290 matches
-
a plâns. Dwight a stabilit programul și ce e de făcut. Roxanne Îl privea hrănindu-l sau schimbându-l pe Lucas și se mira cât de relaxat era. Dwight nu-și făcea griji. Îi fredona cântecele inventate despre nasul și degețelele lui. Roxanne observa cu câtă ușurință satisfăcea Dwight nevoile copilului. Nu-și cocoloșea fiul, și nici pe ea. O lăsa să-l hrănească și să-l schimbe, iar când era rândul lui, Roxanne Îi vedea privirea plină de mirare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
artificiali... Da, așa e. Și eu ar trebui să merg la dentist... CÎnd mi-am vîrÎt limba În locul unde fusese de molarul, am simțit gustul metalic al sîngelui. — Dainen, adică Centrala? TÎnărul trase puternic aer pe nas și suflă peste degețel pline de ulei, de parcă voia să Înlăture astfel toată mizeri de pe ele. Înclină ușor capul spre mine cînd mă văzu făcîndu-i semn. — Ciudat. A zis că trece pe la Dainen și a plecat Înainte de prînz. — Cine știe? spuse cel mai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cântat: —În ținutul Claaa-are, Mă așteaptă cel drag al meu. Dar un drăguț mai chipeș am găsit La New York când am venit. Dragul meu din ținutul Clare Îmi era de fapt văr dintâi De-am fi avut vreun prunc împreună Degețele-ar fi avut o duzină. —Iisuse! Te pricepi! a zis Aidan. Ești tare! Chiar rimează! Asta da improvizație! Încercând să facă figurile caraghioase din mâini și să îndoaie genunchii cum fac rapperii, a scandat: —Eu mi-s Mick, de cuib
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
întrebat Joey. Nu încă. Dă-i-o Annei, i-a poruncit Jacqui. Las-o pe Anna s-o ia în brațe. Mi s-a pus în brațe o bocceluță care mieuna cu fața congestionată, o nouă făptură. O nouă viață. Degețelele ei minuscule de păpușă s-au întins spre mine și, în sufletul meu, s-a topit ultima fărâmă de amărăciune față de Aidan și am recunoscut sentimentul pe care nu-l putusem numi mai devreme. Era dragoste. I-am întins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
să n-o vând nici odată. Inspirată de muzica lui Ravel, am combinat poveș tile pe o pânză pe care am numit-o Le petit poucet. — Cum arăta? — Era imaginea personajului din basmul lui Charles Perrault, într-o pădure. Tom Degețel era un punct roșu, pentru că mă gândisem și la Scufița Roșie. Pădurea ab stractă era sugerată de culoarea verde, se mai vedea și moara, de care ți-am vorbit, iar de partea cealaltă, printr-o anume specie de grafism, l-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
am fost răsfățată în această privință. Am avut prietene al căror farmec te îmbăta ca șampania. Erau de vârsta ta? — Nu, erau cu zece-unsprezece ani mai mari decât mine. Cred că în subconștient mă simțeam pierdută în lume ca Tom Degețel în pădure. Eram fără părinți, fără sora mea, singură în fața pericolului. Într-adevăr, cât au trăit, prietenele mele m-au ocrotit și m-au apărat extra ordinar, de aceea, când au murit, am rămas orfană. — De cine erai legată sufletește
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
să n-o vând nici odată. Inspirată de muzica lui Ravel, am combinat poveș tile pe o pânză pe care am numit-o Le petit poucet. — Cum arăta? — Era imaginea personajului din basmul lui Charles Perrault, într-o pădure. Tom Degețel era un punct roșu, pentru că mă gândisem și la Scufița Roșie. Pădurea ab stractă era sugerată de culoarea verde, se mai vedea și moara, de care ți-am vorbit, iar de partea cealaltă, printr-o anume specie de grafism, l-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
am fost răsfățată în această privință. Am avut prietene al căror farmec te îmbăta ca șampania. Erau de vârsta ta? — Nu, erau cu zece-unsprezece ani mai mari decât mine. Cred că în subconștient mă simțeam pierdută în lume ca Tom Degețel în pădure. Eram fără părinți, fără sora mea, singură în fața pericolului. Într-adevăr, cât au trăit, prietenele mele m-au ocrotit și m-au apărat extra ordinar, de aceea, când au murit, am rămas orfană. — De cine erai legată sufletește
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
strângând din pumnișorii ei mici și căutând cu disperare căldura mamei. Moașa a privit cu plăcere chipul cu pielea albă ca zăpada, cu o guriță frumos arcuită și roșie, cu ochii negri ca două steluțe și cu mult păr castaniu. Degețelele le ținea tot strânse în pumnisori peste sânul mare, încărcat de lapte. Sugea cu poftă. - Unde-mi sunt țigările? întrebă tatăl emoționat și cu mâinile tremurând. Mi-am dorit tare mult un băiat, dar fetița asta asa de frumoasă m-
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
străinul. „Irlandeză, baby. Sunt irlandeză“, răspunse, prompt, străina. „Irlandeză pursânge, jur“, repetase, ferm, irlandeza, și îl linse iarăși cu limba ei lungă, roșie, irlandeză, până ațipi, toropită, cu botul între labele sale și cu buzele lipite de defunctul Dominic, un degețel acum, un șarpe diminuat și senil. Trecu un secol de pace și uitare, ferestrele tresăriră iarăși, Tolea se trezi, speriat, ca într-un nou cutremur. Nu fusese decât un camion sau un tanc sau un tractor, poate, uruind pe strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se cuibărește În ce-ar vrea ea să fie brațele mele. Veșnic vii, așa mi-a spus mie ofițerul cel mare, generalul Antonescu personal! Așa a zis - a zis, mi-a spus mie, personal: Ei sunt eroii! - iar a ridicat degețelul, dar acum e din nou al ei și mititel. Ei În veci nu pier, ei sunt nemuritori! Ei or fi, dar Nora mea e moartă și ea de, poate, Întuneric. Îmi ia o mână și-o pune pe obraz; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-o pe Caitlin în dormitorul lui Milly, cu fața în jos, lipită de covor, cu părul blond răsfirat de jur împrejur și cu o mână întinsă înspre pătuțul în care fiica lor stătea în picioare, uitându-se pe deasupra balustradei. —Mami. Degețelul grăsuț al lui Milly era întins către trupul nemișcat al lui Caitlin, care zăcea sub ea. —Mami. Fetița avea ochii roșii și inflamați, semn clar că, la un moment dat, plânsese. Acum însă se liniștise. Atenția îi fusese distrasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fată foarte drăguță, ceva În genul unei nimfe de secol XVIII: rotunjoară, dulce și albă ca o pernă de catifea a cărei țesătură se uzase. Avea ochi mari, iar mâinile, adunând acum farfuriile Într-un vraf, erau practic rotunde, cu degețele scurte, ca niște steluțe de mare. — Pot să te ajut și eu să strângi? am Întrebat-o. — Nu, o să pun totul În mașina de spălat vase. — Atunci, eu mă duc până la budă. — Bine, spuse Janey, subliniind asta În mod surprinzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
v-ar fi făcut să zâmbiți. Dar de data aceea când Împreună cu Diotallevi ne gândeam să construim o ars oblivionalis, n-am reușit să găsim regulile pentru uitare. E inutil, poți merge În căutarea timpului pierdut urmărind dâre labile precum Degețel prin pădure, dar nu reușești să rătăcești bunăoară timpul regăsit. Degețel se Întoarce Întotdeauna, ca un cui fix. Nu există o tehnică a uitării, suntem Încă la procesele naturale Întâmplătoare - leziuni cerebrale, amnezie sau improvizare manuală, ce știu eu? o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Împreună cu Diotallevi ne gândeam să construim o ars oblivionalis, n-am reușit să găsim regulile pentru uitare. E inutil, poți merge În căutarea timpului pierdut urmărind dâre labile precum Degețel prin pădure, dar nu reușești să rătăcești bunăoară timpul regăsit. Degețel se Întoarce Întotdeauna, ca un cui fix. Nu există o tehnică a uitării, suntem Încă la procesele naturale Întâmplătoare - leziuni cerebrale, amnezie sau improvizare manuală, ce știu eu? o călătorie, alcoolul, somnoterapia, sinuciderea. În schimb, Abu Îți poate permite mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
apoi întoarce o privire atentă spre gheridon. Evident, persoana care îl atrage cel mai mult în salon este Profesorul. Dar interesul Profesorului este acaparat în întregime de micuța Yvonne, care și-a găsit în fine o ocupație mai liniștită. Cu degețelul întins, Yvonne împinge nasul, ochii, pleoapele lui Papa, iar Papa se sperie și se ferește. — Nevinovat ! Pas du tout... Există nenumărate reproșuri ce ți s-ar putea aduce... insistă Sophie. De pildă, văzându-ți de mai multe ori comportarea, m-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
laxatifs purgatifs dépuratifs, inoffensifs antiseptiques de l’intestin, A. Pointet, Pharmacien de 1-ère classe, deschide cutia și bâjbâie cu degetele tremurătoare printre pastiluțe, până prinde una. — Aidi, donșoară, lăsați în pace măsuța, c asta nu-i jucărie... Madam Ana prinde degețelele fetiței și reușește să o ducă spre ușă, câțiva pași ; dar tocmai când se întinde, greoaie, să pună mâna pe clanță, Yvonne, nesigură pe piciorușele ei strâmbe, dar cu o viclenie agilă, dispare deodată pe după mobile, spre marele amuzament al
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu se întâmplă să frapeze pe nimeni și nimănui nu i se păru a fi o expresie neobișnuită la el. Și nimeni nu se apropie de el. Când coborî poteca ierboasă de pe scurtătură, George observă florile care creșteau pe taluz: degețel roșu, tătăneasă albă, ospățel, măzăriche liliachie, foarte fin vărgată. Își spuse: „Asta este ziua cea dintâi, ceasul dintâi al unei lumi noi, în care toate lucrurile vor arăta altfel. Am trecut printr-o prefacere cosmică, fiecare atom, fiecare particulă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și mi le-ai oferit). Tare se mai bucură mama ei și drept mulțumire își sărută prințesa pe frunte. În altă zi prințesa plimbându-se prin grădina palatului găsi o buburuză și dorind să-i admire bulinele îi întinse un degețel: Gărgăriță-Riță Ce zbori prin poeniță Vino acum în joc Să îmi porți noroc Riță Gărgăriță Cu rochie pestrită . Gărgărița își lua zborul, iar prințesa alergă încercând să o prindă și nefiind atentă se împiedică și căzu. După cum știi și tu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
apropie de ea și, curând, o învață un semn magic prin apropierea degetelor astfel ca acestea să întruchipeze o inimă. După o vreme, de Ziua Mamei, Lavinia și colegele ei aveau să-i dăruiască acestei învățătoare, 25 de inimi din degețele unite în chip miraculos, precum și zâmbetele lor fericite. Ambele învățătoare sunt foarte emoționate, alături de acești copii minunați care au ajutat-o pe Lavinia să se apropie de oameni și să-și depășească boala care o izolează de lume. Poveștile Mariei
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
LA FINAL De citit am terminat, Lucruri multe am învățat Despre urși și lupi, văcuțe, Despre lei și pisicuțe Și acum știm ce culoare Fiecare lucru are, Iar punctele cardinale Ne ajută-n orientare. Mai știm și să numărăm Câte degețele avem. Alfabetul, el formează Cuvinte și orice frază, Iar cu litere de soi Ne învață și pe noi. De-acum pe viitor Cititul va fi ușor! Ce ne-așteaptă, vom vedea Fiecare-n banca sa.
La final by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83650_a_84975]
-
cînd În cînd și se priveau neclintiți cîteva clipe. Acum ea Îi vorbea cu un reproș poznaș În glas, Îl dojenea, Îl zgîlțîia cu blîndețe de umeri, Îi Împreuna reverele bogat Împodobite cu blană ale paltonului și-l amenința cu degețelul Înmănușat. În tot acest timp, bărbatul o privea rostind puține cuvinte, dar sorbind-o din ochii mari, negri, În care ardea neîncetat flacăra mistuitoare a morții și care parcă se hrănea fizic din ființa ei, cu o dragoste duioasă, lacomă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așezată în dreptul inimii. Cu mâna stângă se deschide labirintul spre arborele secret din liniile palmei, care, conturate, posedă o simbolică intrinsecă, preconcepută (primesc nume de divinități grecești). - în mână se ascund nume ale personajelor: Simbolul falic apare în basmul lui Degețel, în tradiția familiilor cu șapte copii, cel mai mic este înzestrat cu puteri supranaturale, principiu salvator al societății. Există și un personaj, Statu-Palmă-Barba-Cot fantastic, din cei mai originali, un pitic monstruos, având satura mică de o palmă și barba lungă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
ajutorul, când simți niște degete explorându-i exteriorul rănii; inspiră adânc în momentul împunsăturii. Apoi, o clipă mai târziu, simți o durere care îl făcu să urle cum nu mai urlase niciodată. Ciudat, nu-i așa, ce poate face un degețel? Durerea încetă pentru un moment. Doar atât, un degețel. Tot ce trebuie să fac este să apăs chiar acolo, în gaura asta din piciorul tău, și... Uri urlă în agonie. Jurase să reziste la tortura lor, să nu-i lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
inspiră adânc în momentul împunsăturii. Apoi, o clipă mai târziu, simți o durere care îl făcu să urle cum nu mai urlase niciodată. Ciudat, nu-i așa, ce poate face un degețel? Durerea încetă pentru un moment. Doar atât, un degețel. Tot ce trebuie să fac este să apăs chiar acolo, în gaura asta din piciorul tău, și... Uri urlă în agonie. Jurase să reziste la tortura lor, să nu-i lase să vadă că suferă. Dar nu-și putea învinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]