297 matches
-
fie numai și În comportament, precum nepoțelul meu care e stângaci... Cristi e convins că sunt cimotie cu dulăul. Cică am fi amândoi fisipede, adică am călca pe degete. S’o creadă el. Eu calc pe palmă, partea de la baza degețelelor; pe acestea le țin ridicate - nu Încercați, n’o să reușiți - ca să-mi protejez ascuțișul gheruțelor. Vreți să-l Încercați? Dar, vă rog să mă credeți, mi le ascut Într’un fel paradoxal, tocindu-le. Adică zgârâind ceva lemn - Îmi place
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Grădiniță Școlii ,,Carol I’’ și un copil de la Centrul Romanița; Materialul didactic va fi așezat pe mese în funcție de tema propusă pentru fiecare grupă. 2. Introducerea în activitate și captare a atenției -Se va intra în sala de grupa intonând cântecul “Degețelele”(cu fond muzical), alături de copiii “gazdă” și vor rămâne în picioare formând un semicerc în fața meselor de lucru; Se va purta o scurtă conversație despre anotimpul de primăvară și se vor evidenția caracteristicile: zăpadă se topește, soarele încălzește mai puternic
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
de norocoși. Să fiu sinceră, auzindu-l pe Michael, mi-au dat lacrimile. Și acum stau cu Luke pe iarbă. Doar noi doi, departe de toți ceilalți, pentru o clipă. Pantofii mei Christian Louboutins s-au murdărit de la iarbă, iar degețelele mânjite cu căpșuni ale lui Ernie și-au pus din plin amprenta pe corsajul meu. Cred că arăt ca naiba. Dar sunt fericită. Cred că în viața mea n-am fost atât de fericită. — Deci, spune Luke. Se lasă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
limitează proporția infecțiilor din lan. 6.1.2. Mozaicul tutunuluiTobacco mosaic virus. Viroza este una dintre cele mai studiate boli, întrucât este răspândită în toată lumea. La noi în țară această viroză produce pagube mari la tutun, ardei, tomate, vinete și degețelul lânos. Simptome. Plantele virozate au pe frunzele mozaicate pete de decolorare, ce alternează cu petele verzi. Petele nu au o formă definită și în dreptul lor țesuturile au o creștere mai lentă, din care cauză apar gofrări ale zonelor verzi (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt eliminați sporii ce vor produce primele infecții. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală limitează atacul iar dacă plantele sunt puternic atacate, se recomandă o stropire cu o soluție de Ridomil MZ 72 WP 0,1%. 12.5. Bolile degețelului Bolile produse de ciuperci 12.5.1. Septorioza degețelului Septoria digitalis Boala a fost semnalată în 1884 în Germania iar la noi Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și combatere. Măsurile de igienă culturală limitează atacul iar dacă plantele sunt puternic atacate, se recomandă o stropire cu o soluție de Ridomil MZ 72 WP 0,1%. 12.5. Bolile degețelului Bolile produse de ciuperci 12.5.1. Septorioza degețelului Septoria digitalis Boala a fost semnalată în 1884 în Germania iar la noi Tr. Săvulescu și C. Sandu Ville au descris-o în 1940. Simptome. Pe frunze apar la început pete mici, circulare care se extind și devin alungite, brune
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un fel de ritual, un fel de întrecere în serviabilitate, în politețe și în gesturi delicate. Bărbatul, cărunt bine dar cu pielea încă tînără pe față, ținea un castronel pe care îl oferea cu mare afecțiune femeii. Aceasta, cu două degețele fine, lua o mură imensă și, după ce îl servea direct în gură pe bărbat, mînca și ea una. Buzele femeii deveneau pe alocuri sîngerii. Gurița ei micuță nu putea mesteca mura întreagă fără delicate scăpări din sucul roșu aprins. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Rareori Floricica nu avea vînătăi cam peste tot corpușorul ei. Se străduia să facă ce i se cerea dar adesea sarcinile date se dovedeau a fi peste puterile ei de copil. Într-o zi a fost surprinsă cum își număra degețelele. Unu, doi, trei, patru... Fața îi radia de fericirea reușitei sale. Bucuria acestei copile o apropia și mai mult de ceea ce vedem în unele icoane. Nu același lucru vedea și Vasile în plodul lui Eugen pe care el trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
viagere!!! Care revoluționari nici nu știu unde este Maidanul. Rușii au năvălit în Crimeea. Pe tătarii de acolo i-au strămutat în Tatarstan, la 400 km de Moscova. O țară musulmană la poarta Moscovei! Pe mine m-au marcat fetițele acelea, cu degețelele înghețate, expuse gloanțelor și dureros de păcălite. Ce viitor le așteaptă? Cui folosește sacrificiul lor? Întrebări la care eu știu răspunsurile, dureroase pentru ele, dar ar fi și mai dureroase dacă le-ar cunoaște. Cerșetorul Trenul Strasbourg-Paris pornește în trombă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
apropia momentul plecării și emoțiile creșteau mult peste așteptări. Băieții se gîndeau la echipa lui Stevenson, cel care muta nasurile adversarilor cu o ușurință nemaivăzută pînă atunci. În finala din Germania, Alexa al nostru s-a dat lovit la un degețel și a refuzat să mai boxeze în finală, scutindu-și fața de o reparație îndelungată și de o adormire fără somnifer. Eu îl fărîm pe adversarul meu, gîndea Vasilică cu optimism. Nu fi așa de sigur, spunea antrenorul. Încă n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îmbogățesc oferta bătrînului spre vînzare. Pe un perete văd o bucată de lemn pe care este fixată studiat o iguană. Este împăiată cu meșteșug, de fapt umplută cu rumeguș, are gura căscată, coada răsucită pe o ramură și cele cinci degețele de la lăbuță răsfirate. Pielea are un fel de solzișori fini de tot și poate fi mîngîiată dacă mișcarea este în sensul așezării lor. Sînt fascinat de lighioană, o privesc cu mare interes și bătrînul sare să-i facă reclamă. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și-și șterge picăturile de transpirație de pe nas. Nu reușește însă întotdeauna și uneori picăturile cresc gigante, după care cad în nisipul fierbinte. Bătrînul care își tîra picioarele prin nisip era un turist "italiano" și mîna lui dreaptă, de fapt degețelul lui de la mîna dreaptă, ținea un alt degețel, dar de la mîna stîngă, al unei tinere mulatre, închisă binișor la culoare. Fata avea cam pînă într-un sfert de secol și se simțea în apele ei, naturală și... stăpînă pe situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Nu reușește însă întotdeauna și uneori picăturile cresc gigante, după care cad în nisipul fierbinte. Bătrînul care își tîra picioarele prin nisip era un turist "italiano" și mîna lui dreaptă, de fapt degețelul lui de la mîna dreaptă, ținea un alt degețel, dar de la mîna stîngă, al unei tinere mulatre, închisă binișor la culoare. Fata avea cam pînă într-un sfert de secol și se simțea în apele ei, naturală și... stăpînă pe situație. De aceea moșul nostru își ștergea transpirația cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
culoare. Fata avea cam pînă într-un sfert de secol și se simțea în apele ei, naturală și... stăpînă pe situație. De aceea moșul nostru își ștergea transpirația cu mîna stîngă, cea cu papornița, pentru că dreapta era ocupată cu prețiosul degețel. Cele două ființe veneau la plajă și nu și-au găsit alt loc decît la umbrarul de lîngă mine. Înainte de a se așeza acătării, moșul scoate o înghețată și mulatra mușcă lacom din ea. Bătrînul o adoră și o întreabă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
frumoasă poezie a lui, în care se răstoarnă un car cu fân în mijlocul unui oraș, într-o stradă cu multă lume, o minune, de poezie. * Mai departe... iarăși străzi cu nume de altădată: Ciuboțica cucului, Strada Florilor, Strada Degetarului, Strada Degețelului, Strada Ciurului... Trecem acum pe Strada Eșarfei... Cine și ce, vreo cucoană, vreun domn dedat eleganței, vreun erou cu brațul bandajat în eșarfă, o eșarfă ca simbol al unui eveniment? Ce ascunde această denumire ciudată? Am ajuns pe Strada Copilului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pruncul său, iar ea îl părăsise la doar trei luni de zile. Pe Carlina o lega aproape aceeași soartă, numai că maică-sa murise. O crescuse altcineva așa cum avea să o facă și ea la rândul ei. Nicky avea niște degețele atât de mici de credeai că din două pernuțe apare ceva drăguț. - Hai vino la mămica! Hai vino, îl striga aproape în șoaptă Carlina, încercând să învețe rolul de mămică tânără. - Mimimică, mimimică, îngână Nicky, întinzânduși mânuțele sale nevinovate pentru
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
suferința celor șase luni de spitalizare. Buzele îi erau albe ca varul, iar ochii îi erau duși în fundul orbitelor. Nicky, când își văzuse frățiorul zăcând fără suflare, nu avusese nici o reacție. Se furișase lângă sicriul celui mic, îi băgă un degețel în guriță, apoi începu să îl dezbrace, să îl descalțe de papucei. La privirea acestui tablou rămăsese suprinsă, iar gestul lui nu știa cum să îl califice. Era atât de trist să constați cum o ființă dragă, o ființă atât
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Vasile! Catalogul a continuat până la Zaharie Călin, ultimul elev. Ionel a rămas uluit că pe mine nu m-a strigat doamna învățătoare și ridicându-se neîntrebat a zis cu voce tare: Cu ea cum rămâne? Și m-a arătat cu degețelele lui mici. Atunci, abia am fost observată și întrebată cum mă numesc. Nedumerită învățătoarea s-a dus la secretariat să verifice dacă sunt înscrisă la școală cu acte. Venind în clasă mi-a zis că sunt prea mică pentru școală
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
salbă de galbeni avea și acum la gât; dar când a vrut fata să i-o ia, cățelușa a mușcat-o de i-a rupt degetele și n-a lăsat-o să puie mâna pe dânsa. Își mușca fata acum degețelele mămucuței și ale tătucuței de ciudă și de rușine, dar n-avea ce face. În sfârșit, cu mare ce a ajuns și ea acasă, la mă-sa, dar și aici nu le-a ticnit bogăția. Căci, deschizând lada, o mulțime
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Frigul o cuprindea din ce in ce mai tare și cu toate acestea nu-i venea să meargă acasă, știa că tatăl ei o va bate pentru că nu a vândut niciun chibrit. Se opri și se ghemui strâns, avea piciorușele vinete de frig, iar degețelele nici nu le mai simțea. Aprinde un chibrit să se mai încălzească, a durat prea puțin, aprinde un altul, apoi un altul, până le-a ars pe toate. Fetița adoarme si visează la draga ei bunică. Bunica o strânge în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
făcută din trofee mai recente, care vorbesc despre eșecul altor neofiți, anteriori lui Bogdan: „Cu cocia ce avea,/ Cocie cu două roate,/ Din trup de om erau toate:/ Buciumile roților,/ Grumazii voinicilor;/ Iar spițele roatelor,/Mâinile voinicilor;/ Dar în loc de mădulare,/ Degețele cu inele;/ Dară frâul de la cai,/ Cosițe de fete mari”. Văzută drept „«mamă» stăpână pe materie”, „depozitară a forțelor germinative ale materiei” de către cercetători, Samodiva eliberează prin înfrângerea ei simbolică resursele inepuizabile ale vieții. Orbirea, ca semn al supunerii stihiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Că-i d-un mare prefăcut,/ Ș-are ibomnică greacă,/ Depărtată nouă zile;/ El se duce în trei zile,/ In trei zile pe trei cai:/ P-un’ se duce, p-alt se-ntoarce,/ P-altu’ cu el împrânzește./ Cătați-l în degețel,/ Veți găsi d-aur inel” (Lupșanu - Călărași). Inelul, năframa și cununa - „odoarele/ Strălucind ca soarele” reprezintă coduri maritale cunoscute de fecioara denunțător, printr-o legătură tainică cu ciuta și feciorul. Orațiile de nuntă dezvăluie continuitatea rituală a urmăririi sub forma
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
asemenea turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ea răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna la ochi iar, până ce i se răcori sufletul... Apoi ridică un degețel,... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i pleznească colanul... ea-l descheie din sponci și, răsuflând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
turburări? Ea-și dezbumbă pieptariul, sânii ei albi ca zăpada se eliberară din închisoarea lor de catifea și ca răsuflă adânc, deși încet. Apoi își puse iute mâna [iar] la ochi iar, până ce i se răcori sufletul... apoi ridică un degețel [deget],... cel mic, deasupra ochilor și se uită printre degete... Văzu un cap frumos pe niște umeri largi și albi, pe un bust ce părea lucrat în marmură... Acum era să-i plesnească colanul... ea-l deșcheie din sponci și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de iarnă, ținîndu-mă în tremurândele lor brațe, povești fantastice despre zâne îmbrăcate în aur și lumină, cari cântă senina lor viață în palate de cristal. Au trecut ani d-atunci - și parc-a fost ieri - ieri pare - că - mi încîlceam degețelele în barba lor cea albă și ascultam la graiul lor cel înțelept și șoptitor, la înțelepciunea trecutului, la acele vești din bătrâni. Mi-ar fi plăcut mult să trăiesc în trecut. Să fi trăit pe timpii aceia când Domni îmbracați
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]