227 matches
-
mondialist nu s-ar afla, în loc de castel, catedrală, spadă și fulger ca în ediția din 1651, tandemul rachetă-Disney? Așa cum grafosfera europeană a democratizat odinioară scrisul proces care a durat mai multe secole, până la alfabetizarea generală a Europei -, videosfera americană a democratizat imaginea, de astă dată în câteva decenii, până la vizualizarea generală a planetei, curând electronizată complet (ceea ce nu exclude într-o parte cazuri de analfabetism, iar în cealaltă de avizualism). Toți, sărăci și bogați, au avut în cele din urmă acces
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
performanța corporală, fie și numai perenizându-i gesturile. Unii coregrafi instalează acum pe scenă ecrane video, integrându-le în acțiune 99. Dansul avea deja blazonul lui de noblețe ca artă de curte, corp de balet, emblemă a civilizației monarhice. S-a democratizat ieșind din închiderea sacrală sau rituală. După o puternică diminutio capitis în timpul trecerii prin grafosferă, iată-l devenit o artă deopotrivă majoră și populară, care pune în valoare videosfera și se pune în valoare prin intermediul ei. În videodans, se va
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
sub forma, să spunem, adunării poporului în stil grec? Deși existau cîțiva adepți ai acestei variante, majoritatea adepților democrației au ajuns la aceeași concluzie ca și cei care au elaborat Constituția Statelor Unite, că unitatea politică pe care doreau să o democratizeze era prea mare pentru o democrație de adunare. ÎNCĂ O DATĂ: DESPRE MĂRIME ȘI DEMOCRAȚIE Mărimea contează. Și numărul oamenilor dintr-o unitate politică și dimensiunile teritoriului acesteia au consecințe în ceea ce privește forma de democrație. Imaginați-vă pentru o clipă că ați
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Mărimea contează. Și numărul oamenilor dintr-o unitate politică și dimensiunile teritoriului acesteia au consecințe în ceea ce privește forma de democrație. Imaginați-vă pentru o clipă că ați fi reformatori într-o țară cu o guvernare nedemocratică, pe care sperați să o democratizați. Nu doriți ca țara să se împartă în zeci sau poate sute de state mici, chiar dacă fiecare ar putea fi destul de mic pentru ca cetățenii săi să se întrunească frecvent spre a-și exercita suveranitatea într-o adunare. Cetățenii țării noastre
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu siguranță instabilă, pentru că ar fi de ajuns să se coalizeze cîteva astfel de unități, să declanșeze o agresiune militară, să cotropească o unitate după alta, pentru a crea astfel un sistem prea vast pentru guvernarea de adunare. Pentru a democratiza această nouă unitate mare, reformatorii (sau revoluționarii) democratici ar trebui să reinventeze democrația reprezentativă. PARTEA ÎNTUNECATĂ: NEGOCIEREA ÎNTRE ELITE Cu toate avantajele pe care le prezintă, guvernarea reprezentativă are o latură neplăcută. Majoritatea cetățenilor din țările democratice sînt conștienți de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vor ceda foarte mult din puterea lor guvernelor internaționale de un fel sau altul, procesul democratic nu va fi pur și simplu promovat la un nivel internațional? Dacă se va întîmpla așa, întrucît guvernele internaționale care iau naștere vor fi democratizate, valorile democratice nu vor fi subminate, ci poate chiar sporite. Pentru a face o analogie ne-am putea inspira din istorie. După cum am văzut în Capitolul 2, locul originar al ideii și practicii democrației a fost orașul-stat. Dar orașele-state nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
bucătărie românească“: între aceste două lumi nu a existat nici o legătură, nici una nu a influențat-o pe cealaltă. Spre deosebire de acest univers gastronomic polarizat, merită să amintim exemplul contrar al bucătăriei franceze, în care la haute cuisine, cea aristocratică, s-a democratizat după revoluția din 1789 și a preluat intens din patrimoniul rețetelor regionale, țărănești sau târgovețe. O astfel de sinteză nu s-a produs în bucătăria românească. Cea dintâi problemă în creionarea bucătăriei aristocratice românești o constituie sărăcia izvoarelor. Prima noastră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
curent estimează că tripticul legitimitate-democrație-reprezentare al UE este (sau poate fi) întărit prin rolul europartidelor. Vom aprofunda această din urmă tendință. Este o dezbatere normativă, în cadrul căreia se discută utilitatea, avantajele, necesitatea și condițiile pentru ca partidele europene să legitimeze, să democratizeze UE și să sporească reprezentativitatea acesteia. 1.1.1.1. Legitimitatea În primul rînd, cercetătorii au avut în comun ideea că FEP au de jucat și un rol în soluționarea problematicii deficitului de legitimitate al UE. Discursurile sînt nuanțate. Din
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
al partidelor este aproape insignifiant din cauza slabei structurări a partidelor europene 24. Democrația Uniunii Europene trece și prin formularea politicilor publice de către europartide. Făcînd o analiză juridică și normativă, Martin Morlok a sprijinit acest principiu demonstrînd că "dacă vrem să democratizăm politica europeană de o manieră eficace, nu putem ignora necesitatea creșterii rolului partidelor politice în elaborarea politicilor europene 25"26. Rolul direct al europartidelor în procesul politic european rămîne totuși o problemă crucială. Politologul francez Maurice Duverger a subliniat-o
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
care să rezolve problemele mondiale. În noile condiții istorice, rolul marilor puteri în politica mondială trebuie conjugat cu eforturile necesare pentru menținerea păcii și rezolvarea marilor probleme actuale. Pentru rezolvarea marilor probleme ale omenirii, sistemul internațional însuși trebuie să se democratizeze și trebuie să existe cooperare între state. Factorul militar de putere se împlinește tot mai mult cu factorul economic. Dimensiunea pur militară a puterii intră în conflict cu alte dimensiuni (economică, d.e.); deci, trebuie regândit sistemul internațional. Japonia tinde să
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
dintre ele este importantă în analizarea situației internaționale. Trebuie făcută distincție, de-a lungul timpului, între marile puteri și statele mici. Primele au guvernat vechea ordine internațională, situație ce nu a putut fi perpetuată, trebuind ca sistemul internațional să se democratizeze și să urmărească practic cooperarea între state. Vechile centre de putere au fost înlocuite, puterea militară a fost înlocuită cu cea economică. Există, la nivelul anilor ’90, o serie de contraste puternice: progres tehnicoștiințific/mizerie, discrepanțe între țările slab dezvoltate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
prăbuși peste noapte, democratizarea este un proces care cere timp. Kenneth Jowitt (1992: 35) avertizează că "ar fi mai corect să ne gîndim la un <<marș lung>> decît la o simplă tranziție spre democrație". Un regim care începe să se democratizeze trece prin multă nesiguranță; singurul lucru sigur este că predecesorul lui a căzut și a lăsat moștenire multe probleme. Noile instituții pot fi proiectate spre a fi democratice dar nu sînt testate și nu există nici o garanție că instituții aduse
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
evolua în mod gradat spre democrație, așa cum s-a întîmplat în aproape jumătate din țările Europei de Vest. Noile regimuri din țările post-comuniste au fost create în cîteva săptămîni sau cîteva luni. În Germania, Austria și Italia, care s-au democratizat sub ocupația armatelor aliate după cel de-al doilea război mondial, administrația militară aliată a încercat mai degrabă să îndeplinească o misiune decît să epureze lideri și instituții naționale și să mobilizeze populația în sprijinul unui regim străin. Prin contrast
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și care reflectă aspirația de a construi o teorie universală valabilă pe tot globul (vezi de exemplu Vanhanen, 1997). O asemenea strategie nu e relevantă aici, pentru că multe țări nu sînt democratice și liderii lor nici nu încearcă să le democratizeze. Dacă o comparație globală diferențiază regimurile post-comuniste de alte țări, ea nu ne ajută să înțelegem diferențele din interiorul grupului societăților post-comuniste. Regimurile comuniste au avut efecte de omogenizare și totodată de diferențiere. Conducătorii lor au împărtășit un țel comun
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și pe dobîndirea abilităților de a lupta în războaie de tipul celui din Golf, abilități care sînt nepotrivite pentru represiunea internă (Demchak, 1995). Războaiele din statele succesoare ale Uniunii Sovietice și Iugoslaviei au fost provocate de regimuri care nu se democratizează. Au existat precedente în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește suspendarea parlamentului, interzicerea partidelor politice și anularea rezultatelor alegerilor. Dar organizarea unei lovituri de stat și suportarea consecințelor ei nu este chiar atît de ușoară în absența unei armate dispuse
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
noastre e mai mult simptomul unor rele existente în chiar mijlocul nostru, un simptom dureros într-adevăr, dar remediile în contra lui sânt departe de a înlătura boala organică de care suferim. La noi liberalismul pretextat al naturelor catilinare, în loc de a democratiza clasa de sus, a avut din contra rezultatul de a aristocratiza o clasă nenumărată de indivizi cari, nevoind a munci, având chiar rușine de muncă, aspiră de-a ajunge la vază și de-a face avere pe calea demnităților statului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorată la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioara în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estradă improvizată într-un colț al țării așa de mică și așa de însuflețită și cânta oștenilor, satelor și târgurilor și pretutindeni îl împresura aceeași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
joacă.Multitudinea și diversitatea măsurilor aplicate nu permit o prezentare detaliată a lor; pe de altă parte, trebuie remarcat că eficiența lor se poate explica și prin aceea ca ele au fost inițiate și au funcționat În școli preocupate să democratizeze viața școlară și să ofere și alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanța academică. De aceea, ne exprimăm opinia că baza intervenției În cazul conduitelor agresive o reprezintă democratizarea educației, cu toate schimbările pe care
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
de Arte din Iași și de mare personalitate a neamului românesc, comemorata la Iași și prin acest mijloc la cinci decenii de la trecerea în eternitate, despre care Mihail Sadoveanu spunea: „în vremurile de restriște ale Patriei (1916-1918 n.n.)... și-a democratizat vioară în folosul instituțiilor de binefacere ale războiului... De pe scena Teatrului Național... trecea pe o estrada improvizată într-un colț al țării - asa de mică și așa de însuflețita - și cântă oștenilor, satelor și târgurilor și pretutindeni îl împresura aceeași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
argumentăm că, dacă schimbarea s-ar produce în Irak, ea s-ar răspândi și în rândul celorlalte națiuni din regiune? Ce țară are mai multe șanse să le influențeze pe celelalte și ce state nu vor adopta, probabil, modele străine democratizându-se? În ce măsură Israelul, și nu Irakul, este democrația cea mai importantă din regiune și cât de mari sunt șansele ca această situație să se schimbe? Este destinat Irakul, ținând cont de politica noastră, să devină un model pentru restul regiunii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
inclusiv neoliberalii și el însuși, în ultimă instanță, o resping. De exemplu, Moravcsik (1997, p. 531) îi include pe lista teoriilor liberale științifice pe susținătorii ideii păcii democratice 8. Concluzia logică a acesteia este că, dacă toate țările s-ar democratiza, nu ar mai exista război. Universalizând instituțiile politice interne corecte, s-ar elimina, cu alte cuvinte, amenințarea reprezentată de puterea militară. Această concluzie idealistă este incompatibilă cu realismul, așa cum este el definit aici. Instituționaliștii neoliberali consideră că formele de cooperare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
expansiunea fotografiei post-mortem este de obicei asociată secolului al XIX-lea american. Deși primele dagherotipuri post-mortem au fost făcute în Franța, acest gen de fotografie a cunoscut cea mai mare popularitate în Statele Unite. Dezvoltarea tehnicii fotografice nu face decât să democratizeze o practică veche de trei secole, și ea concentrată în jurul "fețelor" morții. Portretistica mortuară, inclusă ulterior în ritualul privat al doliului, și-a consolidat tradiția în Occident începând cu secolul al XV-lea, fiind specifică modurilor prin care burghezia căuta
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
urmată de reforma bisericii anglicane, în 1534. Apoi trec la luteranism: Danemarca (1536) și o bună parte din statele germane, Elveția (1549), Ungaria și Transilvania (1550), Scoția (1560) și Olanda (1566) etc. Luteranismul ca și calvinismul și alte confesiuni protestante democratizează instituția bisericească, o face mai accesibilă maselor, aduce și o nouă atitudine față de muncă, înțeleasă ca o expresie a credinței, cinstei, mântuirii proprii. În secolele XVI-XVII, în ciuda unor ușoare conflicte familiale pentru tron, Suedia se afirmă ca o mare putere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Deci, de ăsta ești, măi? Stai jos!" S-a liniștit treaba că ăștia au văzut: "Uite, acesta are date despre noi". Asta a fost, în opinia mea, CADA. S. B.: Și gata, s-a încheiat mișcarea? M. M.: Ce-a democratizat? Ce-a făcut? A schimbat expresia "Să trăiți!" cu "Am onoarea să vă salut!" Du-te, domnule, ai onoarea să mă saluți? Ne simțim mai complecși că zicem: "Am onoarea să vă salut"!? S. B.: Să vedeți un efect al
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
teren comunist (folosesc termenul în sens marxist, nu leninist): capitalismul trebuie depășit, nu doar recosmetizat, pentru abolirea verosimilă a distincției dintre subiect și obiect. Gramsci nu este și nu trebuie confundat deci cu un social-democrat, deși maniera în care a "democratizat" comunismul a creat o fertilă tradiție intelectuală occidentală care nu are nimic de-a face cu "ideologiile", cu atât mai puțin cu cele totalitare. Cel mai mare pericol care amenință filosofia practicii este acela al transformării, la rândul său, într-
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]