759 matches
-
seturile de date. Răspunde la întrebări cum ar fi: "Care este vârsta medie a persoanelor care intenționează să voteze la viitoarele alegeri?" sau "Care este proporția bărbaților care au fost selectați în eșantion în raport cu femeile?". 2. Analiza statistică inferențială sau deductivă se folosește pentru generalizarea de la eșantion la populația extinsă și pentru testarea ipotezelor, adică ne arată dacă datele reflectă așa-numita predicție a cercetării (research prediction). 3. Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
idei preconcepute, În timp ce al doilea se bazează pe o cunoaștere explicită. Ființă sensibilă și perspicace, Sherlock Holmes sesizează și extrage semnale slabe, pe care le combină și le face semnificative, pentru că este creativ și procedează prin inducție, spre deosebire de complicele său deductiv, doctorul Watson. De aceea, raționând ca un istoric, Watson descoperă cu Întârziere ceea ce Holmes Îi prezintă ca fiind elementar, dragă Watson! Aceste două moduri de comportament nu sunt antagoniste, ci complementare, deoarece preconcepțiile și cunoștințele lui Watson orientează percepția lui
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
științei și a tehnicii, o ucenicie efectivă pentru viață. Învățarea prin descoperire denotă un mai mare grad de eficiență intelectuală, dezvoltă facultățile cognitive necesare cercetării și organizării cunoștințelor de o manieră generatoare de noi concepte, aptitudinea de a raționa inductiv, deductiv sau inferențial, cultivă o motivație interioară a Învățării. Accentul pe Învățarea prin descoperire, nu ambiționează În a-i face pe toți absolvenții cercetători, ci În a-i face mai eficienți, În a le amplifica aptitudinile și capacitățile creatoare. Învățarea prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care-i Învață pe tineri să folosească informațiile, să le verifice În sprijinul obținerii altor informații și acestea sunt metodele euristice bazate pe reflecție, pe gândire. În general, se denumesc euristice acele metode care, bazate pe raționamentul inductiv și/sau deductiv ori transductiv, impun o transformare (prelucrare, reorganizare etc.) a informațiilor achiziționate În vederea obținerii unor noi informații sau a rezolvării unei probleme. Acestea privesc, după Bruner, o „reorganizare interioară a unei idei anterioare cunoscută”, pentru a se ajunge la noi legături
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În mintea elevilor, contându-se pe un efort independent de gândire. În acest sens, euristica se sprijină pe exercițiul sever al reflecției personale și eventual pe experimentul mintal. În general, este călăuzită de sarcini teoretice, abstracte, realizabilă cu metode inductive, deductive și transductive. În cazul metodelor inductive, subiectul progresează de la reconstrucția unor cunoștințe sau structuri cognitive specifice sau particulare, existente deja Înmemorie, la construcția (descoperirea) unor structuri cognitive cu un grad mai Înalt de abstractizare, de tipul unor concepte, idei, principii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. Tot astfel, demersul inductiv poate apărea sub forma trecerii de la preceptele unor discipline particulare la generalizări mai cuprinzătoare și mai profunde. Toate acestea sunt regăsite În conversația euristică, În metoda problematizării, În metoda expozitivă etc. Iar În cazul metodelor deductive, demersul este invers celui inductiv, În sensul că subiectul implicat În deducție pornește de la cunoștințe cu caracter general, ajungând la cunoștințe cu caracter particular; de la o noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la cazul particular sau specific; de la o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
autori logicieni, psihopedagogi și practicieni, Înclinați să Împartă metodele În funcție de operațiile logice dominante În parcurgerea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, de unde: metode de analiză (analitice) și metode de sinteză (sintetice), metode globale și parțiale, metode empirice (inductive) și metode teoretice (deductive), metode de extrapolare și interpolare, metode genetice, comparative, analogice etc. Unei asemenea ordonări i se aduce Învinuirea că operațiile În jurul cărora se presupune că ar putea gravita o metodă sau alta, sunt operații care intervin, de fapt, În exercitarea obișnuită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cărora se presupune că ar putea gravita o metodă sau alta, sunt operații care intervin, de fapt, În exercitarea obișnuită a diferitelor forme de activitate intelectuală; mai mult chiar, diverse metode pot fi folosite atât În sens inductiv, cât și deductiv, de exemplu: În unele lucrări se acceptă ideea unor „metode parțiale” și „metode globale” (Flexman, Matheny, Brown). Călăuziți după criteriul sugerării activității științifice, M.N. Skatkin și I.Is. Lerner, Împart metodele de predare În ilustrative, de problematizare, de cercetare. În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tensională, Într-o căutare comună a noilor adevăruri, să exercite o Înrâurire formativă. În atingerea acestui deziderat el poate face apel, În mod variabil, când la una, când la alta din cele două strategii de prezentare a materiei: la cea deductivă, specifică prin enunțarea unei definiții (a unei generalizări) urmate de exemplele cuvenite care o susțin și o particularizează, alternată cu cea inductivă care conduce, din exemplu În exemplu, spre „descoperirea dirijată” a noilor generalizări. Activitatea mintală a auditorului se Înviorează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
faptul că la intrarea În facultate mulți studenți manifestă stângăcii și carențe În această privință. 4. Explicația - o metodă frecvent utilizatătc "4. Explicația - o metodă frecvent utilizată" Este o cale ușoară, rapidă și eficientă de dezvăluire, pe baza unei argumentații deductive, a unor date noi. În acest sens se enunță mai Întâi, cu claritate, un concept, o definiție, o regulă, un principiu etc. sau se prezintă un fenomen, un cuvânt nou, o expresie, o sintagmă, o situație etc. și numai după
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la structuri superioare). Deși este o cale eficace, facilă și rapidă, de obținere a unor cunoștințe, limitând riscurile ivirii unor greșeli generate de efortul confruntării cu probleme, al căutărilor și descoperirilor, accentul căzând totuși pe receptarea adevărului, pe reproducerea argumentației deductive, pe Însușirea logicii ce stă la baza analizei Întreprinse și nu pe construcțiile proprii ale elevului. În funcție de obiectivele dezvăluirii, se disting tipuri diferite de explicații, dintre care: - explicația cauzală (de ce?), cu accentul pe relevarea cauzelor care justifică apariția, existența, manifestarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
datorită intervențiilor cadrului didactic preocupat să direcționeze atenția spre aspectele esențiale și importante. 7. Demonstrația teoretică sau logicătc "7. Demonstrația teoretică sau logică" Spre deosebire de demonstrația (descrierea) intuitivă, inductivă, care operează la nivelul perceptiv, empiric, demonstrația (descrierea) logică este o cale deductivă care operează la nivelul raționalului. Este o fundamentare pe cale deductivă, prin raționament logic a unui adevăr. Practic, ea se Înfățișează ca o expunere formată din enunțuri, prin intermediul cărora profesorul prezintă noțiunile, principiile, faptele fundamentale și generalizările, ori teoriile abstracte cu ajutorul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
esențiale și importante. 7. Demonstrația teoretică sau logicătc "7. Demonstrația teoretică sau logică" Spre deosebire de demonstrația (descrierea) intuitivă, inductivă, care operează la nivelul perceptiv, empiric, demonstrația (descrierea) logică este o cale deductivă care operează la nivelul raționalului. Este o fundamentare pe cale deductivă, prin raționament logic a unui adevăr. Practic, ea se Înfățișează ca o expunere formată din enunțuri, prin intermediul cărora profesorul prezintă noțiunile, principiile, faptele fundamentale și generalizările, ori teoriile abstracte cu ajutorul unor definiții, a unor propoziții urmate de demonstrație, de confirmare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
altă teză recunoscută, din care teză, avută În vedere, se deduce, ca o consecință, o recunoaștere a acesteia; un postulat urmat de enunțarea concluziilor, o teoremă de geometrie etc. După cum se poate constata, demonstrația logică face parte din categoria metodelor deductive și este utilizată atunci când subiectul de tratat are un caracter exclusiv teoretic. Este folosită, de asemenea, În scopul dezvoltării gândirii logice, formale și a capacității elevilor de a face raționamente stricte și când timpul de instruire este foarte limitat. Pe măsură ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În scopul dezvoltării gândirii logice, formale și a capacității elevilor de a face raționamente stricte și când timpul de instruire este foarte limitat. Pe măsură ce crește gradul teoretic al științei, pe măsură ce conceptele vor deveni mai abstracte, va crește și importanța metodelor deductive de acest gen, a metodelor axiomatice. 8. Prelegereatc "8. Prelegerea" Prelegerea (lat. legere = citire; prae = În fața cuiva; „citesc ceva În fața unui auditoriu”) ocupă un loc Însemnat În activitatea de predare (mai ales În cea de tip clasic). Este utilizată În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
trebuință lăuntrică de cunoaștere, de autodepășire, dezvoltă capacitatea de a sesiza existența unei probleme, deprinderea de reconstituire a vechilor cunoștințe, strategia elaborării ipotezelor, puterea de analiză și de soluționare a problemelor, de a găsi răspunsuri ingenioase pe baza unui raționament deductiv, inductiv, analogic sau ipotetic etc. Sunt capacități și deprinderi, pe cât de eficace din punct de vedere al generalizării și transferului de cunoștințe, pe atât de hotărâtoare pentru stimularea creativității și formarea omului modern, capabil să transfere metodologia rezolvării problemelor la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
achiziție de cunoștințe, ci și prin „dialogul interiorizat”, așa cum multe adevăruri (legi, teorii, principii etc.) pot fi descoperite nu numai pe calea generalizării datelor unor observații Îndelungate ori a unor experiențe de fapt, ci și prin reflecții bazate pe raționamente (deductive, analogice etc.), tot așa și În procesul de Învățământ, elevii/studenții pot ajunge la descoperirea personală a unor adevăruri și pe calea unor reflecții interioare, abstracte; În aceeași manieră, există și Învățare prin cugetare proprie, prin meditație adâncă. Înțeleasă ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sau sesizate În viața practică. Și Într-un caz și În altul, asemenea Întrebări sau situații contradictorii devin un adevărat pretext care declanșează o stare de efervescență mintală, și de angajare afectivă ce incită la un efort de cercetare speculativă deductivă. Și desigur, o părere, o opinie, o ipoteză, oconfruntare de idei, o nouă descoperire etc. pot constitui un motiv de căutare și cercetare reflexivă. Este de dorit ca, de fiecare dată, elevul sau studentul să caute să-și valorifice propriile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
probleme justifică fie reflecția individuală (solitară), fie cea de echipă sau de grup (colectiv) În care ideile, intențiile, impresiile etc. fiecăruia duc mai departe, fecundează ori critică ideile celorlalți colaboratori. În fine, poate fi vorba despre o reflecție preponderent artistică (deductivă, analogică etc.) critică ori de genul experimentării În plan mintal a unor noi structuri cognitive (idei, imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mediteze cu seriozitate și profunzime. Ca aptitudine și metodă de muncă intelectuală, cultivarea reflecției merge mână În mână cu dezvoltarea inteligenței, a gândirii și a imaginației, cu Îmbogățirea orizontului de cultură generală a elevilor, cu inițierea lor În procesele raționamentului deductiv. În procesul de Învățământ, practicarea metodică a reflecției este stimulată și susținută În măsura În care acesta acordă atenție formării rațiunii, oferă sistematic ocazii de reflecție și asigură climatul și liniștea necesare concentrării activității mintale și afirmării creativității personale. Un asemenea exercițiu de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a materiei, discuția critică, cooperarea și schimbul de idei și opinii, activități de Învățare prin cercetare independentă, activități de creație științifică, tehnică, literar-artistică etc.). Cu cât asemenea practici vor incita mai mult la analiză și sinteză, la comparații și raționamente deductive, la prelucrări personale ale materiei și la elaborarea abstractizărilor, la interpretări proprii și aplicații practice etc., cu atât mai mult elevii vor descoperi treptat și vor simți nevoia meditației personale, vor căpăta deprinderea de a cugeta În mod frecvent, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teorii) ori al facilitării execuției corecte a unor acțiuni șial formării deprinderilor sau comportamentelor corespunzătoare (cu caracter practic, profesional, de exemplu). În sens didactic, demonstrația provoacă o percepție activă concret-senzorială, inductivă, spre deosebire de demonstrația logică (teoretică), care presupune o fundamentare pe cale deductivă (prin raționament logic) a unui adevăr. Demonstrația didactică este destinată „să ajute elevul să pătrundă sensul structurii de bază a unui fenomen, să sesizeze genotipul dincolo de fenotip”. „Esența demonstrării constă În aceea că face posibilă conlucrarea celor două sisteme de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pat al lui Procust În care se forțează cuprinderea complexității unui real”, susține A. Page. Sau, În alți termeni, modelul este o reprezentare ori o construcție substanțială sau mintală, artificială, bazată pe raționamente de analogie, pe un efort de gândire deductivă. Un model tinde să reproducă (să imite), pe un alt plan și În altă formă, bineînțeles, un original, un sistem complex (un obiect,fenomen, acțiune, proces, o stare de fapt, o situație, o problemă etc.), fie În ansamblul lui, fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lărgește câmpul cunoașterii, căci un caz invocat poate servi ca suport al cunoașterii inductive, care trece de la premise particulare la dezvăluirea generalului, la formarea unor concluzii generalizatoare (noțiuni, reguli, principii, legi etc.), dar și invers, ca bază a unei cunoașteri deductive, de trecere de la general la particular, de concretizare a unei idei, a unor generalizări, de aplicare (transfer) a cunoștințelor sau deprinderilor Însușite la situații sau probleme noi. De exemplu, se ia un „caz” pentru a dobândi noi cunoștințe despre istoria
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea observațiilor furnizate de practicile contabile; abordarea deductivă - elaborarea unei teorii contabile după definirea prealabilă a obiectivelor din care sunt deduse postulate, principii, reguli; abordarea predictivă - permite testarea regulilor Și metodelor contabile, folosind drept criteriu capacitatea lor de a prezice evenimentele, de a fundamenta decizia. Este previzionată reacția
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]