Oberstein pentru 5.000 lire sterline. Arthur Cadogan
Planurile Bruce-Partington () [Corola-website/Science/324154_a_325483]
-
a lui Minos. Rolul comercial și politic al Cretei în lumea egeeană din prima jumătate a mileniului II î.Hr. a fost major. Întemeiată pe câteva elemente de origine diversă-abundența uneltelor de bronz și absența cositorului, legendele grecești despre Minos și deducțiile lui Tucidide cu privire la "thalassokratia" (stăpânirea) cretană a măriilor, prezența obiectelor cretane, în numeroase puncte din mediterană și a cretanilor însiși în inscripțile și reprezentările egiptene, ipotezele despre existența unui imperiu cretan maritim n-au întârziat să apară. Apar obiecte cretane
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
desemnate neconcordantele limbajului cu viața reală, cu societatea; ai "teatrului", generați de autoritatea tiranica a vechilor sisteme filosofice bazate pe elegantă și coerentă). Ultima treaptă reprezintă elaborarea unei metode, iar aceasta va fi metodă inductiv-experimentală, ântrucât filosoful consideră că prin deducție, premisele sunt neverificabile. Inducția este simplă, si pornește de la fapte din experiența curentă, neanalizata sau curentă atunci cand pornește de la fapte verificate, organizate. Menționam descrierea unui tabel al esenței și prezenței (cazuri în care o natură simplă se manifestă - ce cauzează
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
fiind de natură materială, iar mișcarea că o proprietate inalienabila a materiei, Bacon recunoaște existența a multiple forme de mișcare și a diversității calitative a naturii. Accentuarea unilaterală a rolului analizei și al inducției în cunoaștere, în detrimentul sintezei și al deducției, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esență fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris și o utopie neterminata, Noua Atlantidă imaginând
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
de impresii sensibile) produce din ea însăși”. Spre deosebire de empiriști, Kant consideră că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea în gândirea umană și sunt independente de orice experiență. Concepte precum timp și cauza fac parte din lista de forme pure a priori. Kant a dedus
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
Problemele analitice, cum ar fi izolarea radicalilor organici, i-a atras atenția încă de la început, dar s-a întors curând la studiul sintetic, fără îndoială propus de învățătorul său, Bunsen. Studiul pe cacodil a produs descoperirea unor compuși organo-metalici interesanți. Deducțiile teoretice care-l inspirau în considerațiile despre aceste “trunchiuri” erau mai interesante și mai importante decât “trunchiurile” însele. Și-a dat seama de isonomia moleculară între ei și compușii organo-metalici; el a văzut profilul lor molecular adevărat în oxigen , sulfuri
Edward Frankland () [Corola-website/Science/307806_a_309135]
-
afirmativă sau negativă, nu poate fi actualizată riguros, implicând la rândul ei o implicație contradictorie. Cu alte cuvinte, în demersul filosofic al lui Lupașcu, relativismul epistemologic și logico-ontic este garanția succesiunii transfinite a logicului și a realității. Observăm în tabelul deducțiilor că fiecare dintre cele trei implicații se divid în alte trei implicații mai complexe ș.a.m.d. Dintre toate acestea, trei prezintă o importanță deosebită: Acestea sunt orto-deducțiile, operații definite ca succesiuni convergente de implicații ale implicațiilor fundamentale. Orto-deducția pozitivă
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
și a experienței matematice corespondente. Orto-deducția negativă sau diversificatoare evidențiază actualizarea implicației negative și potențializarea celei pozitive, este operația inversă care semnalează faptul că excluziunea sau legătura negativă organizează structura logicului conform unei cauzalități a variantului, ori a iraționalului . Această deducție reprezintă osatura logicii vieții, care face continuu recurs la apariția diversității fenomenului vital, biologic. Orto-deducția cuantică este descrisă de al treilea lanț de implicații, aflate în starea T, într-un echilibru simetric care actualizează contradicția. Aceasta are semnificația cauzalității dialectice
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
foarte rapid, iar noi o vedem din direcția polilor ei de rotație, de aceea ea pare a avea o rază mai mare. În plus, observații ale instituției de observare astronomică "CHARA Array", din anii 2005 și 2006 au confirmat această deducție. Polii stelei Vega (axele ei de rotație) nu sunt înclinați la mai mult de cinic grade față de linia de vedere de pe Pământ. Ecuatorul stelei se rotește cu o viteză foarte mare, de 274 km/s (pentru o perioadă de rotație
Vega () [Corola-website/Science/308074_a_309403]
-
și distinct intelectului, printr-un act de cunoaștere nemediat, respectiv prin intuiție. A doua regulă, regula analizei, presupune explicitarea detaliată a conținutului conceptului despre lucrul compus sau realitatea de fapt de studiat. Astfel explicitat, conceptul va fi reunit prin metoda deducției, în mod strict rațional, rezultând un concept pe deplin inteligibil și deci posibil de cunoscut și de verificat intersubiectiv, ceea ce formează conținutul penultimei reguli, regula sintezei. În sfârșit, regula enumerării presupune verificarea riguroasă a analizei și demonstrației prezentate anterior. Astfel
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
cel care cugetă că se îndoiește, trebuie să existe. "Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum". Aceasta constituie punctul terminus al îndoielii metodice. Decartes insistă asupra caracterului intuitiv al acestei cunoștințe. Acel „ergo” dintre „cogito” și „sum” nu semnifică aici o deducție. Acest lucru ar însemna o încălcare flagrantă a propriilor principii de îndoială metodică. Căile cunoașterii la Descartes sunt intuiția și deducția. Fiecare din propozițiile „eu mă îndoiesc”, „ eu cuget” și „eu exist” sunt intuitiv adevărate. În "Meditații despre filosofia primă
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
metodice. Decartes insistă asupra caracterului intuitiv al acestei cunoștințe. Acel „ergo” dintre „cogito” și „sum” nu semnifică aici o deducție. Acest lucru ar însemna o încălcare flagrantă a propriilor principii de îndoială metodică. Căile cunoașterii la Descartes sunt intuiția și deducția. Fiecare din propozițiile „eu mă îndoiesc”, „ eu cuget” și „eu exist” sunt intuitiv adevărate. În "Meditații despre filosofia primă", Decartes spune: „ [...] cântărind cât mai bine lucrurile, e de hotărât, până la urmă, că propoziția aceasta Eu sunt, eu exist, ori de câte ori e
Cogito ergo sum () [Corola-website/Science/303176_a_304505]
-
exclude din narațiunea să o relatare a vreunui eveniment sau serie de evenimente pentru care nu sunt suficiente date care să permită o explicație plauzibilă. Asta inseamna ca istoricul trebuie să „interpreteze” materialul umplând golurile din documentare prin speculații și deducții.[4]</a> Însă pe ce criterii se face aceasta selecție? Nu au și exigențele ideologice ale prezentului un cuvânt de spus? Cui servește această interpretare astfel realizată? Și cum este percepută această interpretare de către diverse grupuri sociale? În continuarea acestor
Problematizarea istoriei recente în teatrul independent din România post-socialistă – reflecții teoretice () [Corola-website/Science/295796_a_297125]
-
Ronald Adair din exterior, căci o împușcătură de revolver de la această distanță ar fi fost prea imprecisă. Watson, care vede că Scotland Yard-ul nu poate rezolva acest mister, regretă epoca în care Sherlock Holmes ar fi putut, grație științei deducției, să rezolve această crimă în câteva zile. Pe masa din cameră au fost găsite câteva grămezi de bani și o hârtie cu unele socoteli. Ronald obișnuia să joace whist la diferite cluburi, dar niciodată pentru sume mari de bani. Cu
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
al doilea episod al serialului TV "Sherlock" realizat de BBC în 2010, cu Benedict Cumberbatch în rolul lui Sherlock Holmes și Martin Freeman în rolul dr. Watson) este inspirat din "Omuleții dansatori". Mai multe elemente ale povestirii - cum ar fi deducția lui Holmes că nu e vorba de o crimă săvârșită de o altă persoană aflată în cameră - și folosirea cifrului pentru a descifra o serie de mesaje - sunt împrumutate din povestirea originală.
Omuleții dansatori () [Corola-website/Science/323952_a_325281]
-
acestui tip de adevăr este variabilă, pentru că acesta poate fi un adevăr "obiectiv", "relativ", "subiectiv", etc., după teoria cunoașterii care îl susține (realism, relativism, criticism, etc). 2. Adevărul "formal", care reprezintă validitatea concluziilor unui sistem ipotetico-deductiv, apărute prin intermediul regulilor de deducție aplicate unor postulate și axiome admise. Acest tip de adevăr nu depinde de conținutul propozițiilor (vezi articolul logică) și depinde de acordul sau cu înțelegerea. În acest caz, adevărul este un adevăr de corespondență și este prioritar pentru că nu depinde
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
cognitiv este un agent inteligent care dispune de stări mentale. Se bazează pe modele simbolic-cognitive. Poate avea o bază de cunoștințe, scopuri și planuri explicite de a le realiza. Agentul deductiv este un agent cognitiv care ia decizii pe baza deducției logice. Conține o bază de date cu formule logice. Mediul în care agentul își desfășoară activitatea poate fi complet observabil (de exemplu jocul de șah, agenți care joacă șah). În acest caz agentul în general nu trebuie să memoreze istoria
Agent software () [Corola-website/Science/324978_a_326307]
-
largă de 1,4 metri. Acesta cântărea aproximativ 1,6 kilograme și costa 24 de drachmae. Acest model este comparabil cu unul dintre cele mai mari tunici descoperite la Nahal Hever, în Israel. Costul acestei tunici poate fi comparat cu deducția din încasarea lui C. Messius de la Masada, datată ca fiind din 72 d.Hr. Soldatului Q. Iulius Proclus i se deduceau 205,5 de drachmae pe an pentru îmbrăcăminte. Modelul tuncii era, în esență simplu: două bucăți pătrate identice de
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
ridică suspiciuni lui Kimble. După o serie de convorbiri cu Joyce, Kimble deduce treptat că ea trebuie să fie Rachel Crisp, iar Dominic este fiul lui Crisp. O'Hara se prezintă că sora lui Kimble și este de acord cu deducția să. Joyce mărturisește faptul că ea niciodată nu a furat bani de la Crisp: aceasta era o minciună pentru a incita lumea să o găsească. Între timp, Cindy moare în California după consumul de cocaină furnizată de mama lui Crisp, Eleanor
Polițist de grădiniță () [Corola-website/Science/326640_a_327969]
-
fi intuită. În plus, revolverul găsit în dulapul guvernantei făcea parte dintr-un set de două arme identice aparținând domnului Gibson, dar cu toate eforturile polițiștilor cel de-al doilea revolver nu a fost găsit. Holmes își folosește puterile de deducție pentru a rezolva misterul și demonstrează, folosind revolverul lui Watson, cum a fost săvârșită crima; doamna Gibson, indignată și geloasă pe relația domnișoarei Dunbar cu soțul ei (pe care nu o putea înțelege), a decis să se sinucidă și să
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]