206 matches
-
Dacă silința ta nu-i iute, voi fi acolo înaintea ta. KENT: N-am să dorm, stăpîne, pînă nu voi fi înmînat scrisoarea voastră. (Iese) BUFONUL: Dacă-un om ar avea creieru-n călcîie, n-ar fi în pericol să-i degere? LEAR: Ba da, băiete. BUFONUL: Rogu-te, -atuncea, fii vesel, fiindcă mintea ta nu va umblă în păpuci. LEAR: Ha, ha, ha. BUFONUL: Ai să vezi, cealaltă fiica a ta ce blînd o să se poarte cu tine; căci, cu toate că seamănă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
2); sensibilitate (2); tremurici (2); vargă (2); zgribulit (2); zgudui (2); adie; afară; agita; agitație; alcoolic; Alzheimer; anxietate; baba; bătrîn; bătrînețe; băutură; cald; caldă; carne; carnea; casa; căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil; copilul; corpul; creanga; creangă; după deal; degera; deșteaptă; dinte; discurs; dîrdîie; a dîrdîi; durere; emoții, frig; emoționat; examene; familia; fior; frică, a-i fi frică; îi frig; frică/emoție; friguros; genuflexiuni; genunchii; gheață; greiere; își face griji; incertitudine; inconfort; iubire; încălzi; înfrigurat; înghețată; înlemni; întîmplare; lecție; leșina
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
După eliberarea din penitenciare, am nimerit într-un penitenciar mai mare care era România subjugată imperiului rusocomunist”. Părintele Victor Lungănoiu își amintește și el că, pentru a tăia stuful, trebuiau să intre în apa înghețată. Din această cauză i-au degerat picioarele, unghiile i s-au înnegrit și au căzut, în urma lor rămânând răni sângerânde. Apoi i-au crescut altele, care însă au căzut din nou iarna următoare. Norma pentru fiecare deținut era de 10 maldăre de stuf, iar cei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se netezească bine i apăsat cu un sul, pentru că altmintrele pământul ar rămâne prea înfoiet și nu ar păstra îndestul de mult umezeala, din care pricină nu ar pute da copăceilor răsăriți trebuincioasa hrană; de asemine, iarna lesne ar putea degera și a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile crinilor răsar în 5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine se poate urma cultura crinilor deacă sămânța lor se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ochi bolnavi, stinși. Varga umbla de ici-colo, nervos, cu mâinile la spate, dar pașii lui nu făceau atâta zgomot cât tictacul arămiu al unui deșteptător de pe mescioara de noapte. Într-un târziu, Apostol, șezând pe pat, cu ochii la rămurelele degerate de afară, care desenau arabescuri negre pe geamurile tulburi, începu să fredoneze un cântec vesel. ― Bologa! Ce dracu, de cântece îți arde? se opri Varga cu imputare. Ori te bucuri că ni s-au spulberat perspectivele de concediu? ― Mă bucur
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
rece și geroasă Își face acum loc în casă, Caloriferul arde, dar nu îl simt, A fost rece prea mult timp. Frigul bate acum la ușă, Nu îi deschid, dar intră oricum Și vrea să mă aibă prizoniera lui, Să deger. Dar să își pună pofta în cui. Sania o iau din pod, O scutur de praf și o pun pe zăpadă. E atât de moale și de caldă, Mă simt un înger zburând pe ea. Crăciunul se apropie și îl
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
și ce plănuiește. - Stai puțin, Andrew, spuse Roth șovăitor. Ai grijă să nu fie nimic ilegal. - Mă voi asigura că așa va fi. - Sunt sigur că Grady va aprecia gestul. - Întru noi doi fie vorba, Joe. Nu dau o ceapă degerată pe Grady. Fac totul pentru mine. O să le dau capetele lui Weir și Jeddy pe o tavă - poate mă vor crede că nu am nimic de ascuns. Acum hai să dăm niște telefoane și să atacăm miezul problemei. Capitolul XXXVIII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
că e cea de aur pentru un prozator, m-am oprit c-un picior În aer. Nici măcar pentru a mă uita În jur. Ori pentru a-mi recăpăta suflul. Am Înghețat În poziție de mers din purul motiv c-am degerat. E prea frig pe versantul ăsta. Ar Îngheța și-un cîine dac-ar fi pus să caute timp de două decenii cu ochii holbați o poziție mai confortabilă pentru a scrie. Improvizînd În permanență pentru a găsi timp fizic pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acasă mai cult. Nu știu ce făceau ceilalți după ce se termina ședința de umblat pe litere pe la nouă și jumătate, cel mult zece seara, uneori ne-o termina portarul. Poate mergeau la o votcă, poate se mai plimbau printre proiectele și copacii degerați din Cișmigiu, poate se duceau În apartamentul vreunuia dintre ei să continue discuțiile, să aprindă altele noi. Cu voci schimbate, În Întunericul altor Încăperi, micșorîndu-se progresiv. Eu plecam acasă mai Întregit spiritual, cu geamantanul. Era un geamantan mic de navetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o discuție, nu mai Înțelegeam nimic, nici chiar șoaptele tandre amestecate cu acuze ale Marianei, ale soacrei venite special de la Sankt Petersburg pentru a mă Împunge cu degetul În ochi, același cu care arătase spre nemți În timpul blocadei Leningradului, Îi degerase așa, Întins spre mine, acuzațiile erau croșetate blînd pe o octavă superioară, de ce mama dracului nu-ți iei odată premiul ăla Întreg, să scăpăm de toate belelele astea, sau ia altu’, c-ai rămas al nimănui, a mormăit și literatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ca prin minune cu zidurile întregi. Numeroasele ferestre fără geamuri sunt întărite cu traverse de lemn din spatele cărora se ghicesc țevile negre ale mitralierelor. Intrarea este protejată cu un parapet înalt din pământ și bârne. Două santinele înfofolite în mantale, degeră stoic. La apariția lor salută regulamentar și după un control riguros al actelor sunt lăsați să intre. Înăuntru, între pereții al căror var de abia își mai arată culoarea originală se aude țăcănitul permanent al teleimprimatoarelor precum și agitația specifică punctelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții unei nații ai cărei fii aceste stârpituri nu sunt și nu pot fi, tot pe atuncea soldatul nostru umblă gol și desculț, flămând și bolnav pe câmpiile Bulgariei, îi degeră mâni și picioare, de cad putrede de pe trupul viu al omului și, veniți înapoi în țară, cad pe drumuri în țara lor proprie de frig și de hrană rea. Și tot în această vreme vezi greci obraznici în mijlocul Bucureștilor refuzând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Slătinenanului e în orice caz mare. În timpul războiului ruso-turcesc ne-am rostit contra participării cu vehemență, cu asprime, mărturisim, căci lucrul merita o asprime estraordinară. Mii de copii ai țării piereau prin șanțuri pentru o cauză străină, zeci de mii degerau de frig în toiul unei ierne cumplite, ba au murit soldați de ai noștri de foame chiar. Când i-am văzut întorși acei bieți oameni, palizi, hămisiți, goi în toată puterea cuvântului pe o iarnă grea, ne-am spăîmîntat de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
I. C. Brătianu, cel mai mare peste toți primarii și toți subprefecții, prefectul prefecților vinde munca tuturor țăranilor din țară. În vreme ce românii își varsă peste Dunăre sângele pentru o cauză străină, se hrănesc pe apucate, mor de foame, umblă goi și degeră, liberalii se îmbogățesc din rechizițiuni și din antreprize, din moșiile statului și din samsarlâcuri; în vreme ce un român rabdă la foame și frig și își varsă sângele fără ca să știe pentru ce, câțiva oameni vând cu un preț de nimic carele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o dată pus într-o situație ridicolă. Ar fi trebuit să intuiesc ce avea să urmeze și să mă ridic imediat și să plec, dar bineînțeles că n-o făcui. Petrică reluă: "Filozoful tău bulgar Stancio Stancev nu face o ceapă degerată pe lângă filozoful ceh Ian Sprjna, care în cartea sa Asupra moravurilor vorbește despre propensiunea omului de jos, care vrea să ajungă sus călcând peste cadavre. Prietenia pentru el nici nu există, dar o mimează, știe că e o forță și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
una cu alta? Țăranul din Vrancea, de la Vaslui, s-a bătut cu calitățile înnăscute rasei lui din timpi strămoșești. Guvernanții din București l-au tratat însă cu calitățile înnăscute rasei lor, l-au lăsat să moară de foame și să degere de frig în câmpiile Bulgariei. Pe când adevărații viteji, pe care îi acopere țărâna, zăceau în căderea ninsorilor și sub stoluri de corbi rotitori, într-o nespusă părăsire, vitejii reversibili și guvernanți din București destupau sticle de șampanie în onoarea mironosițelor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi stâncile, zidurile, tulpinile arborilor, coloanele, pergolele, treiajele etc., pornind de la câțiva metri până la cca. 25 m lungime. Subarbuștii sunt plante cu tulpina lemnificată parțial, mai mult în apropierea coletului, iar partea superioară rămâne erbacee. Această parte, de cele mai multe ori degeră peste iarnă și se regenerează din mugurii protejați de stratul de zăpadă, ca urmare sunt impuse tăieri masive în primăvară (de exemplu la Perovskia atriplicifolia, Vinca minor, ș.a.). Talia plantelor lemnoase ornamentale se utilizează diferențiat, în raport cu scara ansamblului și proporția
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Hai că masa-i gata în zece minute. Ce faci, cobori sau îți aduc eu acolo? Și astfel au coborât rânduri-rânduri de figuri noi, fine, cu ochelari de firmă și cu atitudini de superioritate distantă, care nu dădeau nici o ceapă degerată pe hlinzelile și disprețul nostru, care discutau despre superioritatea Peugeot-ului față de Renault, masticând fără rușine o masă care nu le era destinată. Mi s-a făcut scârbă și jenă față de întreaga situație. Mă uitam cu Gabi, colegul din Buzău, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
fie infectat. De obicei, simptomele sunt mai clare în primul an după infecție pentru ca, în anii următori acestea să fie foarte mult mascate. În general, piersicul are de suferit mult de pe urma acestei boli virotice întrucât, lăstarii atacați sunt debilitați și degeră în timpul iernii. Fructele sunt mici, de calitate inferioară, fade, cu un conținut redus de zahăr (fig. 164). Transmitere-răspândire. Virusurile se transmit prin altoire, prin polen și sămânță. În pepiniere este posibilă transmiterea prin rădăcini și nematozi. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a plumbului, ca urmare a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se dezorganizează și între celule pătrunde aerul care face ca acestea să capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și de obicei degeră peste iarnă. În crăpăturile scoarței ramurilor, după un an, apar și corpii fructiferi ai ciupercii, înainte ca ramura sau planta să fie complet distrusă. Aceștia au o formă plată, de 1-3 cm în diametru, de culoare albă-purpurie. Transmitere-răspândire. Ciuperca pătrunde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
câțiva milimetri, determinând apariția unor peri, în special de-a lungul nervurilor principale, iar apoi pe toată suprafața inferioară a frunzei (fig. 182). Frunzele atacate se îngălbenesc și cad, iar lăstarii rămân desfrunziți înainte de sosirea toamnei și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
însoțit de o răsucire a frunzelor dinspre partea superioară spre partea inferioară, ulterior căzând de pe lăstari în luna iulie. Spre toamnă, lăstarii atacați nu se lignifică, rămân elastici, cu o colorație verzuie și pigmentați, datorită petelor brune. Deseori, acești lăstari degeră în timpul iernii, iar productivitatea plantelor atacate scade foarte mult. Ciorchinii de pe lăstarii atacați sunt asimetrici și cu bobițe cu un procent mic de zahăr; de cele mai multe ori plantele atacate , în 1-2 ani, nu mai produc struguri. Transmitere-răspândire Transmiterea de la plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cărora pe fața inferioară, apar mai întâi grupuri mici, galbene, de spori de vară și apoi grupuri negre, prăfoase, de spori de rezistență. Atacul puternic de rugină duce la desfrunzirea înainte de vreme a plantelor și la sensibilizarea lăstarilor care vor degera peste iarnă și se vor usca. Plantele atacate prezintă un număr redus de flori, iar fructele formate cad foarte timpuriu (fig. 208). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul perioadei de vegetație este asigurată de sporii de pe primele frunze, dar mai ales
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a (se) ologi, a (se) oxida, a (se) păli, a (se) răci, a (se) slăbi, a (se) spuzi, a (se) știrbi (derivate); ● nereflexive: a ațipi, a degera, a deveni, a evolua, a expira, a fermenta, a flexiona, a germina, a involua, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni, a naufragia, a năpârli, a răguși (primare); a adormi, a amorți, a amuți, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
glose, cu primele două verbe din fiecare subtip: a se cloci "a deveni clocit", a se înnora "a deveni înnorat"; a (se) mucegăi "a deveni mucegăit", a (se) putrezi "a deveni putrezit", a ațipi "a deveni cuprins de somn", a degera "a deveni degerat, amorțit de frig". Pentru unele verbe, apartenența la clasa inacuzativelor depinde de tipul de subiect, astfel încât, în destul de multe situații, un subiect inanimat sau unul animat ori uman nonagentiv este corelat cu un comportament inacuzativ, iar un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]