147 matches
-
izolează ADN din leucocite și se depune într-o „bancă“ de eșantioane pentru a fi folosit ulterior când va fi nevoie. Aceasta, împreună cu unii factori exogeni ar determina boala. Acest termen de predispoziție, altă dată fără conținut, astăzi ascunde ceva definibil în termeni morfofuncționali. Se poate spune că acest „cunoscut“ într-o anumită măsură astăzi este sistemul H.L.A. (human-lymphocite-antigen). Antigenele de histocompatibilitate sunt definite genetic și se găsesc pe suprafața tuturor celulelor unui organism, inclusiv cele imunocompetente și au o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele desenului de arhitectură se apropie mult de formele definibile geometric și, în consecință, majoritatea clădirilor seamănă cu diagramele teoretice ale analizei noastre mult mai mult decât alte mijloace artistice. Pictura și sculptura au tendința să fie evitate din cauza complexității formelor lor: deseori tributare repertoriului infinit al figurilor umane, animalelor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
și la Charles de Gaulle, trecînd prin Boulanger, Poincaré sau Doumergue, tinde să se formeze o aceeași constelație imagistică înjurai unui același personaj privilegiat. E o constelație instabilă, fără îndoială, de dimensiuni variabile, de culoare schimbătoare, cu contururi cîteodată greu definibile, dar a cărei permanență și identitate nu pot scăpa observației. Rămîne doar să-i definim structurile. Mai rămîne să-i deslușim modalitățile prin care se realizează coerența sa, să cercetăm condițiile genezei sale. Sînt probleme aparent ușor de formulat, dar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cronologie, de nici un context evenimențial. Ei pot fi și au fost întotdeauna reinventați, reinterpretați; fiecare dintre noi este liber să contureze cum dorește aceste personaje. Bineînțeles, acest lucra e imposibil dacă e vorba de o ființă în carne și oase, definibilă istoric, transformată în erou; nu i se pot uita trăsăturile particulare ce caracterizează o personalitate, nu un destin 28. Legenda lui Pinay, așa cum apare ea în 1951-1952 în textele biografilor săi, ține de un anumit imaginar mitologic. Dar, în același
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
îndeosebi. Sensul ei a rămas definit de Ranke la jumătatea secolului XIX: "Sarcina istoriei e aflarea acestei vieți, care nu se poate însemna printr-o idee, printr-un cuvânt; spiritul care apare în lume nu e de natură așa de definibilă: el umple cu prezența sa toate hotarele ființei, nimic nu e întâmplător în el"3. Cu alte cuvinte, istoria trebuie să asigure maxima comprehensiune a condiției umane, căci tot ce e omenesc intră în sfera ei și merită să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decizii, programe, procese de implementare și schimbări organizaționale. Feagin et al. (1991) prezintă câteva exemple clasice de cazuri individuale În domeniul sociologiei și al științelor politice. Trebuie să aveți mare grijă cu acest gen de teme - nu sunt foarte ușor definibile În ceea ce privește punctele de Început și de sfârșit ale „cazului”. De exemplu, un studiu despre un program anume poate dezvălui (a) variații În definirea programului, În funcție de perspectiva diferiților participanți, și (b) componentele programului care existau deja Înaintea nominalizării formale a acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
C. Lévi-Strauss & D. Eribon, 1990: 229). Pe de altă parte, el nu se sfiește să afirme caracterul provizoriu "in progress" al cercetării structurale, inapte de a da seama de sensul ultim (al mitului, al existenței): "Un mit propune o grilă definibilă doar prin regulile sale de construcție (subl. ns.). Această grilă permite descifrarea unui sens, nu al mitului însuși, ci al restului: imagini ale lumii, ale societății, ale istoriei cu întrebările pe care oamenii și le pun despre ele" (C. Lévi-Strauss
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
4. În psihanaliză simbolul exprimă (în vis) mecanisme psihice refulate. SINCRETIC Sînt considerate sincretice acele semiotici care utilizează mai multe sisteme de semne (de exemplu teatrul, filmul). SINTAGMĂ (opusă lui paradigmă) Desemnează o combinație de elemente coprezente într-un enunț, definibile pe lîngă relația de tip și...și și prin relația de selecție (un termen îl presupune pe celălalt, nu și invers) și de solidaritate (relație de presupunere reciprocă). Lingvistica structurală considera drept sintagmă un grup de elemente lingvistice formînd o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
o „reîntoarcere” către formele primitive, ancestrale ale etapelor de evoluție umană, fiind marcată în cazul bolnavilor psihici prin prezența unor „stigmate” fizice și psihice ale acestora. 5) Modelul conform științelor naturii consideră nebunia ca pe un element din ordinea naturii, definibil, descriptibil și clasificabil ca oricare alte componente ale physis-ului. Este un punct de vedere inaugurat de K. Linné și care poate fi urmărit până la E. Kraepelin. 6) Modelul conform științelor umane privește nebunia ca pe o experiență sufletească intimă, personală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificația și valoarea cuvîntului, aceasta din urmă, valoarea, fiind dată de ambianța lingvistică ce determină o anumită poziție a semnificației cuvîntului în limbă și în vorbire (sinonime, antonime, paronime, contex-te). De aceea, la acest lingvist, valorile sînt diferențieri pure, definibile negativ, prin raporturile cu alte elemente ale sistemului, iar nu pozitiv, prin conținutul propriu. În același mod, valorile gramaticale sînt variantele pe care le pot concretiza, în diferite limbi, categoriile gramaticale, în ulti-mă instanță, deci, tot variabile ale semnificației. Cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dumneavoastră, ia naștere un enunț critic în sensul social, și nu unul mic burghez, ridicol și rizibil, indus de corporații și consum, pur individual, pragmatic, deci obscen. Deși ar putea părea că infamul termen face referire la o realitate astfel definibilă la nivel de țară, de viață, de oraș, de meserie sau de cuplu. Or, pentru cârcotașii retrograzi, această formulare ar putea fi chiar chintesența (pentru criticii de film poststructuraliști - da, e chiar acel al cincilea element necesar transmutației alchimice!) întregului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
intim, adică jurnal al relației dintre eul meu biografic și eul meu scriptic. Excrescență a budoarului din secolul al XVIII-lea (loc al izolării, al meditației, al lecturii, dar și al fantasmelor sexuale) intimul se vede exilat dintr-un spațiu definibil Într-o realitate mai degrabă teoretică: pagina de hârtie. „Vibrație materială”, cum o numește Philippe Starck 17, intimul e transferul imaginar al spațiului protector, al casei, Într-o Ithacă interioară, spre care scriitorul se Îndreaptă tânjind și ezitând În același
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe care, cu obstinație, vrea să o propună. În laborator Pentru o Întreagă categorie de autori, jurnalul intim e locul În care se produce transformarea „reprezentării-idee” În „ființă fictivă”24. Acceptând existența acestei dualități, acceptăm și existența unei tensiuni (greu definibile, altfel) la limita celor două lumi Între care pendulează autorul de jurnale. Din acest motiv, nenumărate scrieri diaristice sunt și un excelent prilej al recapitulării Înaintea creației propriu-zise. Faza de laborator trece, la mulți scriitori, prin purgatoriul jurnalului intim. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ne regăsim mai mult. De fapt, nu de puține ori, bărbații și femeile care și-au consacrat viața într-un anume ambient, printr-o alegere mai mult sau mai puțin conștientă ori, poate, din alte cauze - nu tocmai clare și definibile, se întâmplă să ajungă, pe măsură ce înaintează pe cale, la concluzii diferite de cele inițiale ori la puncte de vedere diferite ce trebuie acceptate ca făcând parte din carismă și nu ca un fel de trădare. La douăzeci de ani se poate
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
evoluției istorice, opunând lui homo faber și lui homo sapiens conceptul homo existens, a cărui prezență se explică mai ales prin conștiința depășirii de sine prin har, ceea ce înseamnă o opoziție, o luptă a contrariilor între ideea de natură creatoare, definibilă în cazul lui homo faber sau homo sapiens, și trebuința harului în înțelesul pascalian al lucrurilor. Homo existens este, în plan ontologic, altă față a omului agonic definit de Unamuno, și el se relevă prin opoziția la spiritul dionisiac al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
necomparabile cu învățământul general (de ex. cursuri pentru atestare în diverse specialități, cursuri de recalificare profesională etc.) 8042.2 Alte servicii de învătământ 8042.20 Alte servicii de învătământ Această subclasa elementară include: - alte servicii de învătământ care nu sunt definibile prin nivel - servicii de învățământ pentru instructori sportivi profesioniști Această subclasa elementară nu include: - servicii de învătământ ce se referă în primul rând la sport, clasificate în 9262.13 N SERVICII DE SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 85 Servicii de sănătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151323_a_152652]
-
problemele internă? ionale. Na? ionalistul Iorga nu agreă imperiile sau colonialismul, dar antipatia această eră temperat? de preocuparea lui de a sus? ine Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui na? ionaliste f? ceau distinc? ie �ntre na? iunile cristalizate ? i definibile ? i cele care nu �ntruneau aceste calit?? i. Atunci c�nd grecii au �nceput s? imigreze �n Anatolia locuit? de etnici turci, Iorga a luat o atitudine ferm? �mpotriva acestei ac? iuni, nepl? c�ndu? i nici faptul c? turcii i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile și denotă proprietăți ale situațiilor din lume, și nu ale predicatelor, propozițiilor, intervalelor. Reinhart (1996: 13) formulează observația că singurul punct în care analiza aspectuală e bună este explicația că, atunci când un verb inergativ e folosit cu un grup prepozițional
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
element în logica funcționării respectivului sistem, putând fi dedusă din aceasta. Deși cerința funcțională nu se referă deci neapărat la ceva existent, ea are un sens strict obiectiv: este o condiție obiectiv necesară funcționării sistemului. Cerința funcțională este, în consecință, definibilă într-un mod absolut independent de conștiința persoanelor angrenate în activitatea respectivului sistem. Putem formula în acest punct două axiome ale analizei funcționale: Axioma orientării finaliste: o tendință funcțională tinde să dezvolte în respectivul sistem o presiune spre satisfacerea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Modi) și s-a amestecat cu o nouă mișcare ocultă parsă, Ilm-i Khșnum, „Știința Împlinirii (spirituale)”, fondată de Behramshah Navroji Shroff În primii ani ai acestui secol (Boyce, 1979, pp. 204 sqq.). De altfel, nu au lipsit nici tendințele intelectuale, definibile ca „indo-iranistice”, care s-au străduit să lege intrinsec zoroastrismul originar de Vede și de „Sanskrit Scriptures”, ca În cazul interpretării G³th³ de către Irach Taraporewala În 1951, „aproape la fel de liberă și subiectivă ca și doctrinele ocultiste” (Boyce, 1971, p. 224
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care erau opiniile lui Iorga față de problemele internaționale. Naționalistul Iorga nu agrea imperiile sau colonialismul, dar antipatia aceasta era temperată de preocuparea lui de a susține Sistemul de la Versailles. Mai mult, simpatiile lui naționaliste făceau distincție între națiunile cristalizate și definibile și cele care nu întruneau aceste calități. Atunci cînd grecii au început să imigreze în Anatolia locuită de etnici turci, Iorga a luat o atitudine fermă împotriva acestei acțiuni, neplăcîndu-i nici faptul că turcii i-au înfrînt pe greci. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu specificul ei, cu retorica subiacentă, cu mijloacele consacrate. "Simbolismul ar putea fi definit ca o atitudine mentală, manifestată în literatură și arta vizuală, care a recurs la motive, reprezintări ireale. Ideea de bază a fost că realitatea vizibilă, măsurabilă, definibilă, reprezintă doar prim planul unui inefabil sistem universal. Era imposibil să comunici în mod direct o experiență din acest sistem; se putea face numai prin sugestii și aluzii. Acesta este motivul pentru care metaforele și alegoriile poeților și pictorilor simboliști
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]