5,362 matches
-
nu prea fructuoasă, dar ilustrativă pentru "visul de glorie și putere" (T. Vianu), care-l mistuie pururi. Deci un tipic erou romantic. Privirea i se îndreaptă, explicabil, spre trecut, dînd unora impresia că ar fi "un întîrziat într-o epocă defunctă": "Paradoxul se explica prin cultul nemărginit al poetului față de generația de la 1848, pe care îl întreține în opera de tinerețe și asupra căruia va reveni în publicistica ultimilor ani de viață. Și pe bună dreptate, întrucît climatul în care se
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
ușii. [...] În lungul culoarelor cenușii, privirea este atrasă automat de butoanele de lângă uși. Butoanele sunt albe, rotunde și mici ca o ultimă aspirină..." Romanul culminează cu relatarea unei întâmplări de un comic macabru: personajul-narator sparge din greșeală urna cu cenușa defunctei lui surori, iar soția lui confundă, printr-un concurs de împrejurări, cenușa respectivă cu un praf de supă și o folosește ca atare... Jean Celeste Dimitrescu se joacă, plin de cruzime, cu sufletul cititorului, îl încântă și îl îngrozește alternativ
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
singurele animale capabile să dea morții solemnitatea cuvenită. Comparat cu vechile cortegii de odinioară ale funeraliilor naționale, acesta nu lua nici un examen; presupunînd că, pe lumea ailaltă, ar fi fost examinatori și note care să aprecieze cum se cuvine sosirea defunctului pe tărîmul celălalt. Era ceva industrial. Un cortegiu mecanic, urît, definind însăși concepția săracă, lipsită de vreo imaginație a constructorilor posaci de deasupra care mai rămăseseră încă în viață, să desăvîrșească intrarea în viitorul paradis terestru... În vechime, bărbații căzuți
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
orice caz, dl. Deaconescu are obligații mai grele decît aceea de a o chema pe d-na Petreu la tribunal: d-sa trebuie să probeze că vorbele cu pricina au ieșit din gura lui Cioran, pentru ca oprobriul să cadă asupra defunctului filosof, în caz contrar, dacă nu face dovada, urmînd să suporte el însuși un oprobriu, dacă pot spune așa, de două ori mai mare și anume de a fi inventat antisemitele considerații de la p. 56 a cărții d-sale și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
în această direcție ale cuplului Ceaușescu. Adversari și ei ai proprietății, dar cu fatale inconsecvențe - un milion și mai bine de apartamente construite, date cu chirie și apoi oferite spre vânzare. A termina acele sute de blocuri ridicate la ordinul defuncților a părut guvernanților de după 1990 a pactiza cu diavolul! Dacă n-am avut norocul să apucăm desființarea banilor, ci numai sfâșietoarea agonie a leului, acul de ceasornic al sorții ne-a oprit la epoca băncilor de stat, cele care colectează
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
Rosepettle (Iarina Demian) pare să fie eminența cenușie a unui ritual sinistru în sine, pe care-l dezvoltă nonșalant și autoritar. Și trecutul și prezentul sînt purtate la vedere ca forme ce închid viața, la propriu sau la figurat: sicriul defunctului soț este nelipsit din dormitorul prea îndoliatei văduve și o însoțește în orice călătorie, iar fiul Jonathan vede lumea precum o pasăre prin zăbrelele coliviei. De fapt, aceasta este metafora principală a spectacolului. Cușca lui Jonathan (Tudor Chirilă) mare, concretă
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
înscrie în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu și ajunge, în sfîrșit, deputat la Colegiul al treilea. În luptele sale pentru cucerirea Universului ar fi avut ca adversar P.N.L. și, mai ales, pe I. G. Duca. Atitudinea acestui om defunct azi și, Dumnezeu să-l ierte, mi-a fost totdeauna nefavorabilă, deși eu cu nimic nu i-am adus vreo atingere vreodată. Multe din cîte s-au petrecut în ultimii 25 de ani în țara noastră nu s-ar fi
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
istorică, cea a marii cotituri de după 1989, "viitură a timpului" care a însemnat nu numai surparea regimului dictatorial din România, ci și dizolvarea unui sistem cu apetențe de mondializare, generat de ideologia comunistă și girat de un colos statal-militar precum defuncta Uniune Sovietică. Sub unghi personal, această enormă schimbare i-a oferit premisa unei regăsiri a autenticității intelectuale și etice. Individul marginalizat, opresat de un centru ultraabuziv, se redresa în climatul unui nou început, al unei introduceri în normalitate: "A fost
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
privatizările întreprinderilor, inflația ("...ie lumea rea și amarâtăă!..."); simțim ca pe un fier încins în clocotirea forței muncitorești la mineriadă "vorbele scrise-scandate-cântate-recitate ale unei noi istorii". Recunoaștem cu resemnare în paginile cărții fauna ciudată ce începuse să bântuie printre ruinele defunctului regim comunist, înlocuind specii pe cale de dispariție, securiști, feseniști, sau pur si simplu îmbrăcându-i pe cei rămași cu hainele proaspete de viitori aderenți la occidentalizare. În locul stemei decupate de pe tricolor, apare "Zona Liberă de Comunism" din Piața Universității: organizațiile
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
bibliotecă vastă. Parcă Ceva, desigur, care nu se poate Hazard chema, aceste lucruri toate Le stăpînește. A mai fost cîndva Un om care-a purtat povara-mi grea. Prin lente galerii orbecăind, Nedeslușită simt o sacră spaimă Că-s celălalt, defunctul, ce se-ngaimă, Același drum și-același timp urzind. Dar care dintre noi a scris poema Acestui eu cu osebite nume? Ce importanță poate-avea un nume, Cînd una e și-aceeași anatema? Groussac ori Borges, simt înduioșarea De lumea ce
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
e o sită, ciuruită de iluzii... Ce-i iubirea absolută? Așteptări pe colț de vid Odă falsă de Forever, ce o credem ca zăluzii... Ne drogăm cu macii vara, ne-amețesc aripi de fluturi Înviem cu ghioceii, să sfârșim frunze defuncte Ne-afundăm în val orbește, printre lotuși Zen mă bucuri, Ne-ngropăm în mușchiul verde, ne topesc păduri și munte... Sângele-n fragile ducte nu-i dorință, ci obuze Pentru noi coboară cerul câte-o scară de mătase Vals de
IUBIREA ABSOLUTĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382776_a_384105]
-
includ sau nu contravaloarea micului dejun; pot fi recalculate cel mult o dată pe lună. ( D. B.) răspunsuri juridice Dna I. Bordea, Reșița. Primele rude chemate de lege la moștenire (art. 669 din Codul Civil) sunt descendenții. În această categorie intră copiii defunctului și urmașii acestora la infinit, indiferent dacă sunt născuți din căsătorie sau din afara căsătoriei. Soțul supraviețuitor are drepturi succesorale proprii, stabilite în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944, atunci când
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]
-
indiferent dacă sunt născuți din căsătorie sau din afara căsătoriei. Soțul supraviețuitor are drepturi succesorale proprii, stabilite în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs. Astfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 319/1944, atunci când vine în concurs cu descendenții defunctului, soțului supraviețuitor îi revine 1/4 din moștenire. Rețineți că această cotă este stabilită printr-o lege, ea nu se negociază. Ori acceptați moștenirea și primiți partea care vi se cuvine, adică 1/4, ori renunțați la moștenire. Acceptarea moștenirii
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]
-
printr-o lege, ea nu se negociază. Ori acceptați moștenirea și primiți partea care vi se cuvine, adică 1/4, ori renunțați la moștenire. Acceptarea moștenirii este actul sau faptul juridic prin care succesibilul își însușește calitatea de moștenitor al defunctului. Acceptarea voluntară expresă a moștenirii poate fi făcută atât personal, cât și prin mandatar, dar în acest din urmă caz mandatul trebuie să fie dat în formă scrisă (condiție care este îndeplinită în situația pe care ne-ați prezentat-o
Agenda2003-5-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280646_a_281975]
-
se va stabili atunci cine să fie în această funcție. Dar nu se pune problema ca Nicu să fie la putere.»”xxiv Elena Ceaușescu era sedusă probabil de exemplul Argentinei, unde Isabella Perón îi succedase, pentru puțină vreme, soțului ei defunct. De remarcat și faptul că titulara „cabinetului 2” se confesa unui marginalizat, încercînd astfel să-l atragă în cercul susținătorilor ei. Toate aceste intrigi de culise au rămas în stadiul himeric. Nicolae Ceaușescu nu s-a grăbit să moară, fiind
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
plătesc călătorii în spațiu, de ce nu s-ar plăti călătorii în ficțiune? Vă pot comunica prețul unei întâlniri de taină cu eroul lui Conan Doyle: 2.500 de lire sterline. Nu sunt singurele cazuri de exploatare a talentului unor scriitori defuncți de către moștenitori și editori cupizi. Supărați pe fosta tovarășă de viață a lui Stieg Larsson, autorul Mileniului, tradus și la noi, care n-a vrut să le comunice stadiul în care scriitorul a lăsat volumul al patrulea, încă inedit, al
Unsprezece negri mititei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2725_a_4050]
-
caracterul și de profesionalismul celui care scrie: un critic onest putea să își facă meseria fără a semna texte pe care să fie obligat să le revizuiască în 2014... Această sugestie nu are menirea de a exonera în vreun fel defunctul regim comunist ori de a „eroiza” textele care, strecurându-se prin plasa cenzurii, au ajuns până la noi neîmpovărate de concesii. Ci doar pe aceea de a deplasa discuția dinspre aspectele politice înspre cele literare. Cu alte cuvinte, făcând cuvenita diferență
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
Yard a cercetat deja 11.000 de pagini de documente confiscate de la un detectiv privat, înainte de a cere dosarele suplimentare de la Comisarul pentru Informații. Investigația poliției britanice asupra activităților ilegale ale jurnaliștilor pare să se fi extins dincolo de-acum defunctul News of the World, relatează CNN. Poliția Metropolitană a cerut Biroului Comisarului pentru Informații dosarele pe care le are dintr-o anchetă referitoare la activitatea unui detectiv particular, care a vândut ilegal informații către mai multe ziare. Printre ziarele menționate
Daily Mail şi Daily Mirror, pe lista scandalului din Marea Britanie privind interceptările () [Corola-journal/Journalistic/25705_a_27030]
-
Se întreba persoana care mi l-a semnalat cum ar fi arătat titlul, dacă arhitectul ar fi murit de tuse măgărească. Plusez și eu: Dar dacă murea de boala vacii nebune? Dar dacă murea de turbare sau - să mă ierte defunctul - păduchi lați?
Moartea porcină a unui arhitect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20558_a_21883]
-
Oane la groapă. L-au plâns neamurile, prietenii și rudele și l-au înjurat în gând dușmanii, dacă cumva a avut. După ce l-am băgat în cavou și i-am pus placa deasupra, ne-am luat fiecare rămas bun de la defunct, spunând îndurerați și înlăcrimați cuvinte frumoase de „adio” sau de „la revedere”. Ne pregăteam să plecăm de lângă mormânt și ne uitam la Livu că parcă îi era greu să se miște de acolo, cu toate că rămăsese ultimul, și se ținea cu
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
ne uitam la Livu că parcă îi era greu să se miște de acolo, cu toate că rămăsese ultimul, și se ținea cu amândouă mâinile de cruce, privind-o ca idioții cu lacrimi veritabile în ochi. Pe noi, cei mai apropiați ai defunctului, ne-a durut tare imaginea asta, a deznădejdii plecată dintr-o prietenie curată, și sufletele ne-au lăcrimat odată în plus. Atunci a rostit Livu, cu glasul tremurat, cuvintele lui de despărțire pentru cel dispărut: —Acuma, Oane, eu plec și
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
fiindcă sună ca cele mai autentice și mai mustoase bârfe între prieteni, spre dimineață, când sticlele goale s-au înmulțit sub masă și limbile s-au dezlegat. De fapt și de drept, așa s-au și născut aceste pagini: la defuncta cârciumă Red Lion, de pe strada Academiei, unde, în vremuri nu foarte îndepărtate, Agopian și mai tinerii lui colegi de la Academia Cațavencu (aia veche, adevărată) petreceau lungi după amieze de joi, care se lăbărțau uneori până după miezul nopții. Printre tineri
Amintirile savuroase ale unui scriitor prea sincer by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18442_a_19767]
-
mai slab, discobolii-n carusel îl salută ca pe-un ștab. Personaj animalier știe a vorbi romand, are zilnic caracter, disconfort & redundant. Cu umorul stă perfect, ce gândește e invers, el răspunde la obiect, joacă șah în stilul pers. Nici defuncții nu-s iertați, fiecare-i cu păcat, din orbite ochii-i dați când vă spune ce-a aflat. Are creier pentru doi indivizi cornuți și calmi, nu vă spun, îl știm doar noi, din cartierul Cioibalsan. ************************************** AFURISME ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
morala e mai slab,discobolii-n caruselîl salută ca pe-un ștab.Personaj animalierștie a vorbi romand,are zilnic caracter,disconfort & redundant.Cu umorul stă perfect,ce gândește e invers,el răspunde la obiect,joacă șah în stilul pers.Nici defuncții nu-s iertați,fiecare-i cu păcat,din orbite ochii-i dațicând vă spune ce-a aflat.Are creier pentru doiindivizi cornuți și calmi,nu vă spun, îl știm doar noi,din cartierul Cioibalsan.**************************************AFURISME... III. PE O STRADĂ LUNGĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
această boală numită vedetism tv, un adevărat teren de cazuri mărunte, lipsite de relevanță morală și socială. Moartea unui om este transformată în mahalagism mediatic, ca să iasă în câștig producătorii și fabricanții de știri deșarte. Se dă de pământ cu defunctul până îi sare capacul de la sicriu. Apoi, rudele decedatului sunt catalogate ca fiind niște oameni smintiți, dogmatici, pentru că nu a vrut să facă spectacol cu certuri și intrigi la priveghi. „Breaking news” trebuia însă să existe, să fie ofensiv în ceea ce privește
„Breaking news” – prea mult, prea banal! [Corola-blog/BlogPost/94198_a_95490]