991 matches
-
și propria voință a criminalului, ca crima făcută de el să fie suprimată"114. S-a susținut că reprezentarea pedepsei ca un drept al delincventului, centrarea pe demnitatea umană ca valoare în sine, apropie teoria lui Hegel de filosofia kantiană. Delincventul este subiectul propriei libertăți, ce l-a determinat să adopte o poziție rațională care include și decizia de a încălca acel drept, iar din această calitate rezultă obligația morală de a accepta propria pedeapsă 115. Hegel oferă o versiune originală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se evite, prin intermediul acesteia, ca cel care a încălcat legea penală să recidiveze. Aceste teorii au cunoscut o puternică ascensiune în a doua parte a secolului al XIX-lea, deși la bază dezvoltă o veche idee represivă, care consideră că delincvenții pot fi nu doar pedepsiți, ci și constrânși să fie mai buni. În antichitate, Platon arăta că pedeapsa nu se aplică din cauza greșelii comise, căci ceea ce s-a făcut nu mai poate fi împiedicat. Pedeapsa este văzută ca o adevărată
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este cel care trebuie sancționat, teoria dezvoltată de școala juridico-penală sociologică propune deplasarea accentului pus în dreptul penal de la faptă la autorul acesteia. Reeducarea, intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile ale pedepsei, ce trebuie diferențiate în funcție de trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa nu este îndreptată împotriva delictului, ci a delincventului, iar prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul delincventului care este capabil să se corecteze și necesită acest lucru, intimidarea, în cazul delincvenților care nu necesită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
accentului pus în dreptul penal de la faptă la autorul acesteia. Reeducarea, intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile ale pedepsei, ce trebuie diferențiate în funcție de trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa nu este îndreptată împotriva delictului, ci a delincventului, iar prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul delincventului care este capabil să se corecteze și necesită acest lucru, intimidarea, în cazul delincvenților care nu necesită corecție, sau anihilarea, în cazul celor care n-au capacitate de corecție. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile ale pedepsei, ce trebuie diferențiate în funcție de trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa nu este îndreptată împotriva delictului, ci a delincventului, iar prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul delincventului care este capabil să se corecteze și necesită acest lucru, intimidarea, în cazul delincvenților care nu necesită corecție, sau anihilarea, în cazul celor care n-au capacitate de corecție. În cazul delincvenților incorigibili, anihilarea este singura soluție, pedeapsa urmând să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa nu este îndreptată împotriva delictului, ci a delincventului, iar prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul delincventului care este capabil să se corecteze și necesită acest lucru, intimidarea, în cazul delincvenților care nu necesită corecție, sau anihilarea, în cazul celor care n-au capacitate de corecție. În cazul delincvenților incorigibili, anihilarea este singura soluție, pedeapsa urmând să fie executată în stabilimente speciale, cu caracter disciplinar, fiind constrânși la muncă forțată. Pentru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul delincventului care este capabil să se corecteze și necesită acest lucru, intimidarea, în cazul delincvenților care nu necesită corecție, sau anihilarea, în cazul celor care n-au capacitate de corecție. În cazul delincvenților incorigibili, anihilarea este singura soluție, pedeapsa urmând să fie executată în stabilimente speciale, cu caracter disciplinar, fiind constrânși la muncă forțată. Pentru cea de-a doua categorie, a delincvenților care necesită corecție care au o predispoziție ereditară sau dobândită, dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în cazul celor care n-au capacitate de corecție. În cazul delincvenților incorigibili, anihilarea este singura soluție, pedeapsa urmând să fie executată în stabilimente speciale, cu caracter disciplinar, fiind constrânși la muncă forțată. Pentru cea de-a doua categorie, a delincvenților care necesită corecție care au o predispoziție ereditară sau dobândită, dar pot fi recuperați pentru societate potrivite sunt închisorile mici, unde pot fi îndreptați printr-o educație severă și prelungită. În aceste cazuri, pedeapsa privativă de libertate nu trebuie să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dar pot fi recuperați pentru societate potrivite sunt închisorile mici, unde pot fi îndreptați printr-o educație severă și prelungită. În aceste cazuri, pedeapsa privativă de libertate nu trebuie să fie mai mică de un an. A treia grupă de delincvenți, cei ocazionali, este alcătuită din cei pentru care fapta a avut un caracter episodic, accidental, iar pericolul de recidivă este foarte mic. În aceste cazuri, pedeapsa are rolul de a restabili autoritatea legii ce a fost încălcată 147. Teoriile reeducării
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
caracter episodic, accidental, iar pericolul de recidivă este foarte mic. În aceste cazuri, pedeapsa are rolul de a restabili autoritatea legii ce a fost încălcată 147. Teoriile reeducării privesc delictul ca patologie, iar pedeapsa ca o terapie ce vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148. 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste "Cea mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reduce foarte mult pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile de omucidere, nu s-ar produce modificări în cifrele privind criminalitatea, în sensul că ar fi mai puține victime în accidente de circulație și mai multe asasinate. De asemenea s-a demonstrat că delincventul potențial se bazează pe ipoteza că nu va fi prins, așa-numitul "sindrom optimist", iar în cazul în care admite că poate avea neșansa de a fi descoperit, mai degrabă ia în calcul "portițele de scăpare" pe care la oferă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
prezent, de acest tratament beneficiază un număr mic de subiecți și există îndoieli serioase asupra faptului că aceștia nu vor recidiva. Doctrinei reeducării i se mai reproșează faptul că nu respectă valori precum demnitatea umană, libertatea, egalitatea indivizilor, presupunând că delincventul este sau nu o ființă adaptabilă sau care poate fi îndreptată și sfârșind prin a da naștere unor doctrine inumane, cum ar fi cea a "omului nou", bazate pe ideea că statul trebuie să dea o mână de ajutor naturii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
trebuie recunoscute meritele teoriilor reeducării, în special faptul că au pus accentul pe individ, care a încetat să fie considerat o ființă abstractă și nedefinită, și, de asemenea, a golit pedeapsa de caracterul moralizator, stabilind drept scop al ei reintegrarea delincventului în societate. În plus, o serie de instituții de drept penal (suspendarea condiționată a pedepsei, liberarea condiționată), fără de existența cărora astăzi ar fi de neconceput un sistem coerent de aplicare a pedepsei, își datorează existența teoriilor reeducării. Teoreticienii secolului trecut
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu privire la pedeapsă pe care le-am putea adopta. Acestea vor include, înainte de toate, principii cu privire la practicile tribunalelor pentru a ajunge la verdicte și sentințe; apoi mergând într-o anumită direcție, principii cu privire la conduita poliției în efortul ei de a aduce delincvenții în fața justiției; și mergând în altă direcție, principii care să fie urmate de legislatori atunci când trebuie să decidă ce legi penale să facă și ce sancțiuni juridice să le atașeze"180. Filosoful englez sugerează ca nou propusele principii să fie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acea informație, cine a preluat-o și cum s-a intenționat să se procedeze cu acele date". (Din declarațiile păgubiților, comisarul Snupf a aflat cam ce depozitau laptopurile furate și a tras concluzia că era vorba nu despre un singur delincvent, ci despre un grup infracțional organizat. De altfel, așa au gândit și superiorii săi, astfel că întregul caz a devenit extrem de important, chiar și pentru securitatea națională. Credem că nu e nevoie să mai amintim că IRBD este o structură
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de drept comun, de vinovăția omului care chiulește, minte și fură... Octav: Da... și mai departe? Groparul: Cum adică mai departe?! Octav: Păi cum devine cu libertatea prin renunțarea la libertate...! Groparul: Păi devine foarte simplu; există o libertate a delincvenților ... și cînd o ai pe asta n-ai nevoie de cea adevărată..., pentru că dacă ai avea-o nici n-ai ști ce-i aia... și dacă ai ști, n-ai ști ce să faci cu ea... Octav: Da... foarte simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dacă ai ști, n-ai ști ce să faci cu ea... Octav: Da... foarte simplu...! Dom' profesor, domnule, dar cum a putut rezista un asemenea coșmar jumătate de secol?! Groparul: A rezistat tocmai pentru că avea sub mînă o societate de delincvenți... E mult mai ușor de condus decît niște oameni cărora le bîzîie prin cap chestii ca demnitatea, cinstea, curajul... Octav: Bătrîne, spune-mi și mie cum pot oamenii să uite o asemenea grozăvie! Groparul: Uită, domnule, uită pentru că omul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
prezență înseamnă că ele se adaugă altor factori de risc individuali și sociali, pe care este mai greu să-i controlăm. Așa cum afirmă Huesman „persoanele care comit acte de agresiune influențate de violența televizuală constituie o minoritate, dar în grupul delincvenților ei sunt majoritatea”. Analiza transversală a efectelor pe care le are violența televizuală Literatura dedicată analizei efectelor pe care violența urmarită la televizor le are asupra copiilor a identificat trei efecte principale: desensibilizarea (nepăsarea și indiferența în fața unei scene de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sau chiar mai mare beneficiau de o disciplină mai bună și de rezultate mai mari la clasele lor. Sub această rată aveau probleme. Stuart (1971), într-un studiu despre delincvența juvenilă, a descoperit rate similare la părinții copiilor nedelincvenți și delincvenți. Hart și Risley (1995) au descoperit că dezvoltarea vocabularului la copiii mici era accelerată în familiile în care raportul interacțiunilor pozitive și negative era înalt, de aproximativ 6 la 1. White (1975) și Thomas (1968) au studiat rata apărută la
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
for Mintal Hygiene), redenumit mai apoi Asociația Națională de Sănătate Mintală (National Association of Mintal Health, NAMH). 1909 W. Healey înființează la Chicago primul centru psihoeducațional, Institutul de Psihopatologie Juvenilă (Juvenile Psychopathic Institute), destinat tratării și prevenirii bolilor mintale la delincvenții juvenili. Mai târziu, a redenumit această instituție Institutul pentru Cercetare Juvenilă (Institute for Juvenile Research). 1909 G. Stanley Hall îl invită pe Sigmund Freud să țină o conferință despre psihanaliză la Universitatea Clark. 1910 Goddard traduce testul de inteligență Binet-Simon
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se baza aceasta a făcut mult rău în ceea ce privește atitudinea față de acești bolnavi. Convingerile lui Goddard au fost sintetizate chiar de el în romanul său despre două rânduri de urmași ai personajului Martin Kallak: copiii din relația cu o chelneriță, retardați, delincvenți și alcoolici, și descendenții din relația sa cu o „fată de treabă”, care devin cu toții cetățeni respectabili. Un alt obstacol în calea dobândirii statutului de disciplină de sine stătătoare de către psihopatologia clinică a copilului a fost deplasarea accentului de pe tratament
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
rezultate școlare slabe concomitent cu probleme sociale prezintă un risc sporit de a suferi tulburări de introversiune, cum ar fi anxietatea sau depresia (Biederman, Faraone & Lapey, 1992) și de extroversiune, cum ar fi agresivitatea, sfidarea și diversele forme de comportament delincvent (Barkley, Fischer, Edelbock & Smallish, 1990). Alte probleme sociale și emoționale specifice populațiilor de adolescenți cu ADHD sunt reprezentate de riscul sporit de accidente de circulație cauzate de conducerea imprudentă mașinii și adoptarea mai frecventă a unor comportamente de risc, cum
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lipsește, la rândul lor, baza empirică sau rezultatele lor nu au fost constante (Meezan & McCroskey, 1996). În schimb, studiile privind eficiența terapiei multisistemice (MST) au arătat că serviciile acordate la nivelul de comunitate îi pot ajuta mai mult pe tinerii delincvenți (Henggeler & Borduin, 1990) decât spitalizarea (Schoenwald și colab., 2000). Succesul acestui tip de intervenție care se concentrează asupra diverșilor factori ce determină comportamentul deviant a fost pusă pe seama validității sale ecologice (aplicare la nivelul comunității) și a metodelor cognitiv-comportamentale folosite
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
principal familiei se bazează pe accentuarea punctelor forte și folosește o varietate de tehnici: terapia familială și cognitivă, metode comportamentale (managementul situațional, managementul furiei, etc.). Programul a fost studiat intensiv, iar folosirea lui pentru tratarea a diverse probleme juvenile grave (delincvenți sexuali, delicvenți cronici, delicvenți violenți și tineri care consumă și abuzează de substanțe psihoactive) este bine fundamentată empiric (Hengeller & Bourdouin, 1990; Schoenwald și colab., 2000). Verificați-vă cunoștințele Care dintre următoarele afirmații privind tulburarea de conduită și tulburarea opozițională est
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ca urmare a maturizării, reprezintă câțiva din factorii care au o influență negativă asupra igienei orale, până când tinerii încep să-și dea seama de responsabilitatea lor. Tinerii cu handicapuri congenitale psihice sau fizice, cei cu dificultăți de învățare, drogații și delincvenții au îndeosebi probleme de profilaxie orală. Experiența arată totuși că prevenirea colectivă este posibilă chiar în căminele pentru deficienți, dacă există o atitudine pozitivă din partea personalului și un dentist care să efectueze controalele. Acești copii necesită o îndrumare foarte blândă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]