926 matches
-
sistem al "școlilor pentru a doua șansă", ca mijloc de luptă contra excluziunii sociale; * acordarea de burse copiilor cu performanțe școlare ridicate care provin din familii cu venituri modeste; * informatizarea școlilor din mediul rural: * prevenirea și combaterea violenței școlare, a delincvenței juvenile, a consumului de droguri și a prostitiției în rândul minorilor. Promovarea culturii românești prin:. * susținerea dezvoltării pieței culturii; * adoptarea unei fiscalități stimulative pentru activitățile culturale; * modificarea actualei Legi a sponsorizării, pentru stimularea susținerii activităților culturale; * finanțarea de la buget a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
raționalizare Impune ca unic mod de înțelegere a lumii pe cel produs de știință. Instituțiile, credințele, practicile religioase sunt înlocuite cu cele ale rațiunii și științei. Birocratizarea instituțiilor sociale. Schimbări la nivelul problemelor sociale Emergența unei noi patologii sociale intensificarea delincvenței, acutizarea problemelor legate de foamete, aglomerare urbană, poluare, deteriorarea mediului, anomie. Critic față de conceptul de modernitate reflexivă, Ulrich Beck propune dihotomia prima epocă a modernității și a doua epocă a modernității, vrând prin aceasta să arate că între cele două
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sinuciderii egoiste (Durkheim, 2005); * atașamentul pentru, și implicarea în instituții (școală, biserică, asociații pe bază de voluntariat, sindicate) efectul fiind creșterea gradului de încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul de substanțe; * Numărul redus de membri ai comunității, care permite familiaritatea acestora; * Ritualuri, ceremonii, obiceiuri comune care au rolul de a reafirma identitatea colectivă a comunității și de a reîmprospăta vitalitatea indivizilor; * Percepția similarității cu trăsăturile fizice, stilul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
era născut în insula Samos, provenea din periferia culturală, cultura dominantă fiind cea ateniană în fața căreia nu se va închina. Îl recuza pe Platon, pe care îl numea "Cel numai aur". După moartea lui Alexandru, situația Atenei era critică (sărăcie, delincvență, mercenari, cerșetori). Grecia se îndrepta spre sfârșitul ei. Epicur își crează școala într-un contest în care filosofia înceta a mai fi greacă. El cumpără "Grădina" în periferia Atenei, o transformă într-o enclavă în care va înflori epicurismul. Epicur
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
țările incluse în studiu. Ipotezele lui Coleman despre impactul capitalului social extrafamilial asupra rezultatelor școlare au produs o vie dezbatere în legătură cu diferențele dintre școlile private și cele publice și au readus în discuție unele teorii mai vechi care arătau că delincvența, inclusiv delincvența juvenilă, este generată de anumite caracteristici ale organizării sociale a comunităților. Un suport pentru această teorie a găsit Coleman în compararea ratelor de abandon ale elevilor din școlile private confesionale cu cele ale elevilor din școlile publice. Diferența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în studiu. Ipotezele lui Coleman despre impactul capitalului social extrafamilial asupra rezultatelor școlare au produs o vie dezbatere în legătură cu diferențele dintre școlile private și cele publice și au readus în discuție unele teorii mai vechi care arătau că delincvența, inclusiv delincvența juvenilă, este generată de anumite caracteristici ale organizării sociale a comunităților. Un suport pentru această teorie a găsit Coleman în compararea ratelor de abandon ale elevilor din școlile private confesionale cu cele ale elevilor din școlile publice. Diferența mare în favoarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
variabilă mai puțin endogenă. Variantele de activități casnice și școlare prin care părinții pot promova performanțele școlare ale copiilor lor arată că, în ciuda unor slabe legături cu comunitatea, părinții pot contribui puternic la reușita educațională a descendenților. Teoriile sociologice ale delincvenței și în special cele ale delincvenței juvenile au sesizat de la început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca și școlile trebuie să fie incluși în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
activități casnice și școlare prin care părinții pot promova performanțele școlare ale copiilor lor arată că, în ciuda unor slabe legături cu comunitatea, părinții pot contribui puternic la reușita educațională a descendenților. Teoriile sociologice ale delincvenței și în special cele ale delincvenței juvenile au sesizat de la început (Chipea, 1996) rolul rețelelor sociale în preîntâmpinarea sau, după caz, generarea comportamentelor care se abat de la normă. Elevii și familiile lor, ca și școlile trebuie să fie incluși în colectivități coezive care pot asigura suportul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
controleze comportamentul rezidenților (Hirschi, 1969). Pe de altă parte, teoria învățării sociale sau a asociațiilor diferențiale explică apariția și persistența grupărilor criminale care realizează socializarea tinerilor într-un mod de viață deviant prin anumite caracteristici comunitare (Sutherland, 1939). Preîntâmpinarea proliferării delincvenței juvenile în colectivitățile deprivate presupune eforturi de refacere a coeziunii sociale. Studiile recente au subliniat importanța școlii înseși în combaterea implicării adolescenților în activități deviante (Hoffman, 2003; Zeldin, 2004). Școala poate să promoveze definiții ale situației care se opun comportamentelor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
activități convenționale și să ofere un sentiment de identitate socială și de apartenență care să se intercaleze între atracțiile asociațiilor diferențiale. Conștientizarea acestor efecte pozitive ale unor aspecte ale organizării vieții școlare a impus politici educaționale orientate explicit către reducerea delincvenței juvenile (Levesque, 2002). Școala poate contribui la dezvoltarea comunităților prin „închiderea” rețelelor sociale, implicându-i pe părinți în diverse activități. Din astfel de inițiative au de câștigat atât școlile, cât și elevii și părinții lor. 4. Cauzele eșecului sau succesului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
constituie ceea ce David Lee Stevenson și David Baker (1986) denumesc „management parental”. • Coeziunea socială, capacitatea de a asigura suportul, monitorizarea și modelele comportamentale dezirabile - calități ale capitalului social comunitar - sunt văzute ca unul dintre factorii care pot contribui la preîntâmpinarea delincvenței juvenile și a eșecului școlar. • Modul de organizare a sistemelor școlare și a școlilor explică o mare parte din variațiile rezultatelor la testele standardizate aplicate în comparațiile internaționale. • Diverse studii din ultimele decenii arată că nu se poate vorbi de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
una primordial politică și mai puțin economică și socială. Acest aspect este important din două perspective: abia astăzi se justifică multele tensiuni apărute Între statele membre, pe subiecte precum: migrația forței de muncă dinspre Est spre Vest, creșterea gradului de delincvență, discuții aprinse pentru cuantumul contribuției la bugetul UE etc.; pe de altă parte, indicatorii de creștere economică, luați În termeni nominali, au influențat În mod artificial exprimarea, În diverse medii, a ritmului de creștere consolidat la nivel UE. Se știe
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
drastice. 3.1.2.c. Caracteristici afective. Tradițional, etapa de vârstă analizată este privită ca fiind una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominantă afectivă certă (primul an de viață, debutul preșcolarității, adolescența). Două probleme rețin însă atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe cei cu o constelație afectivă aparte (antagonism, lipsa încrederii în sine, relaționare socială
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
urmare, calificativul de conduită dezadaptată (sau deviantă) acelei atitudini care se abate de la normele acceptate în interiorul unui grup, al unei instituții sau al unei societăți, fapt care duce la conflicte între individul respectiv și grupul sau instituția căreia îi aparține. Delincvența este considerată o formă mai gravă a fenomenului de devianță, ea reprezentând o faptă cu un caracter socialmente periculos, prevăzut de legea penală, și care este săvârșită cu vinovăție. Dezadaptarea școlară poate fi considerată ca un aspect al dezadaptării sociale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la conduite deviante (sau aberante). Când motivațiile individuale devin presante (de exemplu, dorința excesivă a persoanei de a obține diferite satisfacții prin bani, drog, sex etc.), „factorii ambientali de precipitare” pot inspira sau declanșa actul deviant, oferind mijloacele prin care delincvența se perpetuează. O discuție pertinentă asupra cauzelor comportamentelor deviante la elevi pretinde, așadar, o considerare simultană a celor trei grupe de factori, menționate mai sus: tendințele ereditare (condițiile interne predispozante) se realizează și se manifestă întotdeauna într-un mod diferit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pune semn de egalitate între „caracteriali” și delincvenți, deoarece nu toți copiii cu tulburări de caracter devin delincvenți, și nu toți delincvenții au cunoscut (traversat) în copilărie sau adolescență o fază „caracterială”, se constată totuși faptul că, în numeroase cazuri, delincvența juvenilă este precedată de tulburări de caracter care apoi, prin cronicizare, s-au fixat în structura caracterului respectivilor minori. Astfel, cercetători cum ar fi D. Lagache (1964), R. Mucchielli (1965), G. Basiliade (1978) etc. arată că un copil caracterial (cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
periodice. Eugeniștii erau convinși că, dacă prostituatele ar fi fost corect informate despre pericolele la adresa sănătății și riscurile eugenice implicate, ele ar fi devenit parteneri cooperanți În programele de reglementare a prostituției și reintegrare a prostituatelor. Abordarea eugenistă a problemei delincvenței juvenile relevă aceeași neîncredere În sistemul penal. Eugeniștii Încercau să mențină un echilibru Între identificarea naturii ereditare a infracțiunilor comise de tineri și dorința de a recupera acești indivizi, Înainte de a deveni excluși permanenți 75. Într-un anumit sens, eugeniștii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reprezintă un proces continuu de confruntare cu problemele sale. A înțelege schimbarea socială este în mare măsură analiza procesului social de formulare de probleme și a efortului social de soluționare a lor. Societățile se confruntă continuu cu probleme sociale specifice: delincvență, tensiuni și conflicte sociale, catastrofe naturale, criză economică. Soluționarea problemelor duce frecvent la perfecționarea sistemului. Analiza p.s. a reprezentat o preocupare constantă a sociologiei. Sociologia americană a fost tradițional centrată pe analiza p.s. ale societății americane. Nu întâmplător, unul dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care actual sau potențial afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea magnitudinii problemei. Pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o imagine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării - nivelul mortalității infantile, gradul de satisfacție/insatisfacție; c. factorii determinanți ai dinamicii problemei sociale. Este important să se identifice factorii, condițiile, situațiile care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. O asemenea analiză are în vedere fenomene și proces
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
standarde specializate de aplicare focalizate pe servicii ca răspuns la problemele sociale specifice centrate pe familie și copil, divorț și familii monoparentale, violență în școli, bătrâni singuri și dependenți, aspecte sociale ale sănătății, persoane cu dizabilități, îngrijire de tip rezidențial, delincvență și probațiune, administrarea comunitară a justiției, munca în echipă interdisciplinară, probleme de gen și practici antidiscriminatorii. Procesul de apariție a standardelor profesionale și a celor din serviciile de asistență socială oferă posibilitatea evaluării și monitorizării sistemului și activităților practice pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de implementarea acelor politici și programe, adică o mai mare preocupare pentru procedurile de supervizare. În plus, politicile respective își au originea în afara agențiilor și pentru faptul că anumite probleme reprezintă veritabile amenințări la adresa comunității. Dependența de droguri, de alcool, delincvența, discriminarea, destrămarea familiei, violența intrafamilială se asociază cu însemnate costuri financiare și ideologice. Comunitatea indică modul de abordare a acestor tipuri de probleme, iar răspunsurile acordate implică valorile societății în raport cu subiecte sensibile (structura familiei, protecția copilului, relațiile interetnice, etosul muncii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cazul inițiativei de la Odeon ar fi tocmai păstrarea continuității, a preocupărilor și perfecționarea pe parcurs a mijloacelor de acțiune. În acest sens, este de menționat că a fost deja demarată a doua etapă a programului, dedicată de această dată temei „delincvenței juvenile”. Organizatorii speră să primească și de această dată câteva texte valoroase și să poată să prezinte o selecție a lor la sfârșitul actualei stagiuni. Cât despre textele deja prezentate, dată fiind valoarea lor, există propuneri de a fi preluate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
situațiile de viață comune și repetabile (ori „senzaționalist” spectaculoase), iar din sfera cultă a formației sale - rețetele literaturii „simple”, ușor digerabile, ale povestirii pitorești ori, după caz, ale „romanului popular” (de tip Eugène Sue, cu recurs la elemente caracteristice: violența, delincvența, fatalitatea, dramele pasionale etc.), cu deznodământ pilduitor, uneori prea vizibil „adus din condei”. Se degajă din scrierile lui I. un anumit mesaj demofil, populist, de justiție socială, însă susținut cu intermitență, nu în mod tezist-sâcâitor. Abia din volumele anilor ’60-
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
Cercetările arată că sunt valabile și sindromul falsei memorii, precum și recuperarea prin terapie a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are însă și conotații sociale mai largi, existând o legătură statistică pronunțată între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]