200 matches
-
sau legume prin diferite colțuri de lume, ori crescând copii străinilor, iar ai lor cresc niște delincvenți, lipsiți de educația părintească, mulți dintre ei pierzânduse prin gunoaiele societății.Sute de mii care au abandonat școala și vagabondează pe străzi, ajung delicvenți din fragedă pruncie,mulți se sinucid de dorul,sau lipsa părinților plecați în lume pentru a trăi. Mare parte din utilajele industriei noastre a fost desfăcută în bucăți și vândută la fier vechi, tot la străini, unele noi, așa cum veniseră
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a avea un comportament violent este mult mai frecventă în rândul băieților decât al fetelor. Dintre copiii care au împlinit 14 ani, peste 94% erau băieți, în timp ce între copiii sub 14 ani procentul băieților era ușor mai redus (87%). Majoritatea delicvenților juvenili provin din mediul urban, mai ales cei care au împlinit vârsta de 14 ani (78%). Dintre copiii care nu au împlinit 14 ani, 66% provin din mediul urban, iar 73% au comis infracțiunile în zonele urbane, de unde reiese că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
înalțimea mare, fiind în general sterili. Prezintă tulburări psihice de timpuriu, tolerează dificil frustrăriile, un număr impresionant de dedublari de personalitate corelate cu manifestări violente ce par premeditate până la detaliu. Nu s-a putut stabili frecvența anomaliei, dar 2% din delicvenții (cu tulburări de comportament) analizați o prezentau. * Bărbații 47, XXY. La fiecare 1000 de nou-născuți unul are un cromozom X suplimentar. Acesta va influența dezvoltarea gonadelor, consecințele fiind sterilitatatea și înapoierea mintală. Caracterele sexuale secundare sunt slabe, de aceea se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sexualitatea. * Bărbații XYY. Aceasta constituție cromozomială are o pondere de 1,1% din populația masculină. Nu se cunosc cu exactitate influențele existenței cromozomului suplimentar Y, dar în lotul de control format în proporții egale de minori cu handicap psihic și delicvenți minori frecvența era de 2%, adică de 18 ori mai mare decât la restul populației. * Bărbații YY. O parte din copii YY au un risc mai mare de a prezenta deviații comportamentale. Deși s-a vorbit mult despre corelația dintre
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
genealogică Unul din argumentele care plasează ereditatea printre factorii care determină delincvența la vârste fragede a fost studierea comportamentului copiilor (cu părinți infractori), care au fost scoși din acel mediu și plasați în familii nedelicvente. Alexandru Roșca menționa în lucrarea ,,Delicventul minor" (1932) experiența unui filantrop din Hamburg, care s-a hotărât să salveze copii proveniți din părinți criminali și i-a plasat într-o casă anume construită, cu personal specializat. Rezultatul a fost negativ fiindcă, după 4-5 ani, aceștia au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aplicarea sancțiunilor față de minor, părinții care nu cunosc activitățile minorului), precum și atitudinile antisociale ale mediului familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familial sunt principalii factori care influențează conduita minorului, determinându-l ca, în anumite situații favorizante, să comită și să reitereze acte cu caracter predelicvent sau delicvent. Rezultă, de aici, că nu dezorganizarea ca atare este un factor determinant al comportamentului delicvent al tânărului, ci deficiențele educative ale familiei. Familia în conflict Există unele familii care, deși sunt ,,organizate" se caracterizează prin accentuate stări conflictuale. Aceste stări pot fi de intensitate diferită și se pot întinde pe diferite perioade de timp, plecând
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Copii crescuți într-un astfel de mediu devin violenți, violența manifestându-se atât verbal - necunoscând o altă formă de susținere a punctului de vedere -, cât și fizic - de cele mai multe ori pentru păstrarea supremației în grup, sau pentru rezolvarea diferendelor. Minorii delicvenți, proveniți din astfel de familii, petrec la întâlnirile cu membrii grupului infracțional una sau mai multe zile împreună în proporție de 47,8%. Căsniciile devitalizate se caracterizează prin pierderea treptată a sentimentelor, a armoniei existente în primii ani de căsnicie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
într-o manieră exagerată. Statisticile apreciază existența unui procent mare de delincvenți ce provin din familii protectoare și în același timp permisive. În general, astfel de familii sunt monoparentale (mamele având în general o astfel de atitudine), astfel 45% din delicvenți au primit o educație de tip permisiv din partea mamei și 30% din partea tatălui. Cercetarea criminologică a studiat și raportul dintre structura familiei, educația primită de minor și delicvență. Acest factor este relativ, studiindu-se în raport cu obiceiurile, rolul jucat de familie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de acțiuni criminale. Emoțiile aflate în corelație cu experiența pot genera resentimente față de o persoană, care într-o conjunctură conflictuală pot fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este un factor psihic care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor de delicvenți minori și tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu carențe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fi mobil de acțiuni criminale. Un factor important în etiologia crimei este capacitatea de judecată și nivelul mintal al delicventului. Inteligența este un factor psihic care joacă un rol important în procesul de adaptare socială, comportare, muncă. În cadrul grupurilor de delicvenți minori și tineri se regăsesc un număr mare de persoane cu carențe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că acest factor îi împiedică să anticipeze consecințele și implicațiile acțiunilor întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de inteligență mai mic se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca aceștia să fie implicați în activități delincvenționale. Dragomirescu, V. (1976), în urma analizei unui lot
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu atât este mai mare riscul ca aceștia să fie implicați în activități delincvenționale. Dragomirescu, V. (1976), în urma analizei unui lot de 210 delicvenți juvenili, a evidențiat următoarea situație privind nivelul de pregătire școlară: * 60% din ei au repetat cel puțin o clasă; * 82% au schimbat cel puțin două școli; * 68% au o atitudine de indiferență și chiar repulsie față de școală; * 75% au avut
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sociale care au în fundament abandonul școlar crescut, ratele mici de absolvire, competențele și cunoștințele insuficiente pentru accederea și absolvirea învățământului superior (Williams și Collins, 2001, p. 406). Copiii inadaptați școlar adoptă într-un procent alarmant atitudini antisociale, manifestându-se delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atitudini antisociale, manifestându-se delicvent. Cadrele didactice sunt primele care pot observa înclinațiile spre delicvență ale elevilor și pot trage un semnal de alarmă în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant Vecinătatea este, alături de familie, mediul primar al copilului. Încă de la începuturile sale, criminologia a semnalat corelația care există între infracționalitate și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din tineri ce prezintă deficite emotive socializante. Mulți abandonează școala, fug de acasă și au ca modele infractori celebri. Importanța legăturilor de prietenie cu tineri cu înclinații delicvente este semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au săvârșit acte delicvente de grup provin din familii dezorganizate; * 87% din acești tineri au o școlarizare
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au săvârșit acte delicvente de grup provin din familii dezorganizate; * 87% din acești tineri au o școlarizare sub medie; * 39% din minori nu aveau alt mod de subsistență
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în 75% din cazuri este vorba de un grup preconstituit; * 80% din delicvenți au ca loc de întâlnire strada; * în 97% din cazuri delicvenții minori au prieteni delicvenți; * în doar 25,3% din cazuri minorii care au săvârșit acte delicvente de grup provin din familii dezorganizate; * 87% din acești tineri au o școlarizare sub medie; * 39% din minori nu aveau alt mod de subsistență decât prin săvârșirea de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în ochii celorlați membrii, * 44,7% caută un mediu care să le asigure securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
securitate emoțională, stabilitate și confort (Siegel, L.J. și Welsh, B.C., 2009, pp. 130-136). Considerând devianța ca un produs direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale la care participă o parte din grupurile sociale. Din acest motiv, orice subcultură
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că atât delincvența juvenilă cât și vizionarea abuzivă de imagini violente sunt efectele paralele ale unei vieți rău organizate. Tabel 6: Corelația între timpul de vizionare a emisiunilor violente și dezvoltarea comportamentului antisocial Timpul de vizionare a emisiunilor violente Procent delicvent Zilnic 64% 4--5 ori / săptămână 21% 2-3 ori / săptămână 12% Mai rar de o dată pe săptămână 3% Sursa: Jean Chazal (1983) 4.1.7. Rolul factorilor economici în determinarea comportamentului deviant Explicarea condițiilor care dau naștere sărăciei a generat elaborarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ale tinerilor provenind din clasele sociale defavorizate nu pot fi considerate deviante, deoarece se conformează modelelor culturale ale acelei clase. Esența acestei culturi constă în fapt, în violarea deliberată a normelor sociale ale clasei mijlocii. Este cert ca nu toți delicvenții minori provin din familii sărace, dar aceștia reprezinta mediul cel mai expus delicvenței. Insuficiența bugetului familial, precum și dificultățile materiale obiective prezente în unele familii reprezintă condiții care afectează buna funcționare a grupului familial, conducând la tensiuni, conflicte. Legătura strânsă dintre
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și-au construit niște cuiburi impunătoare iar poarta veche și rablagită care duce spre ușa de la intrare este încuiată cu un lacăt destul de mare. Nimic de făcut. Forțând comparația am impresia că Isus a fost încuiat ca un fel de delicvent sau persoană care deranjează grav, este chiar un pericol public. De ce oare îl confundă spaniolii pe Isus Cristos cu Franco și cu alianța Bisericii de aici cu acest dictator? De ce il „penalizează” pe Dumnezeu pentru erorile unui regim trecut
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]