713 matches
-
de 13,1% Conținutul de humos variază între 1,10-4,50%. (I.C.A.S. Roman, 1995) Brune argiloiluviale litice (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bt-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari și Humosu, insular în partea vestică a Dealului Deleni, la o altitudine de 250-350 m, pe versanții cu expoziții semiumbrite, cu pantă ușoară până la moderată, de suprafețele de gresii aflate aproape de suprafața solului, sub șleauri de gorun și fag. Din punct de vedere morfologic, solurile sunt mijlociu profunde, luto-nisipoase
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Solurile sunt mezobazice, carbonatul de calciu este levigat până la 90 cm adâncime. Conținutul de humus variază de la 0,12 la 4,60%. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Brune luvice planice (succesiunea orizonturilor este: AoEl-Bt-C). A fost identificat numai în zona Deleni, pe o suprafață de 187 ha, la altitudinea de 180 350 m, pe versanți cu înclinări slabe moderate, cu expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Silvic Hârlău, 1995). Brun eumezobazic tipic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-C). După subtipul brun luvic tipic, acest subtip de sol ocupă locul doi, cu 20% din suprafața regiunii aflate în studiu (aproximativ 2.100 ha). A fost identificat în zonele Cotnari, Deleni, Maxut, la altitudini de 250-500 m, predominant pe versanți superiori umbriți sau semiumbriți, moderat la puternic înclinați, pe gresii și nisipuri, mai puțin pe argile, sub păduri de fag. Morfologic, solurile sunt profunde, textura este relativ uniformă în profil, dar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
specii. Porozitatea pentru aer este normală, solul are o permeabilitate bună pentru apă. Conținutul în humus variază între 0,26-5,70%. Brun eumezobazic litic (succesiunea orizonturilor este: Ao-Bv-R). Acest tip de sol a fost identificat în zona Cotnari, Maxut și Deleni, dar insular, pe versanți superiori, pe expoziții semiînsorite cu înclinații moderate, pe gresii aflate aproape de suprafață, sub arbore de șleau cu gorun, pe un areal de circa 890 ha. Este, din punct de vedere morfologic, mijlociu profund, cu un volum
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
valoros, căci aici ,, la vadul Bahluiului -Hârlău , în evul mediu, a fost reședința voievodală a Mușatinilor și un timp și capitala Moldovei” . De o deosebită atractivitate sunt punctele de belvedere Dealul Masa Tâlharului, Dealul Holmului , Dealul Tudora , Dealul Sângeap, Dealul Deleni , care deschid o priveliște deosebită asupra văii Bahluiului sau spre Câmpia Moldovei . Pădurile din bazinul superior al Bahluiului și rezervațiile științifice forestiere , prezintă o deosebită importanță pentru organizarea unui turism adecvat zonei aflate în studiu dar și pentru zonele înconjurătoare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
765,7 ha 1. Pădurea Gheorghițoaia, comuna Sinești: 202,3 ha 2. Pădurea Medeleni, comunele Victoria și Golăiești: 102,6 ha 3. Pădurea Frumușica, comuna Mădârjac: 97,3 ha 4. Pietrosu, comuna Dobrovăț: 83 ha 5. Făgetul secular Humosu, comuna Deleni: 73,3 ha 6. Pădurea Uricani, comuna Miroslava: 68 ha 7. Pădurea Tătăruși, comunele Tătăruși și Cristești: 49,9 ha 8. Pădurea Roșcani, comuna Roșcani: 34,6 ha 9. Lunca Mircești (Vasile Alecsandri), comuna Mircești: 26,3 ha 10. Pădurea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
al Agenției de Protecția Mediului. Parcuri dendrologice în județul Iași = 52 ha 1. Parcul dendrologic Miclăușeni satul Miclăușeni, comuna Butea: 20,0 ha 2. Domeniul Alexandru Ioan Cuza comuna Ruginoasa: 10,0 ha 3. Domeniul Grigore Ghica (Spitalul de copii Deleni) comuna Deleni: 3,5 ha 4. Domeniul Alexandru Săulescu satul Cozia, comuna Costuleni: 2,0 ha 5. Domeniul Sturza (Spitalul Popești)comuna Popești: 2,0 ha 6. Domeniul Tăutu comuna Dagâța: 2,0 ha 7. Domeniul Coroanei satul Poieni, comuna
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de Protecția Mediului. Parcuri dendrologice în județul Iași = 52 ha 1. Parcul dendrologic Miclăușeni satul Miclăușeni, comuna Butea: 20,0 ha 2. Domeniul Alexandru Ioan Cuza comuna Ruginoasa: 10,0 ha 3. Domeniul Grigore Ghica (Spitalul de copii Deleni) comuna Deleni: 3,5 ha 4. Domeniul Alexandru Săulescu satul Cozia, comuna Costuleni: 2,0 ha 5. Domeniul Sturza (Spitalul Popești)comuna Popești: 2,0 ha 6. Domeniul Tăutu comuna Dagâța: 2,0 ha 7. Domeniul Coroanei satul Poieni, comuna Schitu Duca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Sturza (Spitalul Popești)comuna Popești: 2,0 ha 6. Domeniul Tăutu comuna Dagâța: 2,0 ha 7. Domeniul Coroanei satul Poieni, comuna Schitu Duca: 1,5 ha 8. Domeniul Cantacuzino Pașcani: 1,5 ha 9. Domeniul Ghica-Polizu satul Maxut, comuna Deleni: 1,5 ha 10. Domeniul Petre Carp comuna Țibănești: 1,5 ha 11. Casa memorială Vasile Alecsandricomuna Mircești: 1,0 ha 12. Sanatoriul de copii Mircești comuna Mircești: 1,0 ha 13. Domeniul Barbu Delavrancea satul Goiești, comuna Lungani: 1
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
impactului negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. FĂGETUL SECULAR HUMOSU Încadrarea teritorial-administrativă: comuna Deleni; proprietate de stat în administrarea Direcției Silvice Iași, Ocolul Silvic Hârlău. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 73,3 ha Altitudinea: 475,75 m (maximă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
interes științific național: Legea 5/2000 SCI: Ordinul Ministrului nr. 776/2007 Localizarea geografică: 47°30’ latitudine nordică, 26°43’ longitudine estică Rezervația se află în partea de sud-vest a masivului păduros Dealul-Mare Hârlău. Căile de acces: localități apropiate: satul Deleni, comuna Deleni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Hârlău, DJ Iași-Pârcovaci, DF Pârcovaci- rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
național: Legea 5/2000 SCI: Ordinul Ministrului nr. 776/2007 Localizarea geografică: 47°30’ latitudine nordică, 26°43’ longitudine estică Rezervația se află în partea de sud-vest a masivului păduros Dealul-Mare Hârlău. Căile de acces: localități apropiate: satul Deleni, comuna Deleni; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Hârlău, DJ Iași-Pârcovaci, DF Pârcovaci- rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 275,3 - Prestări servicii 45,1 - Import, export 109. "Pesco" - Producerea, industrializarea 148,6 Peșteră - - Constantă Peșteră Peșteră - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 123,4 - Prestări servicii 25,2 - Import, export 110. "Agropit" - Producerea, industrializarea 138,4 Deleni - - Constantă Pietreni Pietreni - și comercializarea produselor ------- Pietreni sat Ș.A. agrozootehnice 120,3 - Prestări servicii 18,1 - Import, export 111. "Agrias" - Producerea, industrializarea 112,4 Castelu - - Constantă Poartă Albă Castelu - și comercializarea produselor ------- Ș.A. agrozootehnice 93,6 - Prestări servicii 18,8
HOTĂRÎRE nr. 266 din 12 aprilie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni prin reorganizarea unor întreprinderi agricole de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107779_a_109108]
-
2-4. 162. Bunghez Ildiko, născută la 15 mai 1953 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Francisc și Gisella, cu domiciliul actual în Austria, 4910 Ried im Innkreis, Schillerstr. 35. 163. Solyom Aurica, născută la 21 aprilie 1952 în localitatea Deleni, județul Iași, România, fiica lui Ionascu Petru și Zoița, cu domiciliul actual în Suedia, 28731 Stromsnaburk, Hermelinsv. 6 B. 164. Asztalos Bela, născut la 26 noiembrie 1951 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiul lui Asztalos Bela și Viorica, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
ești din munte nu mai știi altceva, de la șes munții sînt basm, Moș Cocoș Cocoloș, grădina raiului nu formă este, ci bunătate de gust, ceață surie, nimic pe ochiul Jumătate Peisaj, în dosul caselor stuf, lăstari din pîraie și ogoare, Deleni 4 km, ceața vătuiește în tuse mai seacă, mai bine podul, la Reghin lama de zăpadă la camion pe rampă, Tîrgu Mureș Brașov Tîrgu Mureș plăcuțe citețe, același tip de imaginar cețurile, Petelea gluga de coceni, taina fără să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Valea Gurghiului pînă aici comunismul, de aici Hodac și Ibănești! soare fără timp, la țară numai conserve și salamuri! O ascuns-o mama! și el, n-o avut porc? săptămîna asta! degete unghiile bine desenate, cîine la bariera 4 km Deleni haine nu pe deplin cernite, Ideciu de Jos, să merg încet, cu bățul la biserică, s-a ridicat bariera după ultimul vagon, iepure de cîmp zvîcnituri pe urechile ridicate, apleacă-te, roade, cvadrimotorul în jeturi albe cu două pîlcuri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mai luați șosete, domnilor, avem! de lînă, numa de-acelea luăm! no, las' că fac, pînă diseară! niște vorbe în sine foarte indiferente, primul munte de ceață tărcătura de cîine ciobănesc, turma în 300 m cu stăpînul înfipt în ea, Deleni 4 km pace pe răgazul mișcării, leapădă la nesfîrșit subiectele ficțiunii, șoim venind din stîlp, continuarea în peisaj, coerența în anotimp, o cătat calu' pîn tot tîrnațu', nu l-o găsît nicărí! otavă, mi-o stricat pe-acolo, nici una nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pionierilor), Huian Gheorghe (secretar comitet de partid CFS), Pleșca Maria (țărancă), Tiron Mihai (director IAS Bucium), Andone Ioan (șef CUASC Iași), Andronic Dumitru (inspector principal la Departamentul culte), Agheorghicesei Mihai (lector Universitate), Ceucă Constantin (locțiitor al secretarului de partid din Deleni), Chiriac Ioan (director CCTS), Florea Pavel (secretar Comitetul municipal de partid Iași), Gîdea Florin (secretar comitet Ruginoasa), Iancu Elena (șef sector uniunea jud. a CAP), Iancu Paul (locțiitor secretar Comit. Hârlău), Mazilu Lucrețiu (secretar Comit. jud. UTC), Morțilă Vasile (propagandist
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că zidirea bisericii nu a fost terminată, în loc de: „Sfânta mănăstire a domniei mele nou-zidită.” - Acum ar cam trebui să vorbim și despre daniile primite de mănăstire în decursul timpului. O primă danie a constat în două fălci de vie de la Deleni, dăruite de Marica văduva preotului Silion la 12 apr. 1631 (7139). Înainte însă, mănăstirea Bârnova a primit satul Ciurbești, fost sat domnesc. - In noianul de zapise și urice am găsit unul care, la 12 mai 1669 (7177), spune că Ecaterina
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Dichiu. mai mult nu știu, dar dumneta ne-ai legat cu toți Michiuleștii, așa că m-ai făcut și pe mine om vechi cât pământul Moldovei, de și răzășia de la Prut n-o mai știu, ci o știu pe acea din Deleni, de pe Olga Blăniță, nevasta mea, vară primară cu Rosalia, soția dumitale. Școala primară am făcut-o la Pungești, clasa I și II-a, la învățătorul Iorgu Popescu; acesta apoi s-a popit în Iași la biserica Sf.Voievozi rufeni și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Uricani, inclusă în teritoriul administrativ al orașului Petroseni, trece în categoria orașelor raionale. - Satul Straja, din comuna Hapria, raionul Albă, trece în componență comunei Berghin, raionul Albă. Regiunea Iași - Satul Leahu-Nacu, din comuna Prajeni, raionul Hîrlau, trece în componență comunei Deleni, raionul Hîrlau. - Se înființează satul Băile Drinceni, format din grupul de case situat în punctul denumit Băile Drinceni, comuna Drinceni, raionul Huși. Satul Băile Drinceni intra în componență comunei Ghermanesti, raionul Huși. - Se înființează satul Sopirleni, format din grupul de
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
an de an la Iași, la cele două mari manifestări (Târgul de ceramică ”Cucuteni 5000” din iulie și ”Zilele orașului- Sf. Cuvioasa Parascheva”-octombrie) mai pot fi văzuți și rromii olari de la Schitu Stavnic și Voinești sau cei de la Poiana Deleni (Județul Iași), unde tradițiile vechi ale acestora În modelarea lutului, abia de-și mai trage sufletul. Rromii de aici și-au asigurat, În timp, viitorul trăind la nivelul subzistenței minime prin perpetuarea unor tradiții specifice neamului din care Își trag
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
din Hârlău. La aceasta se adaugă și posibilitatea de a întâlni pânze de ape bine mineralizate, din cauza circulației lor reduse și în silurianul superior, din fundamentul Podișului central moldovenesc (sonda mare, izvorul B din Nicolina și sonda nr. 1 din Deleni, precum și sonda nr. 2 din Hârlău). Există deci o oarecare etajare după adâncime a apelor minerale în acest podiș. Cele cu mineralizare mai puternică sunt situate spre adâncime, iar cele cu mineralizare mai slabă spre suprafață. Verificarea acestui fapt ar
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a secreției glandelor mucoaselor cu care vine în contact. Asupra circulației periferice are efecte vasodilatatorii. Intervine în metabolismul lipidelor, calciului, acidului uric. Este menționat cu valori terapeutice în unele buletine de analiză din apele sulfuroase de la Nicolina - Iași, Victoria- Sculeni, Deleni - Hârlău și în cea mai însemnată cantitate în forajul de la fabrica Țesătura din Iași, săpat în 1927, cunoscut și sub numele de izvorul A și care astăzi nu mai poate fi localizat. Ultima analiză a fost făcută la Institutul de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
Independența 4. JUDECĂTORIA MEDGIDIA cu sediul în orașul Medgidia ORAȘE 1. Băneasa 2. Cernavodă 3. Medgidia COMUNE 1. Adamclisi 10. Mircea Vodă 2. Aliman 11. Oltina 3. Castelu 12. Ostrov 4. Ciocîrlia 13. Peștera 5. Cobadin 14. Poarta Albă 6. Deleni 15. Rașova 7. Dobromir 16. Seimeni 8. Ion Corvin 17. Siliștea 9. Lipnița 18. Tortomanu JUDEȚUL COVASNA 1. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI cu sediul în orașul Întorsura Buzăului ORAȘE 1. Întorsura Buzăului COMUNE 1. Barcani 3. Sita Buzăului 2. Dobîrlău 2
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]