259 matches
-
bunăstării și tratamentului lor educativ. Această situație face mai dificilă stabilirea limitelor delincventei juvenile în termeni de legi pentru minori și introduce noțiunea de „nevoi ale copilului", ca termen de referință pentru asistarea și orientarea sa către un viitor nondelincvent. Delincventa juvenilă, ca ansamblu de conduite estimate ca având un mare grad de periculozitate socială <footnote V.Preda, Profilaxia delincvenței și reintegrarea socială,Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1981 footnote> , nu reprezintă o entitate unitară; ea include conduite extrem de diverse, de la jaful armat la delictul de înfruntare a părinților, de la micile furturi la delictele sexuale, de la fuga de acasă la omucidere. Majoritatea conduitelor de delincventă juvenilă pot fi încadrate în patru mari categorii: furt, violență pentru a obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (abandon școlar, absenteism) și comportamentul de grup sau bandă receptat de ceilalți ca amenințător din cauza zgomotului și activităților fizice implicate
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
violență pentru a obține un avantaj material, încălcarea legilor de statut (abandon școlar, absenteism) și comportamentul de grup sau bandă receptat de ceilalți ca amenințător din cauza zgomotului și activităților fizice implicate. Ideea de violență față de alte persoane, trăsătură principală a delincventei juvenile, pare a se datora mai mult intensei mediatizări a unor asemenea cazuri decât frecvenței cu care se produc actele respective <footnote Merton apud Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> . Principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
apud Cristina Neamțu Devianță scolară, Editura Polirom, 2003 footnote> . Principala cauză a proceselor penale în cazul minorilor este furtul, comis atât în locuri publice, cât și la domiciliu (caz în care, deși este un fapt neobișnuit, părinții nu-1 etichetează ca „delincventă" și doar rareori raportează incidentul la poliție). De cele mai multe ori însă, delincventa juvenilă se produce în locuri publice -pe străzi, în magazine, pe stadioane, în săli de dans, în școli etc. -, iar această caracteristică poate să reflecte tendința spre astfel
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
proceselor penale în cazul minorilor este furtul, comis atât în locuri publice, cât și la domiciliu (caz în care, deși este un fapt neobișnuit, părinții nu-1 etichetează ca „delincventă" și doar rareori raportează incidentul la poliție). De cele mai multe ori însă, delincventa juvenilă se produce în locuri publice -pe străzi, în magazine, pe stadioane, în săli de dans, în școli etc. -, iar această caracteristică poate să reflecte tendința spre astfel de comportamente cu scopul de a atrage atenția. În definirea delicvenței este
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de dezavantajele despărțirii de copil, cum ar fi relația tensionată cu părintele rămas acasă, lipsa unui interlocutor când copilul are nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spre transparență). Căci aceasta e taina transparenței: ieșirea din viață spre moartea învietoare. La Bacovia, moartea are opacitatea plumbului; la C. D. Zeletin transparența oglinzilor pure. Îți trebuie "văz orb", adică "ochi mulți" pentru transparență, puritatea sprijinindu-se pe impuritatea "delincventă": "Heruvimi cu ochii mulți / și cu suflet transparent, / când privești și când asculți, / simți un tremur delincvent!" (Ochi mulți). Și jocul diferenței contradicționale în ființa-ca-ființare continuă: "Viețile pier, viața rămâne, / câtă absență, câtă prezență! / Lespezi naive, oarbe bătrâne, / toate acopăr
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
încă marcată de această suferință depresivă reactualizată prin repetarea pierderii (în particular prin dispariția rochiei de casă a sorei mai mari); desenele (mari case goale) sunt dovada directă a acestui afect depresiv. Începând cu vârsta de 12-13 ani, apar comportamentele delincvente, odată cu schimbarea aspectului lui Pascal: chiar și afectele depresive nu mai par a fi în primul plan, fiind mascate de o negare masivă. Comportamentele apar ca martor al unei organizări psihopatologice dominate de poziția depresivă și de mecanismele de apărare
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe tot parcursul evoluției sale. Semiologia depresivă evoluează în mod clar în funcție de vârstă, mai întâi depresia anaclitică aproape caracteristică, cu manifestări somatice importante, apoi multiplicarea conduitelor de protest și apariția eșecului școlar, în sfârșit, organizarea progresivă a conduitelor psihopatice și delincvente. Organizarea psihopatologică poate fi recunoscută la început în paralel cu prevalența vidului („depresia” în sensul cvasi meteorologic al termenului care este exprimată tipic prin desenul caselor), apoi o tentativă de reconstrucție defensivă și idealizantă, dar al cărui scop este negarea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să accepte o revenire a afectelor depresive înainte de a putea să le analizeze și să le transforme în mod progresiv. Această evoluție a depresiei copilului spre o psihopatie a adolescentului era deja sesizată de către numeroși autori care au studiat comportamentele delincvente și psihopatice. Astfel, acești autori au observat frecvența separărilor în copilăria adolescenților numiți psihopați. Să-l cităm pe Ainsworth și studiul său asupra a „44 de hoți”, dar și pe Winnicot (1958) pentru care „tendința antisocială” este o conduită de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au fost comparați cu un grup martor asemănător (68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de comportament” au prezentat o evoluție la vârsta adultă marcată de un risc ridicat de conduite antisociale și delincvente, și un risc mai slab privind evoluția depresivă. În schimb, grupul de copii „deprimați fără tulburări de conduită” a prezentat un risc mai ridicat de evoluție depresivă la vârsta adultă. CONTINUITATEA DEPRESIVĂ: COPILĂRIA ADOLESCENTULUI DEPRIMAT O altă problemă abordată de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de bine este cultivată aceasta în sistemul uman, dacă mintea umană deviază de la calea înțelepciunii și compasiunii trasată de spiritul primordial și sfidează legile universale ale naturii și cosmosului, ea va urma aceeași chemare deviantă și va manifesta aceeași activitate delincventă, deoarece energia urmează întotdeauna mintea. Într-adevăr, unul dintre motivele pentru care în ziua de azi atât de multe persoane sunt bolnave, trăiesc puțin și sunt limitate din punct de vedere spiritual este faptul că își subjugă resursele proprii de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
mintal. Cauze de ordin economic: * venit insuficient; * locuința săracă; * lipsa locuinței; * părinte șomer.(apud M. Dumitrana, 1998, p.9). Situația acestor copii este cu atât mai dificilă cu cât specialiștii subliniază faptul că, aproape fără excepție ei sunt „sortiți" practic delincventei, unei vieți dezechilibrate, adesea dramatice. Majoritatea manifestă probleme de ordin psihiatric, devin asociali, sunt, într-o proporție îngrijorătoare, deficienți mintal ori „copii problemă”. Instituționalizarea nu este o soluție și societatea căută alte căi de a le asigura o evoluție relativ
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
Școlii de la Chicago, precum Ernest Burgess, Nels Anderson, Robert Park, William Thomas, Florian Znaniecki, și percepțiile lor asupra atitudinilor (cu un statut teoretic apropiat de cel al RS la autorii Țăranului polonez în Europa și America: 1918-1920), a fenomenelor urbane, delincvente sau comunitare sau asupra legăturii dintre culturi și practici sociale merită o atenție particulară. Aceștia acordă un loc important discursurilor și interacțiunilor dintre actori în geneza formelor simbolice, a sinelui și a societății. Vom reflecta, în sfîrșit, asupra scrierilor lui
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și țări cu deficite severe de reglementare, în care funcționarea pieței este distorsionată de încălcările reglementărilor și de intervenția sistemelor externe de putere. Diferența dintre cele două tipuri de economii nu este dată de caracteristicile comportamental-morale ale populației, de comportamente delincvente, inclusiv de corupție, ci mai degrabă de un complex de factori economici, sociali și politici, interni și externi, variabila cauzală determinantă fiind politica economică. Economiile de piață „funcționale” se caracterizează printr-un control multiplu: mecanismele competiției economiei de piață, reglementările
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
esențială a virilității și afirmării sociale -, pe cînd fetele învață să-și reprime agresivitatea (exprimarea ei fiind o formă de eșec personal sau o patologie dată de o socializare inadecvată). Această reprimare creează stări de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de depresie și dezechilibre psihice, femeile delincvente fiind cel mai adesea în conflict cu sine, pe cînd bărbații delincvenți sînt în conflict cu alții. Această socializare diferită explică de ce bărbații produc mai multe acte criminale decît femeile și de ce femeile delincvente sînt privite deseori ca victime. Din acest punct de vedere, repartizarea infracțiunilor pe sexe este un indicator important al civilizației carcerale, deoarece impune tratarea diferită și estimarea periculozității sociale. Problema criminalității feminine a început să-i preocupe în mod deosebit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
materiale pornografice), scăzînd, în schimb, violurile și incesturile. După unii specialiști, nici acestea nu au scăzut, ci au rămas necunoscute, din teama de sancțiuni, de răzbunare, de dezonoare multe din persoanele violate refuzînd să declare fapta la poliție. Există conduite delincvente specifice minorilor și tinerilor (asocierea în bande, violența, traficul și utilizarea drogurilor, furturile de mașini etc.), ce necesită o abordare distinctă, de aceea este important să înțelegem de ce se produc cele mai multe infracțiuni la vîrste fragede. Este un lucru știut că
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
etc.), tinerii se asociază în bande pentru a-și realiza scopurile și interesele prin acțiuni ilicite, căci pe "căi" normale ele sînt greu sau imposibil de realizat. Sau, pentru a vorbi în termenii lui R.A. Cloward și L.E. Ohlin, "subculturile delincvente" grupează de regulă indivizi care, deoarece le sînt blocate sau obstrucționate oportunitățile economice sau culturale, utilizează mijloace ilegitime de reușită. O dată acceptat ca membru, minorul se transformă treptat-treptat, personalitatea lui căpătînd trăsături specifice: pasivitate și lene, instabilitate, agresivitate, ciudă, neîncredere
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
s-a ajuns așadar în situația în care criminalitatea din țară (desemnînd prin conceptul de criminalitate totalitatea infracțiunilor comise) să fie un fenomen controlat, supravegheat și gestionat de o serie de reprezentanți ai statului, cu ajutorul foștilor deținuți infiltrați în grupările delincvente. Nu surprinde, prin urmare, faptul că activitățile infracționale ale unor indivizi ajung să fie rapid cunoscute public atunci cînd autoritățile din fruntea statului (președinte, premier, miniștri sau secretari de stat) pornesc o campanie împotriva lor, ieșind la iveală fără să
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de hoți de mașini, de spărgători de apartamente că istoria lor infracțională nesancționată legal era de mult cunoscută grație unor astfel de indivizi infiltrați. În concluzie, pedeapsa se acordă în sistemele juridice de tip comunist nu atît pentru sancționarea faptelor delincvente comise, cît pentru utilizarea infractorilor în exercitarea controlului social. Ceea ce propunea poliției pe vremea lui Napoleon celebrul tîlhar Vidoq șantajarea foștilor deținuți pentru controlarea lumii interlope a ajuns un fapt generalizat. Din cauza pedepselor prelungite, deținuții ajung să se adapteze lumii
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ocupat altădată de activități familiale, rămâne în noile condiții gol și deci la îndemâna copilului, cu riscurile implicate. Tendințele individualiste determinate de industrializare și de nuclearizarea familiei au slăbit solidaritatea umană favorizând psihologia infracțională (Miftode, V., 2004, pp. 202-206). Presiunea subculturilor delincvente promovate prin mass-media, filme, muzică influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care săvârșesc infracțiuni precum furtul adeseori săvârșesc și agresiuni sau sunt implicați în traficul și consumul de droguri. Criminologia a stabilit una din
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
psihotrope. Alcoolul reduce inhibițile ceea ce determină în cele mai multe cazuri folosirea unui limbaj jignitor sau comiterea unor acte deviante din partea alcoolicilor. S-a demonstrat că persoanele care consumă droguri ajung foarte ușor distribuitori, caz în care probabilitatea implicării lui în activități delincvente crește considerabil. De-a lungul timpului delincvența juvenilă a înregistrat schimbări semnificative, un număr din ce in ce mai ridicat de copii fiind implicați în crime și alte infracțiuni comise cu violență. Studiul realizat în colaborare de Ministerul Justiției și UNICEF în 2004 (Ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
delincvenți prin asocierea cu persoane care dezvoltă și susțin comportamente deviante. Conduitele individuale depind de reacțiile celorlalți dar și de distanța pe care un individ o întreține față de legile, normele pe care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care se bazează o anumită ordine socială. Teoria subculturilor delincvente este invocată atunci când se vorbește de arii de delinvență sau de delincvența de tip urban. (Neamțu, G., Cîmpean I., Ungureanu, C., 1998 p. 37). Există trei tipuri majore de subcultură delincventă prezentă, mai ales, în rândul adolescenților, din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]