113,833 matches
-
Vreau să-l fac să reflecte realitatea, nu la modul ceaușist, ci cît mai natural se poate. Oricum, trăim cu totul și cu totul alt timp decît în '91 - '94, cu totul altul. Dar, dacă m-ați pune acum să definesc rapid ziua de astăzi, n-aș ști ce să spun - în afară de acest fond apocaliptic, de catastrofism pe care îl simțim toți. V-am auzit, în ultima vreme, spunînd că faceți cronică literară de un sfert de secol. Așa îmi place
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
oamenii încercau să determine puterea să respecte aceste principii luminoase. Dar autoritățile nu mai luau de mult în seamă principiile afișate pe fațada partinică, ci acționau pe baza propriilor motivații conjuncturale. Iar oamenii, cu cât tindeau mai mult să-și definească aceste principii marxiste indestructibile, cu atât mai mult ajungeau la convingerea că aceste principii nu există, iar ceea ce există duce nemijlocit la Stalin. Mai târziu rămăseseră și unii care invocau marxismul în mod demagogic, considerând că această poziție e mai
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
susțineți că românii trebuie să-și păstreze identitatea culturală. Vă asumați în felul acesta riscul de a cădea în dizgrația noilor secretari cu propaganda. Dar în ce constă identitatea noastră culturală? De ce nu scrieți o carte în care să o definiți? Vă rog să încercați - deocamdată - ca măcar să schițați o definiție! - Simt nevoia unor precizări. Nu sunt un naționalist. Și, pentru a mă explica, mi se pare suficient să citez o mărturisire a lui Camus: “Îmi iubesc prea mult patria pentru
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Neagu), ci ideile clare, argumentele, gesturile demonstrative anevoie de contracarat. De foarte multe ori chiar, în perimetrul bunului-simț, cu neputință. Punctul d-sale de plecare îl constituie conceptul de intelectual, mediatizat de Maurice Barrès cu ocazia celebrei "afaceri Dreyfus" (1894-1906), definind, în sens tehnic, "persoana care folosește inteligența (cunoașterea, știința) și spiritul în analiza semnelor și a simbolurilor opuse materiei și actelor reale". Nici o societate civilizată nu s-a putut dispensa de această speță menită a-i configura o conștiință și
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
scriitorii răspund, deliberat sau nu, provocărilor factorului politic într-un mod care le organizează destinul literar și îi grupează într-un soi de perechi de generații de creație marcate ideologic: ideogenerații."(p.154) în fine, etapa naționalismului comunist (1971-1989) este definită de campania de reîndoctrinare culminând cu impunerea aberației protocroniste, perioadă în care literatura aflată din nou în starea de replică atinge "paradoxala ei fecunditate": Evidența e ascunsă prin strategii de subminare, protecție și relativizare. Frica de cenzură și oroarea de
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
exploatarea colonială". Spiritul procesului nu recunoaște nici o prescriere; trecutul îndepărtat este la fel de viu ca un eveniment de astăzi, și chiar mort nu vei scăpa: există spioni în cimitir. Memoria procesului este colosală, dar este o memorie specială, care poate fi definită ca uitare a tot ceea ce nu este crimă. Procesul reduce așadar biografia acuzatului la criminografie; Victor Farias (a cărui carte Heidegger și nazismul este un exemplu clasic de criminografie) găsește în prima tinerețe a filosofului rădăcinile geniului său; pentru a
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
sunt elementele postmoderne din alcătuirea ei, dar foarte puțini sunt cei care s-ar putea încumeta să facă a priori un inventar al postmodernismului, necum o definire a lui. Lucru deloc de mirare cîtă vreme nici măcar modernismul nu a fost definit pînă acum de-o manieră unanim acceptată, care să nu mai lase loc la interpretări. încercările de definire ale modernismului și postmodernismului, atîtea cîte au fost, s-au referit la aspecte parțiale dacă nu au apelat de-a dreptul, la
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
posibila definiție ar fi suma ori sinteza definițiilor parțiale, date fiecărui aspect în parte. Dar și aceasta e doar o aproximare, pentru că am ales punctul de vedere al operei de artă" (p. 214). în lipsa unor definiții de conținut, postmodernismul este definit pe criterii... geografice. Mircea Mihăieș observă că pentru unii teoreticieni el se confundă exclusiv cu o anumită parte a literaturii americane, în vreme ce pentru alții, această denumire acoperă o realitate literară mai largă, cuprinzînd „alte arii geografice și mișcări literare de
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
pentru unii teoreticieni el se confundă exclusiv cu o anumită parte a literaturii americane, în vreme ce pentru alții, această denumire acoperă o realitate literară mai largă, cuprinzînd „alte arii geografice și mișcări literare de avangardă." Faute de mieux, postmodernismul poate fi definit așa cum o face Umberto Eco, pe urmele lui Roland Barthes, ca o redescoperire a plăcerii textului. Scrie Barthes: „Clasicii. Cultura (cu cît mai multă cu atît plăcerea va spori, va fi mai diversă). Inteligența. Ironia. Delicatețea. Măiestria. Siguranța: o întreagă
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
Roland Barthes, ca o redescoperire a plăcerii textului. Scrie Barthes: „Clasicii. Cultura (cu cît mai multă cu atît plăcerea va spori, va fi mai diversă). Inteligența. Ironia. Delicatețea. Măiestria. Siguranța: o întreagă artă de a trăi. Plăcerea textului se poate defini printr-o practică (fără vreun risc al reprimării); un spațiu și un timp al lecturii: casa, provincia, înainte de prînz, lampa, familia acolo unde trebuie, deci nici aproape, nici departe (Proust în camera lui de lucru cu miros de stînjenei) etc.
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
că literatura demodată nu este totuna cu aceea retro a postmodernilor: deosebirea este că ea n-are conștiința că trăiește ca un parazit pe tulpina unui mod anterior de a scrie. 6. Literatura (pur și simplu) plicticoasă. Mai greu de definit, este și cea mai răspîndită formă de literatură proastă. E plictisitoare din pricini foarte diferite: fiindcă vrea mai mult decît poate, fiindcă ține cu tot dinadinsul să ne epateze, fiindcă pune carul (tehnica) înaintea boilor (conținutul), fiindcă se face că
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
spună decât ce spunem și noi la bucurie, la necaz... Acuitatea ideilor și observațiilor lasă deodată loc trăirilor și spontaneității vieții. Scrisă în 1943 și apărută în 1944, opera de bază a lui Curzio Malaparte poartă drept titlu expresia germană definind dezastrul total, deși autorul pretinde că ea ar proveni din ebraică, de la cuvântul kopparoth. Discutabil. El își explică singur alegerea: Nu există nici un alt cuvânt mai nimerit decât această expresie nemțească dură și misterioasă." Kaputt! Cum ai expira, învins, aerul
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
criticului francez, comentând urâțenia lui proverbială cu ecou în sufletele femeilor frumoase și spirituale, apelează la scrisorile lor, ca la încă un argument în definirea lui Sainte-Beuve ca "moment fericit în critica modernă". Desigur, doar detaliu, dar bine venit să definească intelectualul, ambițiosul, îndrăgostitul, angajat total în participarea la istoria romantismului. Femeie cu mintea ascuțită și iscoditoare, inteligentă și cultivată, pasionată de lecturi face să pulseze în textul său critic interesul identificărilor, susceptibile să pună în valoare un patrimoniu comun de
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
europene). Un continent bătrân, devenit, ca toți bătrânii, individualist, iubitor de umbră și umbre, cu simțul - secret metafizic - al "distanței de cel apropiat", cu o memorie culturală care dictează din subconștient toate orientările contemporane. O Europă literară: marile nume care definesc acest continent sunt, majoritatea, literare: Goethe, Dante, Shakespeare etc. Scriitorii sunt cei care încearcă să "gândească Europa", să-i traseze viitorul. Au apărut chiar și primele opere inspirate de construcția europeană (Pluta de piatră a lui Saramago am recenzat-o
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
a reduce continuu lumea la corp, prin simbolistica pe care o propune." Discutabilă afirmație, dar acceptată ca atare ea are avantajul de a deschide cu destulă ușurință calea către imaginarul corporalității în două direcții. Formula modernă a corpului uman e definită în negativ. Există în carte o raportare constantă la un model ce tinde sa fie considerat invariantă, un eventual model "tradițional", al Europei medievale, al comunităților rurale și al societăților primitive, unde e observabil în linii îngroșate... Generalizare neîndoielnic forțată
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
schimb un articol al lui Nádas (Bietul, bietul nostru Sascha Anderson), publicat în 1992 în revista budapestană Nappali Ház, despre colaboraționism în țările comuniste, despre integritate morală și termenii în care sistemul totalitar (al "coexistenței pașnice" dintre rău și bine) definește eticul, problemă încă actuală, cel puțin în România. Unul din proiectele cele mai dragi timișorenilor de la A Treia Europă este recuperarea Banatului uitat, "traseu al memoriei" care trece de la Franyó Zoltán (Franyó Zoltán între construcția culturală și imaginarul memorialistic, capitol
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
Foaie - New-York/America; Împreună - editorial bilingv româno- maghiar/București; Neliniști metafizice/Constanța - fondator actorul Iurie Darie, etc. „Anotimpuri ostile” - Ești autoarea volumelor „Zidire În cer”, „Anotimpuri ostile”, „Ochiul somnului - darul iubirii”, „Az alom szeme - a szerelem varazsa”, „Taina”. Cum ai defini stilul acestor cărți? - Am să-mi permit să răspund la acesta Întrebare cu un citat al dlui prof. ROMUL MUNTEANU: „Trăim Într un timp bolnav de indiferență și neprielnic comunicării dintre oameni, dar sensibilitatea Încătușată sau inhibată a unor poeți
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
prin formă, prin elementele din care sînt compuse, aproape ca niște variante ale aceluiași cuvînt - adesea, adeseori, deseori ? (Nu am luat în discuție variantele ades și adese, clar marcate, rare în limba de azi). în DEX cele trei cuvinte sînt definite unul prin celelalte, fără indicații stilistice, de registru sau conotative: o definiție mai lungă (de fapt tot prin enumerare de expresii sinonime) primește doar adesea ("de multe ori, în repetate rânduri; adeseori, des"), în timp ce adeseori este explicat prin "adesea", iar
Adesea, adeseori, deseori... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14523_a_15848]
-
comunicare și marketing politic și are în spate o carieră politică al cărei punct culminant a fost atins o dată cu obținerea funcției de ministru interimar în Departamentul Informațiilor Publice. Cu totul inedită este însă modalitatea aleasă de autor pentru a-și defini personajele: mai puțin sau aproape deloc prin descrieri fizice sau de comportament. Identitatea lor este stabilită aproape exclusiv pe baza discursului lor public. Iar o serie de voci sună atît de familiar în urechile cititorului încît acesta ar putea avea
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
e că totdeauna eziți în fața unei asemenea întrebări. Cursul spontan al vieții, adevărul ce pare mereu ceva în continuă mișcare te obligă uneori să renunți. E, dacă vreți, ca principiul relației de incertitudine al lui Heisenberg: cu cât vrei să definești un lucru, să-l determini, studiindu-l la microscop, cu atât mai mult lucrul devine insesizabil, anevoie de prins, microscopul însuși, propria lui energie deplasând obiectul de cercetat, deformându-l, îngreunând dacă nu relativizând cunoașterea lui obiectivă, strict științifică. Așadar
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
video gândit de Radu Grigore și Lucian Năstase, grafica video concepută de Vasilică Ionescu. Toate elementele ce țin de arsenalul sceno-tehnic contemporan nu "tehnicizează" în mod negativ spectacolul ci, din contră, îi potențează nucleul iradiant de umanitate. încercarea de a defini normalitatea prin contrarii, diferențe și discrepanțe, pe care mărturisește că dorește să o facă Radu Apostol, ar fi fost pe deplin reușită dacă cei doi actori distribuiți în rolurile principale ar fi lucrat mai mult la nuanțe, la elaborarea blândeților
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
principal al jurnalului este chiar autorul. Prin afirmațiile pe care le face, fie despre el, fie despre alții, el își creionează un portret neașteptat chiar și pentru cei care îl cunosc. Sub motto-ul "Caut, nu știu ce caut, caut...", care îi definește sistemul de referință, citim, între altele: "Astăzi când nimeni nu mai afirmă prețuirea omului ca pe-o valoare, cu cine să polemizez?" - pag. 9; "Eu sunt scriitor, nu filozof" - pag. 280; " Ce rost are acest jurnal? Mă ridică la puterea
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
de Pauline Bebe, care mărturisește că, depășind faza justificării (demonstrația că o femeie-rabin poate face lucrurile la fel de bine ca un bărbat), trecând la momentul afirmării, a scris această carte nu pentru a elogia femeia, ci pentru a înțelege și a defini mai bine rolul celor două sexe în tradiția iudaică. "Astăzi se pune problema următoare: poate fi redat femeilor un rol în cadrul cultului public, fără să se instaureze vreo formă a politeismului și a cultului divinităților feminine? Poate fi creat un
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
visat dintotdeauna (Al. George). Interesant că, deși unele dintre aceste idei erau în contra curentului, polemici nu s-au iscat. Din când în când câte o voce remarcă depărtarea discuțiilor de esențial, irelevanța lor căci, la ce bun să încerci a defini epicul, personajul, în fine, romanul, când toate acestea "n-o să-l învețe niciodată pe romancier să scrie mai bine" (G. Schwartz). Deseori s-a deplâns patetic decăderea criticii, prin retragerea vechilor critici, ignorând faptul că numărul criticilor tineri - sub 40
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
inițiat de Alexandru Dabija și continuat de Dorina Lazăr, actualul director al Teatrului Odeon. Una dintre mize poate fi chiar șansa de a descoperi un nume, măcar, de regizor. Altă miză, și mai îndrăzneață ar fi chiar tentativa de a defini, în măsura în care există un nou val de regizori. Cei sondați sînt proaspeți și, foarte interesant, atenți și preocupați de textul dramatic, de cuvînt și de o altă dinamică a punerii lui în pagină. În stagiunea trecută trei tineri au fost reținuți
Undeva, în adîncul apelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14604_a_15929]