213 matches
-
pop, R&B sau muzică acustică. În ciuda faptului că era însărcinată cu primul copil, Connor a decis să lanseze cel de-al treilea album, numit "Key To My Soul" în noiembrie, 2003. Acesta a fost produs de Rob Tyger, Kay Denar, Diane Warren, Brock Landers, Stephen Shape și promovat de X-Cell Records. Discul a fost foarte bine comercializat în Germania, fiind certificat cu discul de platină pentru vânzări mai mari de 200,000 exemplare. Primul single promovat de pe acest album, „Music
Sarah Connor (cântăreață) () [Corola-website/Science/312369_a_313698]
-
tuburi pentru apeduct. În jurul așezării antice, pe drumul roman ce duce la Apulum au fost identificate urmele unor amplasamente villae rusticae. Pe teritoriul comunei s-a mai descoperit un tezaur monetar format din 206 monede de argint, dintre care 189 denari de la Clodius Albinus la Gardian III și cinci antoninieni de la Trebonianus Gallus. Pe teritoriul localității Apoldu de Jos a fost semnalată o biserică cu hramul "Sfântului Toma", anul 1384 și o fortificație în jurul bisericii, în anul 1658, când trupele principelui
Comuna Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310748_a_312077]
-
foederati, apoi cetățenia romană, formând enclave. Au apărut regionalismele sociale și mici centre de putere politică prin uzurpări. De la domnia lui Claudius I, împărații au acordat soldaților un "donatiuum" („cadou imperial”). De asemenea, soldele au crescut, ajungând la 500 de denari în timpul lui Septimius Severus. Se desfășura comerțul la lungă distanță, romanii importând din Orient produse de lux: mătase, purpura, mirodenii sau parfumuri. În schimbul lor, romanii plăteau în metale prețioase. Intensificarea comerțului la lungă distanță a epuizat metalele prețioase din lumea
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
Molendinatorum". Fără a se face săpături arheologice organizate, din neolitic au fost descoperite, întâmplător, un "topor" găurit din piatră șlefuită și un vas de lut ars cu gravuri liniare adâncite. Din epoca romană au fost găsite drahme și tetradrahme grecești, denari și cărămizi de mozaic romane. Ca dovadă a cultivării viei s-a descoperit o remarcabilă figurină de teracotă cu înălțimea de 21 cm reprezentând pe Silenus, (la romani Liber Pater), însoțitorul și sfetnicul zeului Bacchus Din secolul al XVI-lea
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns și ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule și după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monede bizantine. În formațiunile statale românești, s-a emis monedă, primul voievod
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
Bătute din argint, după cum atestă tezaurele descoperite la Jiblea (județul Vâlcea), Dumbrăveni (județul Vrancea), monedele geto-dace și-au încetat existența către sfârșitul secolului al II-lea î.Hr și primele decenii ale secolului I î.Hr., o dată cu pătrunderea în regiune a denarului roman ("denarius"). Aceștia vor domina economia dacică inclusiv în secolul al II-lea d.Chr. Explicația constă în descoperirea unei monetării în cadrul căreia moneda romană republicană era falsificată în așezarea de la Sarmizegetusa Regia. Numărul mare de monede romane republicane descoperite
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
III-lea. Fizeșu Gherlii făcea parte din comitatul medieval Dăbâca, fiind unul dintre satele familiei nobiliare Wass de Țaga. Prima menționare documentară a parohiei poate fi găsită în dijmele papale: în anul 1332, Toma, preot de "Fises", plătise 32 de denari, o sumă însemnată. Parohia aparținea arhidiaconatului de Dăbâca. În secolul XVI comunitatea din Fizeșu Gherlii s-a convertit la religia calvină. În timpul incursiunilor tătare dintre 1658-1651 și din 1670, satul și biserica au fost devastate. După aceste evenimente, în anul
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
unul de la nord la sud și celălalt de la est la vest. Aceste drumuri erau realizate din pietriș amestecat cu nisip și erau prevăzute cu rigole care colectau apele pluviale de pe acoperiș și drum. În această zonă a fost descoperit un denar republican din argint, emis de Marcus Antonius în anii 32-31 î.C., următoarea, un dupondiu din bronz, din timpul împaratului Nerva (97 d.C.), un sesterț din bronz emis de Traian și datat 103-110 d.C. (?), cea mai recentă monedă fiind un
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
întăriturile de la Sântana, Berindia, Dezna, Cicir (3). În bordeiele aparținând secolelor II - III d.Hr. apare deja, clar, influența cuceritorilor romani și aproape în fiecare bordei s-au găsit, pe lângă lucruri de factură autohtonă și forme romane, terra sigillata, un denar roman de argint de la Vespasian folosit ca pandantiv și un altul de la Domițian (4). Această așezare dacică respectă amplasarea majorității așezărilor dacice, care preferau locurile mai ridicate de pe malul râurilor (5). La sfârșitul secolului I d.Hr., împăratul Traian a pornit
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
nord de Mureș au suferit o puternică romanizare (după cum se observă în descoperirile de la Cicir și Sântana) (9). Alte descoperiri arheologice la Cicir care demonstrează influența romană s-au făcut pe o insulă de pe Mureș unde a fost găsit un denar roman de la Traian, iar la aproximativ 800 m S-E de sat, la “Sălciile lui Muchi”, pe vechiul mal al Mureșului, a fost descoperită ceramică daco-romană (sec. III - IV d.Hr.). În capătul de est al satului Cicir, în dreptul intersecției
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
(uneori denumit și sesterțiu) (în , la plural "sestertii") este denumirea purtată de o monedă romană, inițial de argint, mai târziu de bronz, respectiv oricalc, subdiviziune a denarului. La început sesterțul avea o greutate de aproximativ 15 grame, dar în anii următori a devenit din ce în ce mai ușor, ajungând până la 8-9 grame. Diametrul nu a scăzut, dar piesele au fost bătute tot mai subțiri. Numele său vine de la valoarea sa
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
a devenit din ce în ce mai ușor, ajungând până la 8-9 grame. Diametrul nu a scăzut, dar piesele au fost bătute tot mai subțiri. Numele său vine de la valoarea sa originală: inițial, această monedă valora 2 ași și jumătate, adică 1/4 dintr-un denar. "" vine de la "semis tertius", (care conține două și jumătate), în total: „doi ași și jumătate de as”. Abrevierea sa HS are aceeași origine: inițial IIS, adică II pentru doi (vezi Numerotația romană) și S, „semis”, adică „jumătate” (de as) = 2
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
romană) și S, „semis”, adică „jumătate” (de as) = 2 1/2 as, cei doi I fiind barați, pentru a se ajunge la HS. De la o valoare de 2 1/2 as, sesterțiul ajunge la valoarea de 4 ași, când valoarea denarului ajunge la șaisprezece ași. Sub Republica Romană, este vorba de o mică monedă din argint (cea mai mică din sistemul roman, cântărind puțin peste un gram, emisă în cantitate destul de rară). Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane: Cu
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
au pierdut. Cele două inscripții raportate de unii la Stremț CIL III 940, 941 provin de fapt de la Geoagiul de Sus, altă inscripție CIL III 7767, azi la MIT a fost adusă din Alba Iulia. Au fost găsiți și doi denari romani de la L. Verus și Maximinus. În locul denumit „După vii”, a fost distrus în urma lucrărilor agricole un mormânt scitic de înhumare, dar în urma lucrărilor a fost recuperat un mâner de bronz al unui pumnal de tip „akinakai” cu miez de
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
rolul unui castru militar, era așezată la poalele Măgurii Geomalului, 751 m și supraveghea circulația pe drumul strategic Apulum-Napoca. Pe teritoriul satului, spre sud de dealul Măgura (la ), din locuri neprecizate provin fragmente de cărămidă romană cu urme imprimate, un denar de la Septimiu Sever (193-211 d.Hr.) și trei monede romane care se aflau în colecțiile Muzeului din Aiud. În 1836 a fost descoperit în localitate un tezaur monetar compus din circa 40 de monede de aur scifate, de caracter celtic
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
în lucrarea "„Tezaure monetare din Dacia romană și postromană”" aflăm următoarele: „Tezaurul a fost descoperit pe panta de est a Măgurii Geomalului într-un vas de lut care nu a fost recuperat. Este alcătuit din 216 piese de argint (215 denari și un antonian), emisiunile se repartiază astfel pe emitenți: Commodus 3, Pescennius Niger 1, Cladius Albinus 1, Septimius Severus 43, Iulia Domna 21, Caracalla 24, Plautilla 6, Geta 13, Macrinus 2, Diadumenianus 2, Elagabalus 50, Iulia Soaemias 3, Iulia Maesa
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
vedea, către Cerneteaz, o cetate de pământ, dublă. Cele două incinte rotunde erau legate între ele cu șanțuri și val. Bibliografie: Rădulescu 1999-2001, p. 48-49. 5. Descoperiri monetare. a) Pe teritoriul localității se semnalează un tezaur monetar format din 75 denari republicani romani descoperit în anul 1840. Bibliografie: Glodariu 1974, p. 292; Gudea și Moțiu 1983, p. 193; Medeleț 1994a, p. 284. b) Pe teritoriul localității se semnalează denari imperiali romani. Bibliografie: Gudea și Moțiu 1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p.
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
a) Pe teritoriul localității se semnalează un tezaur monetar format din 75 denari republicani romani descoperit în anul 1840. Bibliografie: Glodariu 1974, p. 292; Gudea și Moțiu 1983, p. 193; Medeleț 1994a, p. 284. b) Pe teritoriul localității se semnalează denari imperiali romani. Bibliografie: Gudea și Moțiu 1983, p. 195; Drăgoescu 1995, p. 371. c) Aici s-a descoperit o monedă din bronz de la Constantius I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. d) În anul 1872 s-
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
1872 s-au descoperit două monede mici din bronz de la Constantinus I. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184; Mare 2004, p. 202, 203. e) Tot de aici provine o monedă din argint de la Valens. Bibliografie: Toma-Demian 2002-2003, p. 184. f) Un denar de la Marcus Aurelius s-a descoperit în comună. Bibliografie: Mitrea 1964, p. 579; 1964a, p. 383 Informatii din: "Descoperiri arheologice din Banatul românesc - repertoriu " de Sabin Adrian LUCA la pag.220 nr.524
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
care valora 2 as ½, (apoi 4 as), dupondius, care valora 2 as, precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
precum și submultipli, "semis" (1/2 as) și "quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
quadrans" (1/4 as). Toate monedele erau din bronz. În acest moment, argintul apare, cu adevărat, în sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr.
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
sistemul monetar roman, prin denar. Sistemul monetar este reformat și se sprijină de acum înainte pe denar (monedă din argint). În 211 î.Hr., denarul apare și valorează 10 as de 53 de grame de bronz fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
fiecare. (Adjectivul din : „de zece”). Denarul cântărea 4,5 grame de argint, iar 530 g de bronz sunt echivalente cu 4,5 g de argint, în anul 211 î.Hr. Avem deci un raport de 1/120. Spre anul 170 î.Hr., denarul este devalorizat, iar greutatea sa este adusă la 3,96 g de argint (raportul dintre argint și bronz este atunci de 1/70). Sesterțul devine, în cursul celui de-al doilea secol înainte de Hristos, unitatea de cont uzuală, înlocuind "as
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]
-
de 800.000 de sesterți. Abrevierea denumirii sesterțului, HS, este o amintire a parității sale inițiale față de "as" ("doi as și jumătate", adică IIS, mai precis, IIS, curând transcris prin HS). În sfârșit, pe la anul 140 î.Hr., valoarea relativă a denarului de argint, în raport cu bronzul este reestimată: Începând cu Augustus, sistemul intră într-o perioadă de stabilitate care va dura două secole. Aureus-ul, monedă din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, este emis în mod regulat, începând cu Iulius
Monedă romană () [Corola-website/Science/322356_a_323685]