22,914 matches
-
Naționale „I. C. Petrescu” din București Salarizare Ø CODUL Muncii, Legea nr. 53/2003 actualizată Ø CONTRACTUL colectiv de muncă la nivel de ramură - învățământ Ø HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 543 din 24 iulie 1995 privind drepturile bănești ale salariaților pe perioada delegării și detașării în altă localitate Ø HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 1471 din 9 septembrie 2004 pentru modificarea art. 8 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unitățile bugetare Ø HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 501 din 30/05
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de tipul celor anterior menționate poate fi realizată fie prin abordări de tip simpatetic, fie prin abordări de gen participativ. Simpatetic se poate obține plasarea agentului care face implementarea cât mai aproape de situația și de mentalitatea beneficiarului. Participarea beneficiarului implică delegare de autoritate, posibilitatea beneficiarilor de a acționa și ca decidenți în coordonarea proceselor care îi privesc. • „Imaginația sociologică” și expertiza în domeniul sociologiei aplicate pot contribui substanțial, susține Cosima Rughiniș, la optimizarea ambelor perspective. • Cunoașterea situațiilor de tip conflictual din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin dispoziții tacite sau exprese - În organizarea juridică a Statului, ca părți integrante. Filosoful ia În considerare, aici, și „clasa muncitorilor determinați” și practica deliberărilor anumitor organizații sociale, care, fie că sunt recunoscute În validitatea lor efectivă: când, printr-o „delegare expresă a puterii”, când, „În virtutea unui act de simplă toleranță”, prin organele de stat propriu-zise. Se stabilește, astfel, un fel de colaborare reală Între organele generatoare de reguli, având origini extrem de disparate și eterogene, susține, pe drept cuvânt, Giorgio del
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subliniază filosoful italian - este „valoarea pe care regulile sau statutele, adoptate de aceste organizații, au avut-o În fața regulilor edictate de organele centrale, care aveau autoritate asupra Întregului popor, care se numesc «organe de Stat» sau al «comunei»”. Fără nici o delegare sau autorizație prealabilă și formală din partea unei puteri străine, oarecare, ci În virtutea unui acord de voințe și a unei comunități de interese Între asociați, au trebuit să fie recunoscute și protejate de puterile publice propriu-zise. Funcționarea lor corespundea intereselor mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
infinită precauție, astfel încât zborul să le devină mai dificil, și nu doar imposibil), oricâți pterodactili musculoși au fost constrânși să trăiască cu un ac de gămălie înfipt în abdomen ca să ajungă mai apoi hrana păianjenilor pitulați după calorifer, la oricâte delegări subacvatice au fost obligați să ia parte în capsula transparentă a vreunui submarin cu formă de pahar, ca să nu mai vorbim despre atâtea și atâtea specimene care au servit cercetărilor medicale într-un sens strict chirurgical, bașca acelora care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ocuparea posturilor didactice în condiții de medii egale; (Pentru corectitudinea exprimării, propunem completarea textului, după cum urmează „posturilor sau funcțiilor didactice...”. d acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naționale inițiate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; e delegare de către inspectoratele școlare pentru rezolvarea atribuțiilor acestora în teritoriu. (Prevedere hilară, întrucât presupune - așa cum este formulat textul - acordarea unor sarcini de serviciu suplimentare și nicidecum acordarea unui beneficiu; în consecință, propunem eliminarea. Art. 244 (1 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
prelucrărilor în cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adăuga propriile prelucrări și de a pregăti controlul pe care îl va efectua postul de lucru următor; controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate; controlul partenerial, care se realizează prin delegarea unor competențe între diferitele paliere de responsabilitate. Alături de aceste forme de control intern, atașate intrinsec activităților curente ale fiecărui post de lucru, managerul poate stabili și alte forme de control intern care intră în lanțul operațiilor, dar care presupun costuri
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
căpătat noi valențe atât în concept, cât și în conținut. Conceptul de control intern a fost în permanență definit și redefinit, cel puțin în raport cu două aspecte, și anume: descentralizarea activităților, ceea ce a condus la diversificarea activităților de control și la delegarea competențelor acestora în cadrul aceleași structuri; amplificarea numărului de prevederi, normative, reguli și reglementări, care să asigure gestionarului căile de acțiune pentru utilizarea corespunzătoare a resurselor în vederea creșterii eficacității. Din practică au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern, și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
strategice ale entităților, spre exemplu, cazul societăților nou-înființate sau al celor care se află într-o fază de creștere. Modul de stabilire a acestor reguli ține, pe de o parte, de stilul de conducere și de capabilitățile organelor ierarhice în delegarea responsabi lităților, iar pe de altă parte, de nivelul de dezvoltare și de cultură al entităților. În organizarea și exercitarea controlului intern se impune o mare flexibilitate, deoarece nu poți fixa reguli pentru fiecare situație întâlnită și, de asemenea, o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
devine importantă, dar în același timp crește și rolul auditorilor interni care vor trebui să se implice în îmbunătățirea acestuia și respectiv a culturii organizației. În aceste condiții, auditorii trebuie să pornească de la stabilirea unei politici organizaționale clare, respectiv definirea delegărilor de competență, adaptarea permanentă a competențelor salariaților la cerințele posturilor, stabilirea de obiective realiste și realizabile și asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor umane și chiar o finanțare transparentă și la vedere pentru toată lumea. Când în cultura unei instituții se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sistemul de control intern care cuprinde și auditul intern, ca parte a acestui sistem și care, pe baza procedurilor standardizate, evaluează controlul intern și consiliază managementul entității. Riscurile majore cad în responsabilitatea grupului, și acesta trebuie să le gestioneze prin delegare. Astfel apare delegarea formală, când șefului de compartiment i se specifică activitățile care trebuie să le realizeze și pentru care trebuie să-și stabilească mijloacele prin care înțelege să le utilizeze. Persoana responsabilă la vârf pentru sistemul de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern care cuprinde și auditul intern, ca parte a acestui sistem și care, pe baza procedurilor standardizate, evaluează controlul intern și consiliază managementul entității. Riscurile majore cad în responsabilitatea grupului, și acesta trebuie să le gestioneze prin delegare. Astfel apare delegarea formală, când șefului de compartiment i se specifică activitățile care trebuie să le realizeze și pentru care trebuie să-și stabilească mijloacele prin care înțelege să le utilizeze. Persoana responsabilă la vârf pentru sistemul de control intern din cadrul entității trebuie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
jos și din afară, să-și cunoască obiectivele care trebuie actualizate periodic și apoi să se organizeze pentru a stăpâni riscurile. Riscurile majore sunt monitorizate de managerul general, dar cad și în responsabilitatea grupului care trebuie să le gestioneze prin delegare formală, ceea ce presupune specificarea activităților care revin managementului de linie și mijloacele prin care acesta înțelege/crede că și le va îndeplini; (5) Monitorizarea În practică s-a dovedit că managerii de la toate nivelurile, mai ales cei care nu au
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
politicile interne și cele cinci elemente componente ale controlului intern în cadrul cărora sunt grupate standardele de management și control intern, și anume: mediul de control în care sunt grupate standarde privind: etica, integritatea, atribuții, funcții, sarcini; competența, performanța; funcțiile sensibile; delegarea; structura organizatorică; performanțele și managementul riscului cuprinzând standarde referitoare la: obiective, planificare, coordonare; monitorizarea performanțelor; managementul riscului; ipoteze, reevaluări; 51 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management și control intern la entitățile publice și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. Guvernanța corporativă 156 156 Lista standardelor de control intern 1. Mediul de control Standardul 1 ETICĂ, INTEGRITATE Standardul 2 ATRIBUȚII, FUNCȚII, SARCINI Standardul 3 COMPETENȚĂ, PERFORMANȚĂ Standardul 4 FUNCȚII SENSIBILE Standardul 5 DELEGARE Standardul 6 STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ 2. Performanța și managementul riscului Standardul 7 OBIECTIVE Standardul 8 PLANIFICARE Standardul 9 COORDONARE Standardul 10 MONITORIZAREA PERFORMANȚELOR Standardul 11 MANAGEMENTUL RISCULUI Standardul 15 IPOTEZE, REEVALUĂRI 3. Informarea și comunicarea Standardul 12 INFORMAREA Standardul 13 COMUNICAREA
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
337 cum urmează: „Compania are un comitet de audit compus din directori independenți. Informațiile privind funcțiile îndeplinite de către comitet, componența membrilor și numărul de întâlniri din ultimul an fiscal este stabilit în «raportul comitetului de audit» inclus în declarația de delegare din anul curent. Comitetul de audit lucrează după Carta comitetului, scrisă și aprobată de consiliul de directori. În plus, companiei i se cere ca, anual, să transmită o informare scrisă către NYSE, prin care să ateste independența, cunoașterea limbajului financiar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
X Problemele legate de impozite (directorul departamentului financiar) X Alte departamente X Comitetul de audit Rezultatele raportului anual al auditului independenți către Consiliul de administrație X Recomandările consiliului de administrație privind nominalizarea auditorilor independenți X Verificarea anuală a declarației de delegare a comitetului de audit, a raportului și planului acestuia X Evaluarea eficacității comitetului de audit (autoevaluarea) X Reevaluarea caracterului adecvat al comitetului de audit și obținerea aprobării Consiliului de administrație X Aprobarea planului de întâlniri a comitetului de audit pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
guvernarea locală este capacitatea financiară a entității respective, fără de care toate competențele și strategiile rămîn la stadiul de bune intenții, iar deservirea cu servicii corespunzătoare a cetățenilor este aproape imposibil de realizat. Descentralizarea sectorului public înseamnă atît autoguvernarea, cît și delegare de competențe de putere, din partea guvernului central, prin deconcentrare (crearea de reprezentanțe locale ale ministerelor și altor autorități centrale), sau prin devoluție (transferul deciziei și execuției către autoritățile locale), cu un suport legislativ adecvat. Descentralizarea și autonomia presupun atît libertatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Meckling, ca un contract în care una sau mai multe persoane (denumite "mandant" sau "principal") au recurs la serviciul uneia sau mai multor alte persoane (numite "mandatari" sau "agenți") pentru a îndeplini în numele lor o sarcină oarecare, ceea ce implică o delegare de natură decizională a agentului. Cum în contractele reale e imposibil de prevăzut toate situațiile posibile, întreaga relație de agent se caracterizează printr-un grad de incertitudine rezultînd dintr-o asimetrie informațională: un agent deține mai multă informație decît un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a contractului de muncă se aplică numai de conducerea unității care l-a detașat. Celelalte sancțiuni se aplică de conducerea unității la care este detașat, cu acordul unității unde este încadrat. Abaterile disciplinare săvîrșite de cei încadrați în munca pe timpul delegării în altă unitate, se sancționează de conducătorul unității care l-a delegat, la propunerea unității la care au fost delegați. Ucenicii care se pregătesc la locul de muncă, elevii și studenții care fac practică vor fi sancționați, pentru abaterile disciplinare
DECRET nr. 361 din 2 noiembrie 1976 privind aprobarea Statutului disciplinar al personalului din unităţile de posta şi telecomunicaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106481_a_107810]
-
care acesta a purtat-o cu procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Interesant este că Dănuț Volintiru a devenit cunoscut publicului după ce a instrumentat dosarul lui Adrian Năstase, deși era încă procuror-șef la DNA Gorj și nu avea delegare valabilă pentru București, potrivit Dănuț Volintiru a condus structura de la Gorj a DNA timp de două mandate a câte trei ani. În toamna anului 2012 a devenit șef al Secției Urmăriri Penale din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, după
Procurorul care l-a trimis la închisoare pe Năstase, propus de Cazanciuc și Kovesi la DNA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/67510_a_68835]
-
Adrian Năstase a fost condamnat de ÎCCJ la doi ani de închisoare cu executare, conform ziuanews.ro. Avocații fostului prim-ministru au atacat la Completul de Cinci Judecători competența lui Volintiru de a instrumenta cazul și chiar au dovedit că delegările nu erau conforme, cerând recuzarea sa. Solicitările acestora au fost însă respinse de fiecare dată, mai scrie sursa citată. Probleme cu regula de trei simplă Tot în perioada în care a ocupat postul de prim-procuror al DNA Gorj, Dănuț
Procurorul care l-a trimis la închisoare pe Năstase, propus de Cazanciuc și Kovesi la DNA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/67510_a_68835]
-
combaterea corupției, Iuliana Bendeac, și procurorului șef adjunct al aceleași secții, Viorel Ioan. Astfel, în urma întâlnirii s-a decis, potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției: - Retragerea propunerii de numire în funcție a celor anterior menționați care ocupă în prezent, prin delegare, cele 2 funcții de conducere; - Înaintarea către Consiliul Superior al Magistraturii a solicitării de aviz pentru numirea procurorilor: Gheorghe Popovici - în funcția de procuror șef al Secției pentru combaterea corupției, Dănuț Volintiru - în funcția de procuror șef adjunct al Secției
Schimbarea procurorilor de la DNA: Ce au decis Cazanciuc și Kovesi by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/67566_a_68891]
-
1, că nu agreează modalitatea în care s-au făcut revocările, respectiv noile numiri de la secția I a DNA. Ea apreciază că aceste schimbări din structura pe care o conduce au vulnerabilizat Direcția Națională Anticorupție. Kovesi a precizat că procesul delegării noilor șefi ai Secției I nu este ireversibil, iar ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, poate accepta propunerile pe care le-a trimis procurorul-șef al DNA. ”Încetarea delegării funcției a creat o vulnerabilitate în DNA (...) O problemă a fost și modalitatea
Kovesi, interviu la TVR despre DNA și scandalul Papici. Cele mai importante declarații by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/67788_a_69113]
-
care o conduce au vulnerabilizat Direcția Națională Anticorupție. Kovesi a precizat că procesul delegării noilor șefi ai Secției I nu este ireversibil, iar ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, poate accepta propunerile pe care le-a trimis procurorul-șef al DNA. ”Încetarea delegării funcției a creat o vulnerabilitate în DNA (...) O problemă a fost și modalitatea în care a fost făcută întreruperea”, a declarat Kovesi, miercuri seară, la TVR 1. Ea l-a contrazis pe ministrul Cazanciuc, care declară, marți, că a consultat
Kovesi, interviu la TVR despre DNA și scandalul Papici. Cele mai importante declarații by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/67788_a_69113]