738 matches
-
s-au infiltrat în capetele unei generațiuni june și de aceea docile niște principie sistematice, în flagrantă contradicțiune cu tot ce era mai nobil în spiritul secolului nostru. Astfel, acești oameni au devenit transcendentali. Aceste principie sistematice ale lor, scoase deductiv din o istorie falsificată, escamotate din concepțiunea esagerată a națiunei lor, din noțiunea falsificată a dreptului, - ce puteau fi ele decât pure minciune! În viața publică însă ei judecă consecuent pre baza acelor principie minciunoase; de aceea nu ne poate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a ajunge la certitudini prin intermediul unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au dedus existența unor particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
bine luminată și cu puține obiecte. Se aflau acolo niște eprubete Înșirate pe mai multe stative, ordonate, la rîndul lor, pe mai multe etajere și pregătite În orice moment să-și ofere prețiosul conținut, În vederea subtilelor operații alchimice ale raționamentului deductiv, care trebuia să-l conducă apoi la o decizie cît mai Înțeleaptă. Dar nu se grăbea. Contempla eprubetele acelea, care desigur Întruchipau chiar gîndurile lui, iar faptul că le vedea cu ochii minții, atribuindu le oarecum atitudini și caractere personale
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
despre adevărul acestei deducții silogistice ne este permis să ne Îndoim - atâta vreme cât nu am verificat dacă Într-adevăr „toți” oamenii sunt muritori -, nu ne putem Îndoi totuși de adevărul propoziției din concluzie, pentru că el este rezultatul aplicării unei reguli silogistice deductive valide: suprimarea termenului mediu: majora: Toți oamenii (TM) sunt muritori (P). minora: Socrate (S) este om (TM). concluzia: Socrate (S) este muritor (P). Faptul că Socrate este Într-adevăr muritor rămâne de verificat, dar enunțul făcut este valid, conform regulilor
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Înlătura orice contradicție Între enunțuri este aceea de la 11, tocmai pentru că Anselm face de la Început distincția dintre I și O. Până aici, la o primă vedere argumentul pare a fi fără cusur. Mai mult decât forța de persuasiune, chiar forma deductivă În care este prezentat pare a-i conferi o solidă armătură din punct de vedere logic. Însă, poate tocmai de aceea el este și mai vulnerabil. Călugărul Gaunilon, Într-o lucrare, În care ia apărarea „neștiutorului”, ridică următoarea Întrebare: „Dat
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
bune ale lucrării” (Ilioasa, 1939: 24). XIX. Formarea noțiunilor Această activitate este surprinsă de Papadopol în formula didactică:„cum se vor da definițiile?”, problemă în legătură cu care are opinii ferme. El consideră că doar strategia inductivă este cea mai bună, cea deductivă fiind „nepedagogică” (Papadopol, 1925: 160), din varii motive: „un asemenea procedeu ar reduce, e drept, munca profesorului la minimum - dar, în același timp, ar introduce sistemul mecanizării; b) ar reduce, până la zero, gradul de atenție al clasei” (Papadopol, 1925: 160
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Papadopol, 1925: 89). în ceea ce privește predarea gramaticii; Papadopol face o scurtă sistematizarea a metodelor cunoscute și aplicate în curent în predare: „metoda sintetică”, a lui Heise și a lui Becker, ambele corespondente, din explicațiile pe care le dă autorul unei strategii deductive, care pleacă de la „definițiile goale” și de la „noțiuni” și „metoda analitică, a pedagogilor Jacotot și Disternveg, cari bazează învățământul grammaticii numai pe cartea de cetire”. (Papadopol, 1925: 153). Declarându-se adeptul celei de-a doua strategii, Papadopol își sprijină punctul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lucrării cu varii ocazii. Fl. Ilioasa consacră un capitol aspectului metodologic, plecînd în discuție de la considerente de pedagogie generală, interrelaționată cu psihologia, logica, etica și estetica, în legătură cu care pune în discuție conceptele transversale logico-lingvistice de „noțiune, judecată, proces, (raționament), inductiv, deductiv, analiză, sinteză, clasificare, definiție” (Fl. Ilioasa, 1939: 16), psihologico-literare de intuiție, apercepție, imaginație, memorie; estetico literare de altruism, optimism, pesimism etc., întregul capitol fiind de fapt o prezentare a principalelor concepte cu care ar trebui să opereze profesorii și pe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 71), diviziune elementară, (p. 43), exerciții de exteriorizare, caracterizări, narațiuni, descripțiuni, dizertații, (p. 51), auditiv, articulativ, vizual sau grafic, (p. 86-88), abstracțiune, subordonate, stil literar, condiție elementară și imediată, (p. 88) școlar și extrașcolar, (p. 26), intuitiv, apercepție, inductiv, deductiv, analiză, . Acești termeni și mulți alții, la fel de moderni (forma arhaizantă a unora dintre aceștia nu este relevantă: descripțiuni - descrieri), recomandă lucrarea lui Papadopol drept o lucrare științifică, care propune și utilizează un aparat terminologic suficient de abstract și matur pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
omenesc, arta nu este imitație, ci creație, iar influența ei socială e mare, teatrul mai ales fiind un mijloc de educație. De aceea, I. i-a acordat o atenție deosebită, semnând multe cronici dramatice în „Independința română”. Adept al esteticii deductive, el concepe critica drept o aplicare a principiilor extrase din capodoperele literaturii universale. Criticul, căruia îi cere lecturi bogate, capacitate de observație și spirit contemplativ, este dator să compare opera judecată cu prototipul ideal, rezultat din suma legilor istorice ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
frecvent, după ce un sistem a fost optimizat, să dorim să reglăm valoarea performanței la un nivel diferit decât cel stabilit prin Încercări. Aceasta nu Înseamnă să se reia totul! Cum să determinăm componenții care trebuie optimizați? În afara unui raționament logic deductiv cauză efect pe care orice specialist Îl utilizează spontan (sau cu diagrama os de pește a lui Ishikawa, Într-o ședință de brainstorming), el mai poate apela, separat sau succesiv, la instrumentele următoare: Diagrama cauzelor majore Căutarea componenților incriminați Compararea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
aceea mai este numit și argumentul planului divin). În esență, acest argument susține că acest plan evident este dovada existenței unui arhitect inteligent al lumii. Acest argument are un statut privilegiat printre argumentele a posteriori deoarece spre deosebire de altele, care sunt deductive, acesta este în mod esențial inductiv. El reprezintă o încercare de a interpreta universul sau cel puțin anumite caracteristici ale acestuia ca fiind asemănătoare unor lucruri pe care le-au planificat și creat oamenii. De aici, se încearcă să se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ordine cosmică, dar nici o putere cosmică ordonatoare. A3 Există o ordine cosmică și o putere cosmică ordonatoare, dar puterea nu este divină. T Există o ordine cosmică și o putere divină 30. Argumentul teleologic poate fi transformat într-un argument deductiv cu trei premise și o concluzie: 1. Există o ordine cosmică. 2. Dacă există o ordine cosmică, există o putere cosmică ordonatoare. 3. Dacă există o putere cosmică divină, aceea putere este divină. 4. Prin urmare, există o putere cosmică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este mai rațional să vedem universul drept teist mai degrabă decât non-teist450. La o extremă există filosofi care "dezbracă" credința teistă de conținut intelectual, iar pe de altă parte, există filosofi care văd argumentul ontologic doar ca un alt argument deductiv și astfel lanțul argumentației este atât de puternic precum este cea mai slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic o rugăciune extinsă și nu un efort intelectual care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu iar alții consideră că majoritatea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
slabă verigă. Unii ajung să considere argumentul ontologic o rugăciune extinsă și nu un efort intelectual care încearcă să demonstreze existența lui Dumnezeu iar alții consideră că majoritatea oamenilor nu pot fi convinși să creadă în Dumnezeu printru-un argument deductiv, a cărui caracter poate fi exprimat astfel: "îți convine bine, nu îți convine poți să pleci". Daniel Dombrowski consideră că poziția lui Hartshorne se situează undeva între aceste extreme deoarece chiar dacă acesta încearcă să folosească raționalitatea pentru a justifica credința
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fundamentale determinate de noile tipuri de relații care se stabilesc în cadrul activității de învățare. Copiii manifestă spirit de cooperare în jocuri, atenția devine mai stabilă și apar germenii unei gândiri de tip formal, logic, cu tendința spre raționamente inductive și deductive, care permit înțelegerea obiectelor, fenomenelor și evenimentelor din lumea înconjurătoare, construirea unor idei și judecăți proprii. În această perioadă o atenție deosebită trebuie acordată modului în care are loc debutul școlar, știut fiind faptul că un debut școlar cu probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cerințele mai complexe ale conținuturilor și programei școlare. Perioada școlară mijlocie (de la 10‑11 la 14‑15 ani, denumită și pubertate) corespunde stadiului operațiilor formale, când elevul reflectează mai mult asupra enunțurilor verbale și construiește mult mai ușor raționamente ipotetico‑deductive. Se caracterizează prin ample transformări biologice, fiziologice și psihologice ca urmare a declanșării unor procese și fenomene preponderent de natură endocrină 2. De asemenea, se produce o schimbare a poziției celor din jur în procesul de relaționare, în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
stadiul operațiilor formale/abstracte - 11/12‑18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice - operații standardizate și rezolvări‑tip; euristice - sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni ca expresie a prelucrării și valorificării superioare a produsului cogniției primare (reprezentările), în strânsă legătură cu informația mediată prin limbaj. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sensul urgenței și al garanției libertății de a contempla. În poiana lui Iocan, unde au loc ca într-o stoa antică dezbaterile pe teme de interes general, spiritul lui Ilie Moromete se manifestă prin ironie și prin demersul metodic și deductiv. „Trei chestiuni rezultă din cele spuse de Țugurlan”: iată o pauză recapitulativă a dialogului, punctarea unui stadiu al argumentării și punerea în față a concluziilor provizorii cu principiile, adică cu postulatele admise. Atitudinea e perfect socratică. Un critic de prestigiu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
definițiile erau abstracte și arbitrare, iar întreaga teorie trebuia să decurgă din ele exclusiv prin deducție. De asemenea, Contractul social, așa cum am subliniat și eu în încercarea mea, este o carte a cărei forță și lapidaritate vine din rigoarea ei deductivă. Rousseau anacronic? Lăsând la o parte faptul că o poziție filozofică, dacă nu a fost din capul locului lipsită de forță, nu e niciodată anacronică sau „depășită”, chiar dacă se întâmplă să nu fie dominantă la un moment dat, greu s-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
lucru, având caracter dinamic, deschis și putându-se modela pe parcursul activității În raport de condițiile concrete În care se desfășoară procesul de predare-invatare. Cercetările psihopedagogice au ajuns la stabilirea unor tipuri de strategii: a. după demersul raționamentului logic: strategii inductive, deductive, transductive, analoge, mixte; b. după modul de dirijare a Învățării; strategii reproductive (de prelucrare a informației), strategii euristice (modelare, problematizare), strategii algoritmice, nealgoritmice etc. Aplicând strategia didactică cea mai eficientă, Învățătorul Își asigură succesul fiecărei lecții de compunere. Inventivitatea Învățătorului
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
le implică, evident, dar să nu ne mulțumim cu asta și să adăugăm capacitățile deducției, rațiunii și reflecției. Să plecăm de la ceea ce ne învață văzul, auzul, mirosul, pipăitul, gustul, da, dar pentru a ajunge la certitudini prin intermediul unei operații intelectuale deductive. Plecând de la firele de praf care dansează într-o rază de lumină, abderitanii au dedus existența unor particule microscopice, invizibile, dar foarte reale. Punctul de vedere al lui Sirius nu li se potrivește oamenilor îmbuibați cu prejudecăți și cu clișee
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Principii care au stat la baza studiului au fost: principiul repartiției spațiale, principiul cauzalității, principiul structuralității și cel al regionalismului. Ca metode de cercetare s-au folosit: metoda analizei geografice, metoda sintezei, metoda studiului cronologic, metoda grafică, metoda inductivă, metoda deductivă și metoda comparației. Importanța lucrării rezidă din îmbinarea unor domenii de studiu cum ar fi: studiul geomorfologic, social-economic, ecologic, istoric, statistic, toponimic, cu interrelațiile lor firești. Studiul s-a realizat în scopul aprofundării particularităților zonale avându-se în vedere integrarea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
dependent variables play a major role în the Experimental Approach of the Memory and Learning processes. The last chapter, chapter fourteen highlights aspects of Experimental Approach of the Problem Solving and Thinking. The author presents the main concepts: inductive reasoning; deductive reasoning; algorithm; heuristic. The independent and dependent variables are presented by revealing laboratory experiments and problem solving procedures. The book hâș got three main goals: to provide effective and broad coverage of the field of Experimental Psychology introducing readers to
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
membru, partidele românești sunt dezinteresate de proprii membri. Motivele unei astfel de atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de masă până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. Capitolul urmează o logică deductivă și este structurat pe patru secțiuni. Prima ilustrează specificitățile regionale și accentuează factorii care determină o relativă indiferență a partidelor față de statutul de membru (din care derivă lipsa lor de activitate în acest sens) și dezinteresul cetățenilor pentru această poziție
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]