311 matches
-
mulțimi nedeterminate de exemplare din aceeași clasă de obiecte: „A rupt niște flori.” În funcție de apartenența la diferite clase semantice, mai multe substantive nu cunosc opoziția singular vs plural, dezvoltând, sau numai sensul de singular, sau numai sensul de plural. Substantivele defective de plural, care cunosc, adică, numai sensul de singular, formează subclasa substantivelor singularia tantum. Se cuprind aici: • substantive abstracte: bunătate, creativitate, dreptate, gândire, inteligență, înțelepciune, nimicnicie, marxism, somn etc.; • substantive concrete generice: aer, aur, apă, făină, lapte, miere, piper etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comune sau proprii, denumind „obiecte” unice: lună, soare, ecuator, Jupiter, Neptun, Mihai, Dana, Florența, Roma, Paris etc.; • substantive comune adresative: bade, taică, nene; • substantive calificative, comune sau proprii, precum setilă, flămânzilă, gerilă, michiduță, ochilă, păcală, tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii, toponimice: Alpi, Carpați, Apenini etc. Observații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Alpi, Carpați, Apenini etc. Observații: Unele obiecte cu structură similară sunt numite, totuși, prin substantive care dezvoltă opoziția singular-plural: bicicletă, binoclu etc. Unele substantive pluralia tantum sunt folosite, uneori, în limba română actuală, și la singular: un pantalon. Unele substantive defective de număr sunt întrebuințate și la termenul corelativ al opoziției dar concomitent cu modificări semantice lexicale și, uneori, numai în structuri fixe. Substantivul abstract singularia tantum bunătate, de exemplu, denumește, conceptual, o trăsătură morală. Cu acest sens lexical este incompatibil
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structuri fixe. Substantivul abstract singularia tantum bunătate, de exemplu, denumește, conceptual, o trăsătură morală. Cu acest sens lexical este incompatibil cu sensul gramatical de ‘plural’. Pluralul bunătăți este un substantiv concret exprimând o realitate de natură gastronomică. Alte substantive rămân defective de număr dar pot trece, concomitent cu o mutație semantic-lexicală, în clasa substantivelor dezvoltând sens categorial opus. Astfel, substantivul aer, denumind materia în stare gazoasă, care alcătuiește atmosfera terestră, este un singularia tantum: „Argint e pe ape și aur în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scot eu fumurile.”. Substantivul fum cunoaște și poziția substantivelor care dezvoltă opoziția singular vs plural, când denumește, metonimic, canalul de trecere a fumului dintr-o sobă spre horn: „sobe cu un fum/sobe cu două fumuri”. Arhinumărultc "Arhinum\rul" Substantivele defective de număr care se caracterizează prin trăsătura semantică ‘discontinuu’ se înscriu în ceea ce s-ar putea numi arhinumăr. Prin întrebuințarea cea mai frecventă, ele intră în seria substantivelor singularia tantum: ceapă, pâine, sfeclă etc. sau în seria substantivelor pluralia tantum
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul primului constituent: drum de fier/drumuri de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali: cale ferată/căi ferate. Opoziția de număr a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia de num\r a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sunt defective de singular: ai casei. Substantivele formate prin articol demonstrativ exprimă opoziția de număr prin variația articolului: cel de pe comoară - cei de pe comoară. Opoziția de număr a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de num\r a locu]iunilor substantivale" Cele mai multe locuțiuni substantivale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
l) + i + lor. La substantivele feminine, din motive fonetice, dezinențele de număr și caz, la singular, se amalgamează, cu „victoria” dezinenței cazuale: fetiț-o, dar fetiț-e + lor. La substantivele masculine două sunt dezinențele specifice de vocativ: -e și -ule, în distribuție defectivă; la unele substantive nu se pot înlocui una pe alta, la altele poate apărea oricare din ele. Dezinența -e caracterizează substantivele proprii: Antoane, Dane, Daniele, Ioane, Petre, Tudore etc. Fac excepție substantivele terminate în -u; acestea primesc dezinența -ule: Radule
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forma dintâi, realizează opoziția singular-plural, mai ales prin intermediul morfemului cel: cel(cea) dintâi/cei (cele) dintâi. Prin același morfem realizează opoziția de număr locuțiunea pronominală: cel din urmă: cel (cea) din urmă/cei (cele) din urmă. Celelalte pronume ordinale sunt defective de plural. Marca singularului este reprezentată de morfemul subclasei, la care se adaugă, când pronumele se caracterizează prin determinare definită, morfemul determinării: al doilea, cel de al doilea, a doua, cea de a doua. Observații: În limbajul oral se dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forma de feminin, a câta, particula deictică a asimilează dezinența -ă, de altfel, niciodată reperabilă în texte autentice: a câtă + a ® a câta. Numărultc "Num\rul" Pronumele cine și câte câți sunt invariabile în interiorul opoziției singular-plural. Pronumele al câtelea este defectiv de plural. Pronumele care realizează opoziția de număr, concomitent cu opoziția de gen, la genitiv-dativ: căruia (M.), căreia (F.), cărora (M.,F.) Cazultc " Cazul" Pronumele câți și al câtelea se întrebuințează, de regulă, numai la nominativ sau acuzativ. Distincția dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reflexivă verbele tranzitive care implică o detașare a subiectului de obiect, care trebuie să corespundă la două realități distincte și să nu reprezinte doar două ipostaze gramaticale ale aceluiași real: eu/mă. Verbele pronominale, cu pronume reflexiv, sunt, în general, defective, din punctul de vedere al opoziției de diateză; ele dezvoltă un singur sens de diateză: • activ: a se uita, a se răsti etc. • reflexiv: a se sinucide, a se autocontrola etc. • reciproc: a se intercondiționa, a se coaliza, a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt ca și acestea incompatibile cu funcția sintactică de subiect: Trebuie să crezi în adevăr. Verbele impersonale relative care trimit la protagoniștii actului vorbirii fără ca aceștia să devină și protagoniști ai acțiunii/stării reprezentând conținutul lor semantic, pot fi considerate defective de persoanele I și a II-a. Ele sunt verbe unipersonale; chiar dacă planul lui semantic este orientat, printr-un pronume personal în dativ sau acuzativ, către protagoniștii comunicării, verbul își păstrează forma de persoana a III-a: Mi-e teamă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
orientat, printr-un pronume personal în dativ sau acuzativ, către protagoniștii comunicării, verbul își păstrează forma de persoana a III-a: Mi-e teamă, dor, frig/ Ți-e teamă, dor, frig/ I-i(e) teamă, dor, frig. Sunt tot unipersonale, defective adică de persoanele I și a II-a, și verbele al căror conținut semantic nu poate fi raportat la ființe umane; acțiunea exprimată de aceste verbe este raportată la un subiect, chiar agent-protagonist al acțiunii verbale, dar acest subiect nu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu, supin). Prin conținutul lor semantic, în primul rând, sunt moduri autentice: indicativul, conjunctivul, optativul, imperativul și prezumtivul; toate sunt moduri personale. Dintre ele, însă, imperativul este unipersonal și în plan semantic, și în planul expresiei (defectiv de persoanele I și a III-a), iar conjunctivul perfect prezintă omonimia tuturor termenilor corelativi de persoană și număr (Eu, tu, el, noi să fi cântat.) Celelalte „moduri” sunt forme absolute, cu caracter verbal și nominal. Dintre acestea, rămân în afara
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat al unei propoziții independente. Toate aceste trei condiții caracterizează întrebuințarea verbului la oricare din cele cinci moduri autentice (moduri personale și predicative, în perspectiva Gramaticii Academiei și a gramaticii curente): indicativ, conjunctiv, potențial-optativ, prezumtiv, imperativ. Dacă unele verbe sunt defective de persoanele I și a II-a (verbe impersonale și verbe unipersonale) iar unele moduri verbale cunosc o singură persoană, a II-a (imperativul) sau au forme omonime pentru toate trei persoanele (conjunctivul perfect), ele își asumă predicația, - constituindu-se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
duplicat trebuie avute în vedere și unele procese biologice care modifică răspunsul celular. Astfel, este posibilă: metabolizarea estrogenilor, sub acțiunea unor sisteme enzimatice de detoxifiere, prezența antiestrogenilor, ce concurează cu hormonii la legarea de proteină, ca și a abilității ER "defectivi" de a se lega de ligand, dar nu și de a regla expresia genică, funcție "normală" a complexului proteină-hormon. De asemenea, trebuie avută în vedere și prezența metastazelor, ce complică foarte mult răspunsul organismului la terapie. Descifrarea corectă a mecanismelor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
obțin rezultate diferite dacă se compară proteinele ER din țesutul primar cu cele din metastaze. În medie, pentru o aceeași persoană, se detectează variații ale rezultatelor privind valorile ER din metastaze după o perioadă de 19 luni. Receptorii pot fi defectivi întruna dintre situațiile următoare: (a) legarea hormonului steroidic; (b) translocarea din citoplasmă în nucleu; ( c) legarea complexului la situsul specific al ADN; (d) implicarea în procesul de transcripție, și apoi în cel de translație. Aceste "defecte" pot fi prezente și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
Encefalomielita acută apare la sfârșitul erupției, prin mecanism autoimun, datorită similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină o Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o complicație tardivă, cu prognostic fatal, care apare după 5-10 ani de la erupție, cauzată de forme defective de virus, mai ale la copii care au avut rujeolă înaintea vârstei de 2 ani. Alte complicații rare sunt: miocardita, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică postinfecțioasă, exacerbarea tuberculozei preexistente. Tratament Spitalizarea este necesară în formele severe și complicate. Tratamentul se bazează în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
1 doza la 0-1-6 luni, cu rapel la 1 an și la 5 ani. Hepatita acută cu virus hepatitic D Epidemiologia virusului hepatitic D (VHD) este comună cu a VHB. Denumit și agentul delta , VHD este un virus ARN neclasificat, defectiv, cu dimensiuni de 35-37 nm, condiționat de prezența învelișului HBs pentru replicare și pentru producerea leziunilor hepatice. Infecția cu VHD poate fi coinfecție sau suprainfecție a VHB. Confecția semnifică infecția concomitentă cu VHB și VHD, care evoluează într-un singur
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ridicată (74%) fiind localizate și în exonii 2-6, ce codifică domeniul de legare a liganzilor din structura receptorului. În concluzie, în funcție de locația intragenică a mutației s-au observat anumite anomalii în metabolismul receptorului LDL, și anume: absența sintezei ARNm, transportul defectiv intracelular, reducerea ancorării membranare și internalizarea defectuoasă. 4.6. Proteina de transfer a esterilor de colesterol (Cholestryl ester transfer protein, CETP) CETP este puternic exprimata în ficat,splină și țesutul adipos și înregistrează nivele mai scăzute la nivelul intestinului subțire
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
Proteins), localizate la nivelul membranei interne mitocondriale, realizează o decuplare a sintezei de ATP de procesul de oxidare. Energia rezultată din arderea substratelor se disipează sub formă de căldură. Activitatea proteinelor decuplante este stimulată pe calea receptorului β3 adrenergic. Stimularea defectivă a acestei căii are implicații în apariția obezității. Așa cum reiese din datele prezentate mai sus (sintetizate în fig.1), reglarea aportului și cheltuielilor energetice este realizată de un sistem complex, a cărui înțelegere completă ne-ar permite selecția unor candidați
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
efort este clar asociată cu un risc crescut de mortalitate cardiacă(55), prezența episoadelor de ischemie silențioasă nu este suficient de bine codificată din punct de vedere al riscului cardiovascular. La astfel de pacienți, care par să aibă un mecanism defectiv de semnalizare a ischemiei, decelarea acestor modificări trebuie abordată cu aceeași atenție ca și prezența episoadelor anginoase, iar managementul lor în ceea ce privește coronarografia și tehnicile de revascularizare trebuie să fie același ca și cel pentru episoadele anginoase. Abordarea medicală a bolii
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
evoluția diabetului și precede apariția manifestărilor clinice ale neuropatiei autonome. Prin tahicardia persistentă pe care o generează, are loc o reducere a diastolei și ca urmare o agravare a ischemiei miocardice. Predominența tonusului simpatic care rămâne necontracarat de componenta parasimpatică defectivă duce la o predispoziție pentru aritmii, cu atât mai mult în condițiile ischemiei miocardice. IC este categoric o stare patologică asociată cu insulinorezistență (44, 57). Pacienții nediabetici cu insuficiență cardiacă prezintă scăderea sensibilității la insulină comparativ cu subiecții de control
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.); * capacitatea de a trimite către un referent masculin/ feminin și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive mobile (substantive care au forme distincte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]