5,030 matches
-
a răstignit pe pămînt. / Singurătatea a dovedit / să culeagă stelele" (Lumină insuportabilă). Iscoditoare mereu și pradă îndoielilor fără încetare, ea meditează, realist, în vechi catrene, asupra propriului său destin: "Gînduri sfîșiind curate-nserări. / În noapte dorul de mine mă-ngheață. / Demoni șireți mă visează frumos. / Viziunile lor îmi curg iarăși pe față". Textul este dens, are o tensiune înaltă, fiecare vers este alcătuit dintr-o expresie sugestivă prin sine însăși, care se pretează - în situațiile corespunzătoare, bineînțeles, - unor comentarii generoase. Simplitatea
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
publicat reportaje și editoriale, iar publicațiile periodice le-au găzduit articolele în care își manifestau dragostea față de țara de origine și ura față de cei care, cu ajutorul unor indivizi adunați de la periferia societății au dezlănțuit o teroare nemaiîntâlnita pe meleagurile Carpato-Danubiene. “Demoni din contră naturam s-au năpustit asupra noastră. Ne-au schinigiuit, ne-au umilit, ne-au înfometat, ne-au stricat limba, ne-au băgat poeții la închisoare, au mușcat din trupul Țării, însă din toată această țintuire pe Cruce a
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri ale acestora și ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei, binecunoscut fiind faptul că, atât timp cât vom fi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
colecția Comorile Pustiei, vol. 19, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 41. footnote> și acestuia chiar Pavel poate să-i aducă vătămare, pe când pe cel tare, nici Satana nu poate să-l vateme vreodată”<footnote Ibidem, pp. 44-45. footnote>. Deci, acești demoni, cu mult mai răi și înfricoșători decât cele mai fioroase fiare sălbatice, nu sunt înfuriați de cei ce săvârșesc răul, ci de cei ce urmează calea cea strâmtă și îngustă a lui Hristos și le cauzează multe răni pe care
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ea. În căile faptelor bune, ei ne stau împotrivă, deci cu multă luare-aminte trebuie să ne ostenim pentru mântuirea noastră, iar nu ca pentru un lucru omenesc”<footnote Ibidem, pp. 159-160. footnote>. Cauza principală care provoacă cugetările rele este războirea demonilor cu cei ce se nevoiesc în virtute, și de fiecare dată când cineva primește vreun dar dumnezeiesc, imediat vrăjmașii se grăbesc să i-l ia prin diferite ispite<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Am greși dacă am crede
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de identificat care ispite vin direct de la diavol, fiind uneltirile acestuia. Putem totuși susține cu certitudine că, atunci când o ispită apare brusc, violent, și persistă vreme îndelungată, diavolul are o contribuție importantă. Trebuie să subliniem însă că aceste influențe ale demonilor nu suprimă libertatea de decizie a sufletului; voința rămâne, tot timpul, liberă să le accepte sau să le respingă, oricât de puternică ar fi complicitatea Satanei în trezirea și alimentarea lor. De altfel, așa cum am arătat mai sus, această influență
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Isihie Sinaitul enumeră patru trepte, începând de la un gând neînfrânat și până la fapta păcătoasă: atacul, însoțirea, consimțirea, fapta sensibilă. Sfântul Ioan Damaschin numără șapte trepte: atacul, însoțirea, patima, lupta, robirea, consimțirea, făptuirea. Marcu Ascetul, referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune : „și păcatul se naște așa, că diavolul ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
lumea aceasta cu lucrurile ei, căutând astfel să ne sustragă de la pregătirea noastră pentru viața veșnică. Cuviosul Isaia Pustnicul, nu ezită nici el să vorbească despre ispitele din partea dracilor, arătând că ei pregătesc arcuri și săgeți, rănind inima omului. Un demon săgetează ochiul ațâȚându-l spre pofte, altul săgetează auzul spre a asculta cu plăcere cele ce nu trebuie; altul, limba aceluia spre vorbirea împotriva altora și spre ascuțirea mâniei; altul mișcă pântecele spre lăcomie; altul mișcă mâinile spre moleșeală; altul
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Referindu-se și el la războiul duhovnicesc, care este una dintre cele mai adânci realități a vieții noastre, Sfântul Ignatie Briancianinov, între alte descoperiri pe care ni le face, ne descoperă una din înșelătoriile diavolilor cele mai subtile și viclene: „Demonii se silesc să intre în comuniune cu omul și să-l supună nu întotdeauna prin gânduri vădit păcătoase; ci îl îndeamnă la început la acțiuni care nu au nimic rău în sine, adesea chiar bune în aparență, iar pe urmă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
momentul În care i se mărturisea iubirea sau suferința din dragoste pentru el? Știa că o dată ce ți-a intrat În suflet, nu va mai ieși ușor. De obicei părea destul de rece și de inabordabil. Nu știai dacă e Înger sau demon. Pronosticurile În această privință erau de... fifty-fifty. Pe Doru nu Îl văzuse nimeni vulnerabil, obosit, plictisit sau Îndrăgostit. Nu semăna cu nici un alt bărbat din oraș și poate ăsta era atu-ul lui principal și motivul pentru care numărul admiratoarelor
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
pocăință, ... strădanie care numai În iad nu se mai Întâmplă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus: „... Împotriva diavolului Și Împotriva oricărei izbeliști la care suntem expuși, pocăința e singura luptă pe care o avem de dus, bine Știind că cel care ajunge să se facă stăpân pe
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
lui” (Fericitul Augustin); „forță spirituală prin care el (diavolul) acționează și asigură stăpânirea sa” (Sfântul Macarie Egipteanul); „foc ce arde” (Marcu Ascetul); „rană care dacă va fi ascunsă de ochiul doctorului, putrezește și devine fără leac” (Sfântul Vasile cel Mare); „demon al voinței” (Sfântul Ioan Gură de Aur); „odraslă care crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului, odrasla poftei” (Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 87. footnote>. Însă, din buna întrebuințare a acestora se naște cunoștința și chibzuința, iubirea și cumpătarea. Un alt iubitor de înțelepciune și de trăire filocalică Sfântul Paisie Velicikovski , referindu-se și el la meșteșugul demonilor de a se insinua în sufletul nostru, spune că, mai înainte de tot păcatul, dracii slobod acestea trei : pizma cea întunecată, iuțimea cea sălbatică, adică cea fără de omenie și cu chip de fiară, și neînțelegerea, care este ca o negură întunecată
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
se naște astfel iubirea de arginți și toate celelalte care formează lanțul fărădelegilor; dacă pătimașul nu-și poate satisface aceste plăceri se mânie, apoi se întristează, etc. Sfântul Paisie Velicikovski, referindu-se la multele și feluritele păcate și uneltiri ale demonilor, vorbește și despre păcatele prin care încearcă diavolul să îi cuprindă pe cei mai înaintați duhovnicește și arată că „patru lucruri sunt rele și, dacă unul din acestea are omul, nu poate să se pocăiască, și rugăciunea lui nu este
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și ale mândriei”<footnote Teodor al Edessei, „Una sută capete”, cap. 72, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale demonilor, ne sfătuiesc ca mai întâi, să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a le putea birui: „Doamne, sunt înaintea Ta, învrednicește-mă de voia Ta, pentru că Eu nu cunosc ce-mi este de folos. Luptă-te Tu, căci eu nu cunosc
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a robilor lui Dumnezeu, semnul de recunoaștere al Apostolilor: <<Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei>> (Ioan 13, 35). În care, spune-mi? Nu în puterea de a învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci <<dacă veți avea dragoste unii față de alții>> (Ioan 13, 35)<footnote Idem, Contra anomeilor despre neputința de a înțelege pe Dumnezeu, omilia 1, 1, P.G., XLVIII, col. 701-702. footnote>. În alt loc, același autor patristic menționează: Știi cât de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
a robilor lui Dumnezeu, semnul de recunoaștere al Apostolilor: <<Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei>> (Ioan 13, 35). În care, spune-mi? Nu în puterea de a învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci <<dacă veți avea dragoste unii față de alții>> (Ioan 13, 35)<footnote Idem, Contra anomeilor despre neputința de a înțelege pe Dumnezeu, omilia 1, 1, P.G., XLVIII, col. 701-702. footnote>. În alt loc, același autor patristic menționează: Știi cât de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
sistem de Eminescu, pentru ca să putem să-l cinstim pe fiecare în parte cum se cuvine. Desigur, exemplele d-lui Profesor Stefan Cazimir se regăsesc și în ediția mea, mai puțin, însă, conjectura am armat pentru am urmat, la Înger și Demon, care nu e atestată în manuscrisul poemului. Petru Creția presupunea că „u” din scrisul poetului ar putea fi un „a” rău închis grafic, dar este prea evidentă deschiderea. de Marina Vazaca
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon, diavol și i-o spunea, pe turcește, însă el, ori nu reținea cum trebuie, ori nu ținea minte deloc. Voiseră să contribuie și ei, dar bătrâna musulmană, semianalfabetă, se codise, deși banii dăruiți pentru instalarea luminii, îi primise bucuroasă la
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
a introduce în 1955, în miezul unei lucrări de diplomă, o compunere în versuri reprezenta fără dubiu un gest postmodernist, anticipînd cu trei decenii apogeul la noi al curentului: Eu nu știu tărîmul spre care Pornesc cu condeiul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar fruntea-mi nu stă să reverse Lumina aceluiași nimb; Pe pajiști cu mult mai diverse Pegasul voiesc să mi-l plimb. în van bariere pedante Mi-ar pune-un
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
cuprinse de fapt 79 poezii, dintre care 27 fiind traduse pentru prima dată în limba lui Petöfi. Merită reținute în acest sens titlurile: Călin/ File din poveste/, Dintre sute de catarge, Doina, Epigonii, Floare albastră, împărat și proletar, înger și demon, Odă, Rugăciunea unui dac, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a și Strigoii. Cartea a fost tipărită de către Editura Cărțile Ardealului Nou, iar editorul Stefan Illés Györi intenționa să prezinte cititorilor maghiari opera "marilor scriitori și poeți români, fiind convinși
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
astea, frumos și literar. La 31 Iulie, vă notă din nou, "poetic": "L'on s'apprčte ŕ entrer dans un long tunnel plein de sang et d'ombre". își bruftuluiește însă nevasta fiindcă îl "împiedica să citească". (în toate paginile, demonul literaturii. Gîde e oare insipid aici pentru că nu mai are ce spune, toata substanță fiindu-i epuizata în literatura organizată? De altfel, aceeași organizare, aceeași grije pentru cuvînt, pentru aranjare e și în jurnalul acesta, - cu deosebirea că nu e
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
și candoarea adolescentine. Solitudinea nu este, însă, pur și simplu, renunțare absolută la racordul cu lumea, ci, mai degrabă, tentativă de limpezire a unui relief interior dominat de afectivitate. Laurențiu Ulici are dreptate în acest sens, atunci când notează că "un demon al singurătății, ahtiat de neasemănare și suficient sieși, dotat cu o uriașă forță hipnotică atrăsese privirea poetei de la contingent". Erosul reprezintă o temă privilegiată a universului liric al Ilenei Mălăncioiu. Poeta caută să desemneze, în versurile sale, acea zonă de
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
de gras că trei băieți se luptau să-l țină pe picioare praful de la copitele calului meu i-a făcut nor ce povești or fi povestit? * când eram băietan la noi în sat aveam o fântână în care locuia un demon o dată l-am văzut mânca o frunză vine război a zis tata acel demon eu sunt * ostașii camarazii mei au ei un fel cu fetele înfricoșate în satele incendiate eu nu mă joc ca ei eu mă gândesc la Lu
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]