KorAP: Find »[drukola/base=demutizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...13 >

317 matches

Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192

și ușoară înapoiere mintală, nici nu se atinge acest stadiu de evoluție a acțiunilor cu obiectele. Comparativ cu auzitorii, surzii se desprind mai greu de senzorial, de concret. Copiii preșcolari cu dizabilități auditive cu intelect normal înaintând ca grad de demutizare reușesc să-și detașeze, pe plan mental, tabloul figurativ al obiectelor cu care au lucrat în etapa anterioară. De aceea, pe tot parcursul școlii noastre activitățile trebuie să se desfășoare pe bază de material didactic. Permanent transpunerea verbală trebuie îmbinată

Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
imagini. Daca la auzitor acțiunea obiectuală, interiorizandu-se atinge o maximă generalizare și automatizare și se executa în gând echivalând cu gândirea operațională, la copilul surd și limbajul interior este în imagini, iar la copilul deficient de auz în curs de demutizare limbajul interior cuprinde și elemente verbale și imagini. Consider că suficientă aplicabilitate își găsește în procesul de instrucție și educație care se desfașoară în grădinița cu copiii surzi și teoria anticipării operaționale, elaborată de psihologul român Paul Popescu Neveanu. Luând

Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297

și a întregului corp profesoral. Din studiile de specialitate se știe că modalitățile de comunicare folosite se împart în modalități bazate pe auz și vorbire și compuse din elemente manuale. Până în 1967 s-a pus accentul pe comunicare orală, pe demutizare, pe perceperea limbajului prin labiolectură. După anii '70, limbajul mimico-gestual a căpătat statut de limbaj recunoscut, comunicarea orală fiind trecută pe plan secund. Astăzi, în literatura de specialitate sunt menționate trei metode generale în educarea comunicării deficienților de auz: orală

Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
poate oferi o imagine clară a limbajului care a fost predat. Mimico- gesticulația și dactilemele sunt excluse. Totul se bazează pe imitație și pe perceperea vibro-tactilă a vorbirii. Această metodă presupune înlăturarea mutității și încumbă un volum imens de muncă. Demutizarea este o activitate prin care se ajunge la stăpânirea de către deficientul de auz a limbii sonore și scrise, astfel încât să fie un mijloc de comunicare în relațiile sale sociale. Este o formă de educare permanentă deoarece nu se limitează la

Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
de structuri gramaticale corecte. Elementele metodei orale de educare sunt: a) diagnosticarea timpurie b) protezarea individualizată și educarea auditivă (proteze individuale, implantul cohlear) c) permanenta terapie a limbajului ( ortofonia sau fonartria sau tehnica vorbirii) este parte componentă a procesului de demutizare și presupune: - formarea și exersarea respirației - exersarea organelor fonatorii - educarea sensibilității vibrotactile și interacțiunea analizatorilor - emiterea și formarea vocii - corectarea defectelor de pronunție - învățarea elementelor prozodice ( ritm, accent, intonație) d) lexicul ( vocabularul) Îmbogățirea vocabularului pentru surzi este de o importanță

Formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz by Sasu Eleonora [Corola-publishinghouse/Science/83972_a_85297]
Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304

ca și copilul normal, din cauza disfuncțiilor în ceea ce privește receptarea mesajelor auditive. Diferențierile în dezvoltarea psihică între copilul neauzitor și cel auzitor, apar, mai pregnant, în perioada însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor în dezvoltarea psihică a copilului neauzitor comparativ cu cel auzitor. Scopul educativ principal în activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare

Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei încep să formuleze ideile și să le exprime corect în / și concomitent cu însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico-gestual în limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: • Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; • Vocabularul este folosit așa cum

Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
vorbirii model. În cazul deficienților senzoriali, la baza reabilitării comunicării verbale, a dezvoltării structurilor psihice și a personalității, stă actul complex al compensației. Contactul între ‘’eu-ri’’ (personalități) se stabilește, în primul rând, prin intermediul limbajului. De aceea, se poate afirma că ‘’demutizarea’’ realizată pe baza compensării auzului deficitar constituie elementul principal în formarea și structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în formarea și dezvoltarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces

Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în formarea și dezvoltarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și universului propriu interior. Procesul complex al demutizării de realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării ; dar atât demutizarea cât și compensarea nu pot fi realizate decât în activitate prin exercițiu, antrenament și învățare. Compensarea presupune o substituire a funcției lezate (pierdute) prin crearea unui nou

Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și universului propriu interior. Procesul complex al demutizării de realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării ; dar atât demutizarea cât și compensarea nu pot fi realizate decât în activitate prin exercițiu, antrenament și învățare. Compensarea presupune o substituire a funcției lezate (pierdute) prin crearea unui nou mod de acțiune pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem în vederea echilibrării

Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
poate fi ajutată, pentru o mai bună funcționare, de mijloace tehnice (proteze de diferite tipuri) și medicale (timpanoplastii). 3. În anumite cazuri (hipoacuzie), poate fi realizată o compensare de tip mixt -organico- funcțională. Contactul dintre ‘’ eu-ri’’ se stabilește prin intermediul limbajului. Demutizarea constituie astfel elementul principal atât pentru stabilirea legăturii cu membrii societății cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz în societate.

Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329

surdopsihologia cu ramurile sale (istoria surdopsihologiei, surdopsihologia experimentală, surdopsihologia copilului, surdopsihologia școlară, surdopsihologia generală și a muncii), surdotehnica și surdosociologia. Surdopedagogia studiază și stabilește: cauzele și consecințele imediate și îndepărtate ale pierderii auzului, principiile și metodele generale și speciale de demutizare în raport cu specificul dezvoltării psihofizice a copilului cu disfuncție auditivă (surd, hipoacuzic, asurzit), metodologia recepției vorbirii prin labiolectură, a emiterii și corectării vorbirii, cu și fără ajutorul aparaturii electroacustice. De asemenea, surdopedagogia, împreună cu surdopsihologia, studiază mecanismele compensatorii în cazul

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
familie, medic, surdolog și protezist; implicarea familiei în formarea comunicării și dezvoltării psiho-fizice a copilului. 3. Formarea în unitate a recepției vorbirii prin protezare individualizată și labiolectură, asociate cu articularea și comunicarea verbal-orală concretă. 4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazată pe îmbinare învățării globale, spontane - naturale a limbii (calea maternă) cu învățarea organizată și dirijată în raport cu potențialul psihic și psiho-motric al copilului. 5. Studierea posibilităților de adaptare și introducere treptată a copilului în mediul vorbitor, în vederea integrării

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
poate apela și la dactileme pentru ușurarea labiolecturii sau a audiției. Pentru copii din grădinițe sau instituții de tip școlar, învățarea comunicării se realizează atât în mod organizat (dirijat) cât și spontan, în conformitate cu cerințele programelor pe baza metodologiilor moderne de demutizare. Succesul poate fi asigurat prin cunoaștere și respectarea următoarelor cerințe: 1. Depistarea și diagnosticarea precoce a disfuncției auditive. 2. Menținerea și educarea copilului mic în mediul vorbitor, mai ales în familie, pentru o bună îngrijire și dezvoltare fizică (corporală) și

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
ce trebuie depășite. Sunt de remarcat, de asemenea, efortul și încordarea pe care le încearcă copilul atunci când se fac anunțuri, sau se dau instrucțiuni în cadrul unor adunări sau în spațiile vaste ale unei școli. În momentul de față, sistemul de demutizare românesc, creat în activitatea practică, prin contribuția cadrelor didactice din școli și a cercetătorilor din institute și universități, îmbină într-un mod original diferitele tendințe pozitive manifestate pe plan mondial. Astfel, în orele de limbaj și comunicare, accentul se pune

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
didactice din învățământul special desfășoară sarcini multiple, legate nu numai de pregătirea pentru predarea propriei discipline, dar și activități de perfecționare în învățământul special, în integrare socială și profesională, în deprinderea limbajului mimico- gestual și a tuturor celorlalte activități de demutizare a copilului surd. Toate aceste activități suplimentare pot constitui surse veritabile de stres.

Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295

seama și de canalele senzoriale prin care vor fi percepute modelele ritmice.Cercetările au arătat că posibilitățile de recepționare a modelelor ritmice sunt sporite atunci când modelul ritmic este receptionat simultan pe canalul vizual, auditiv și/tactil vibratil. Dacă în perioada demutizării, ritmul lent o practică uzuală necesară însușirii temeinice a pronunției, mai târziu, când sunetele au fost impostate și automatizate, menținerea ritmului lent consolidează o vorbire defectuoasă, monotonă și sacadată, uneori chiar pe silabe și sunete. De aceea, la dezvoltarea vorbirii

Implementarea unui ritm normal ?n vorbirea copilului deficient de auz by Daniela Maja [Corola-publishinghouse/Science/83970_a_85295]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

realizarea acestui deziderat este imperios necesar ca personalul educativ din școlile pentru copiii surzi să aibă o fluență în cunoașterea și folosirea acestui limbaj. Este de reținut că acestea sunt simple opinii teoretice, fără nici o reflectare pe plan practic, unde demutizarea este soluția unanimă pentru integrarea deficienților de auz în contextul social în care trăiesc, prin acesta înțelegându-se societatea auzitorilor. În această privință școlile românești nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nu oferă alternative educaționale. Lipsindu-le auzul, surdomuții nu pot să învețe limba vorbită în contextul cotidian al relațiilor cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu cei din jur, deprinzând limba după modelul celor mai în vârstă decât ei. Tot aceasta este și cauza pentru care demutizarea este mult îngreunată, mai ales la elevii cu surditate profundă. În România, în clasele I-IV, V-VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
VIII, demutizarea, învățarea limbajului verbal, este principalul scop al procesului instructiv-educativ. De aceea, limba de predare și de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: nivelul inferior (articulația); nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
nivelul inferior (articulația); nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va folosi lucrarea Comunicare și personalitate la deficientul de auz, psiholog Mariana Popa, în care autoarea analizează eficiența aplicării metodei românești de demutizare. Această lucrare este importantă pentru subiectul prezentei comunicări deoarece rezultatele demutizării sunt evaluate în funcție de nivelul la care ajung deficienții de auz de vârste diferite (școală generală, școală profesională, adulți) să stăpânească și să folosească limba română (scris și oral) comparativ cu auzitorii. În această evaluare se urmăresc cele trei aspecte ale

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
care simt”. Codicele lui Iustinian conține reflectată atitudinea societății față de deficienții de auz și despre drepturile pe care aceștia le aveau. În secolul al XVI-lea, medicul, filosoful și matematicianul Girolamo Cardano scrie despre instrucția și educația surdomuților, bazate pe demutizare și comunicare verbală. Spaniolul Pedro Ponce de Leon este primul care a folosit limbajul oral ca formă a demutizării. Au existat de-a lungul timpului diferite poziții față de metoda folosită pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]