6,757 matches
-
puteau să depășească un anumit număr de animale. Conform recensământului din 1912, un sat avea maximum 600 de locuitori și 150 de gospodării. Satele libere sunt mai mici și mai statornice ca volum de populație decât cele aservite pentru că schimbările demografice se fac natural, nu după interesul economic al boierului. În vatra de sat, existau terenurile agricole din jurul casei care aveau un regim asemănător cu proprietatea privată, iar tehnicile agricole folosite pe aceste terenuri nu se supuneau controlului obștii. Acele vetre
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
astfel oportunitatea să practice cămătăria și să acapareze terenuri agricole pe care nu le mai puteau exploata cu forța de muncă din familie. Prin urmare, au folosit forță de muncă străină de comunitate, fapt care a dus la o saturație demografică artificială. Ca urmare a unor astfel de procese, explică Stahl (1998, vol. II, pp. 13-14), apare satul de tip evoluat care începe să cunoască economia de schimb, un sat în cadrul căruia s-au produs diferențieri de avere și drepturi inegalitare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice și satele roi vor ajunge în final să-și trimită propriii reprezentanți în adunările de vale (sfatul mic) și în Sfatul cel mare (Stahl, 1998, vol. I, pp. 193-195). Sfatul cel mare era un organism care avea menirea să ia
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a presiunilor demografice care au dus la necesitatea prelungirii posibilității de exploatare a aceluiași teren pe perioade mai lungi și apoi permanent. Astfel, apare și obligația tuturor de a lăsa miriștile drept izlaz la dispoziția tuturor locuitorilor satului. Prin urmare, dacă în prima
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ocina nu era o proprietate privată propriu-zisă, exploatarea agricolă se făcea în continuare pe mai multe categorii de terenuri aflate în devălmășie, nicio gospodărie neputând supraviețui doar prin exploatarea ocinilor (Stahl, 1998, vol. II, p. 171). Pe lângă factorii tehnici și demografici care au contribuit la apariția ocinilor, obștea avea o serie de reguli explicite cu privire la modalitatea de transformare a stăpânirilor locurești în ocini. Un prim criteriu era legat de statusul pe care respectivul apropriator îl avea în obște. Astfel, în raport cu acest
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea fără reguli care să impună limite cantitative sau tehnologice. Pădurea ca atare nu era considerată un bun în sine. Atâta timp cât limitele tehnologice, demografice și gradul de dezvoltare a economiei, a piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era un imperativ
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o dată că norma egalitarismului era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de desfacere bine dezvoltate, ar fi produs cu siguranță o criză acută a respecti velor sisteme de resurse. Principala destinație a pădurii era creșterea animalelor. Pășunatul în pădure
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de poieni și terenuri agricole. Metoda defrișărilor din acea perioadă era totuși mai puțin devastatoare pentru că nu se practicau defrișări frontale, ci prin pătrundere pe culoare și poieni pe care pădurea le cuprindea ulterior cu mai multă ușurință. Odată cu creșterea demografică și extinderea valorificării lemnului ca marfă pe piață, defrișările se accentuează și pădurile se depărtează tot mai mult de sate, pentru că defrișările se făceau începând din apropierea satelor (Stahl, 1998, vol. I, pp. 150 151, 216-219). Dată fiind lipsa preocupării pentru
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
concluzie, consider că sistemul de exploatare a pădurilor era total falimentar, iar motivul pentru care nu a produs o criză a fost dat nu de o acțiune conștientă a apropriatorilor, ci de faptul că nu aveau capacitatea tehnică și dezvoltarea demografică de a epuiza respectivele sisteme de resurse. 2.3.4. Dezagregarea devălmășiei absolute Deși obiectul acestei analize este proprietatea în comun a bunurilor comune, voi lua în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în discuție și fenomenul de destrămare a devălmășiei absolute, întrucât concluziile la care ne-ar putea duce această etapă sunt relevante pentru forma de organizare anterioară. De exemplu, faptul că dezvoltarea capacităților tehnice de exploatare, dezvol tarea piețelor și creșterea demografică au coincis cu declanșarea procesului de destrămare a devălmășiei ar putea fi interpretat ca un eșec al vechii organizări de a identifica un model de organizare care să permită în același timp o exploatare avansată și menținerea formei de proprietate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse ale fiecărui obștean în parte. Din păcate, problema sistemelor de resurse din satele devălmașe nu a constat în nerespectarea regulilor de plafonare a drepturilor de folosință. Date fiind condițiile demografice și tehnice, simpla nerespectare a acestor reguli nu ar fi însemnat o tragedie pentru sistemele de resurse deoarece în continuare acestea erau infinite în raport cu numărul locuitorilor și cu capacitățile lor tehnice. Problema aglomerării sistemelor de resurse a venit din eșecul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
urmare a acțiunilor unor acaparatori externi ne împiedică să ne pronunțăm cu privire la eficiența vechiului sistem de organizare. Pentru a putea afirma dacă devălmășia absolută a fost eficientă sau nu, ar fi trebuit ca ea să ajungă la condiții tehnice și demografice care să fi permis epuizarea resurselor. În lipsa dovezilor empirice, ne putem pronunța asupra eficienței devălmășiei absolute doar prin comparație cu schema teoretică a analizei instituționale, așa cum am făcut în paragrafele anterioare. Prin urmare, devălmășia absolută ca sistem de organizare nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Introducere I. Politica demografică 1. Planificarea familială. Decretul nr.770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină 2. Emigrarea controlată 3. Sistematizarea rurală și urbană II. Metode și strategii de predare - învățare a istoriei 1. Delimitări conceptuale: metode, tehnici, procedee, strategii 2. Clasificarea metodelor de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
politicilor sociale este apanajul exclusiv al instituțiilor statului-partid, spre deosebire de regimurile democratice, unde cetățenii au posibilitatea de a participa efectiv la articularea acestor politici. Lucrarea de față reconstituie și sistematizează într-o formă accesibilă aspecte ale trecutului recent al României: politica demografică comunistă în perioada 1965-1989. Conținutul armonios structurat deschide o fereastră spre ieri, prezentând, fără părtinire sau resemnare, imaginea omului de rând supus de autoritățile comuniste unei agresiuni continue, atât prin controlul excesiv al vieții private, cât și prin distrugerea valorilor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
înțelege rolul educației în afirmarea și dezvoltarea personalității sale. Prof. univ. dr. Marian Cojoc Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanța INTRODUCERE Perioada regimului Ceaușescu s-a caracterizat printr-o rapidă evoluție, uneori contradictorie, a fenomenelor socialeconomice și demografice în cadrul unei ample transformări a societății românești. Scopul acestei lucrări este de a examina regimul comunist sub aspectul politicilor demografice pe care le-a pus în practică pentru a organiza și transforma societatea românească. În sensul strict al termenului, politica
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Universitatea „Ovidius” Constanța INTRODUCERE Perioada regimului Ceaușescu s-a caracterizat printr-o rapidă evoluție, uneori contradictorie, a fenomenelor socialeconomice și demografice în cadrul unei ample transformări a societății românești. Scopul acestei lucrări este de a examina regimul comunist sub aspectul politicilor demografice pe care le-a pus în practică pentru a organiza și transforma societatea românească. În sensul strict al termenului, politica demografică este destinată să controleze numărul populației dintr-un anumit teritoriu sau dintro țară. În raport de obiectivul fixat, poate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în cadrul unei ample transformări a societății românești. Scopul acestei lucrări este de a examina regimul comunist sub aspectul politicilor demografice pe care le-a pus în practică pentru a organiza și transforma societatea românească. În sensul strict al termenului, politica demografică este destinată să controleze numărul populației dintr-un anumit teritoriu sau dintro țară. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
controleze numărul populației dintr-un anumit teritoriu sau dintro țară. În raport de obiectivul fixat, poate fi vorba de menținerea numărului populației la valorile existente la un moment dat, respectiv obținerea unei creșteri sau descreșteri a acestui număr. În politica demografică se impune faptul ca un obiectiv, chiar dacă pozitiv, nu trebuie să fie atins prin mijloace discutabile, și cu atât mai puțin abuzive, coercitive, criminale. Transformările pe care le-a cunoscut, de exemplu, familia, ca funcție și structură, sub impactul politicilor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pot fi contestate dar, în egală măsură, trebuie menționat faptul că statul comunist s-a amestecat brutal în viața oamenilor, sexualitatea, corespondența, consumul alimentar, credința și convingerile cele mai intime, fiind supuse controlului „de partid și de stat”. Despre politica demografică din România anilor 1965-1989 au fost scrise mai multe cărți, mai ales în ultimii zece ani. Titluri ale unor astfel de lucrări, consultate de această lucrare, sunt: „Politica duplicității. Controlul reproducerii în România lui Ceaușescu” de Gail Kligman, „Răscumpărarea evreilor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Radu Ioanid, „Distrugerea trecutului României” de Dinu C. Giurescu și „Anii 1973-1989 - Cronica unui sfârșit de sistem”, care conține comunicările prezentate în cadrul manifestărilor organizate la Sighet, în iulie 2002. Această lucrare nu urmărește decontextualizarea problemelor ce țin exclusiv de politica demografică, ci, dimpotrivă, să coreleze cât mai bine evenimentele care au marcat acest segment al vieții românilor, cu evenimentele de referință ce s-au impus în plan economic, politic și cultural. În lucrarea de față ne propunem să integrăm într-o
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
bine evenimentele care au marcat acest segment al vieții românilor, cu evenimentele de referință ce s-au impus în plan economic, politic și cultural. În lucrarea de față ne propunem să integrăm într-o viziune de ansamblu ceea ce a însemnat demografic în contextul politic și economico-social al României anilor 19651989. Oferta de cunoaștere pe care o propune istoria are în vedere dezvoltarea unei personalități autonome, capabilă să analizeze, să propună soluții, să accepte diversitatea și dialogul, să ia decizii în cunoștiință
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
vedere dezvoltarea unei personalități autonome, capabilă să analizeze, să propună soluții, să accepte diversitatea și dialogul, să ia decizii în cunoștiință de cauză, să-și asume responsabilități și să asimileze instrumentele intelectuale care să susțină învățarea permanentă. CAPITOLUL I Politica demografică 1. Planificarea familială. Decretul nr.770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină Dat fiind că unele politici publice - sociale, economice - au anumite efecte de natură demografică, pot apărea ambiguități în delimitarea sferei politicii demografice. Având în vedere efectele în plan
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
responsabilități și să asimileze instrumentele intelectuale care să susțină învățarea permanentă. CAPITOLUL I Politica demografică 1. Planificarea familială. Decretul nr.770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină Dat fiind că unele politici publice - sociale, economice - au anumite efecte de natură demografică, pot apărea ambiguități în delimitarea sferei politicii demografice. Având în vedere efectele în plan demografic pe care le pot antrena diversele politici publice aplicate este necesar ca delimitării sferei politicii demografice să-i fie acordat un plus de atenție. Rezolvarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
susțină învățarea permanentă. CAPITOLUL I Politica demografică 1. Planificarea familială. Decretul nr.770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină Dat fiind că unele politici publice - sociale, economice - au anumite efecte de natură demografică, pot apărea ambiguități în delimitarea sferei politicii demografice. Având în vedere efectele în plan demografic pe care le pot antrena diversele politici publice aplicate este necesar ca delimitării sferei politicii demografice să-i fie acordat un plus de atenție. Rezolvarea de principiu a acestei potențiale probleme, respectiv evitarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]