174 matches
-
rolul de interludiu înaintea „trilogiei” finale ce se anunță. IV.10. Canope (Canopă) Printr-o simplitate melodică stilizată, Canope reînvie ritualul magic al unei procesiuni funerare, ale cărei glasuri surde par izvorâte din liniștea timpurilor pierdute în istorie. În pofida opțiunii denominative la care face apel Debussy, viziunea acestei asocieri de imagini nu ne propune o simplă descriere a acelei urne mortuare întruchipându-l pe zeul Osiris (divinitate a civilizației egiptene), ci se dorește a fi „scânteia” ce atrage după sine explorarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acoperiș comun, numai dacă va face posibilă existența unor comunități care respectă și protejează valori comune". Or, în absența asumării moștenirii creștinismului ca notă specifică decisivă în acest demers integrator, nu mai rămîn decât o serie de repere vide, strict denominative, care nu sunt acoperite de vitalitatea și respirația intelectuală și morală a acestor locuri. Fragmentarismul post-modern, "religia" corectitudinii politice și intervenționismul "salvator" secularizant nu sunt decît expresia reactivă a omului nou, care gonește febril în registrul lui a avea, fără
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de schimbare este identificat în "transferul de sens prin contiguitate de nume: (...) înghețată pentru cremă înghețată" (Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu, p. 46); rezultă, așadar, că numele produsului desemnat inițial prin sintagma cremă înghețată a fost înlocuit de înghețată pentru că acest cuvânt denominativ corespundea formal, se înrudea, avea un element comun, o legătură exterioară, o contingență de formă cu sintagma originară sau pentru că se afla, întâmplător, alături de celălalt constituent al acesteia. Semnificația "produs alimentar răcoritor..." a trecut, carevasăzică, de la cremă înghețată asupra lui
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întrevede deocamdată nicio perspectivă de finalizare a procesului și de generalizare a denumirilor scurtate; pentru ca evoluția să ajungă până la capăt ar fi nevoie ca animalul sălbatic numit lup să piară, iar una dintre cele trei localități să rămână fără concurență denominativă, prin dispariția fizică a celorlalte două sau a numelui acestora. În consecință, o lexicalizare deplină nu implică neapărat contexte sintagmatice inedite în care să fie întrebuințat noul cuvânt, dar este imperios necesar ca acesta să intre în opoziții și pe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintre formele specifice de manifestare ale limbajului politic, evidențiind trăsăturile caracteristice fiecărei tipologii în parte. Limbaj democratic vs. limbaj totalitar După criteriul regimului politic în care este vehiculat, distingem între limbaje democratice și limbaje totalitare. Termenii au atât o valoare denominativă, descriptivă, cât și una evaluativă. Regimurile democratice se caracterizează prin multiplicarea limbajelor politice și prin profesionalizarea discursului politic, în funcție de profilul auditoriului, de situația de comunicare, de efectele urmărite la nivel de receptare, de statutul emitentului în plan politic etc. O
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mimica emițătorului care, voluntar sau involuntar, conștient sau nu, se comunică pe sine însuși, își manifestă emoția, sentimentele, dispoziția afectivă. Funcția referențială (denumită funcție reprezentativă de către Bühler și limbaj intelectual sau logic, de către Vendryes), cunoscută și sub numele de funcție denominativă sau cognitivă, este orientată către context (referent) și este dominantă în textele științifice. Prin intermediul acestei funcții, datele obținute prin percepții de la realitatea înconjurătoare sunt fixate de gândire prin cuvintele care denumesc noțiuni (substantive, pronume, numerale, adjective, verbele predicative, adverbele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
presupune că este deja identificat de către co-enunțiator. În acest caz, substantivul propriu nu are determinant, cu excepția cazului cînd este sudat ("Le Havre", "La Redoute"...) sau cînd acesta are un complement care îi limitează referința: "Franța de dinainte de război"; - o interpretare denominativă, fondată pe faptul că referentul se numește în acest fel: Există un Paul în echipă" (= cineva care se numește "Paul"), "Viena din Franța" (în opoziție cu orașul cu același nume din Austria); - o interpretare predicativă, care exploatează anumite proprietăți atribuite
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
27, 64, 133, 228, 229 contract 81 conținutul afirmat vs conținutul presupus 250 cooperarare (principiu de) 34 coreferință 220, 248 corporalitate 117 cotext 25, 131, 201, 237 D dar 28-30 deictic 24, 129 demonstrativ (determinant) 24, 94, 221, 228, 250 denominativă (interpretare) 227 dependent de mediu (enunț) 90 descriere cu articol hotărît 131, 222, 223, 226 deturnată (desemnare) 269, 273 dialogal (enunț) 62 dialogism 63 difuză (scenografie) 107 direct liber (discurs) 176, 178 direct vs indirect (discurs) 169, 181, 183, 203
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
apariției în limbă, în mod mediat (numele propriu "este motivat în raport cu sistemul primar de semne și, prin intermediul acestora cu obiectul însuși"30) și "se pierde pe măsura integrării sale în sistemul de semne al limbii și a întăririi funcției sale denominative (...) Numele propriu devine arbitrar în raport cu denotatul"31. Într-o lectură semiotică și folosind o abordare fenomenologică (semantico-hermeneutică) aceste "semne primare" sau "cuvinte prime", cum le numește Traian D. Stănciulescu 32, au pentru omul arhaic un grad înalt de motivare și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Str[ada] Mântuleasa nu trebuie să fie integrată volumului de proze fantastice. Mai târziu, s-ar putea retipări și ea, împreună cu alte nuvele "fantastice" recente". Astfel, termenul de fantastic pe care îl folosește Eliade apărea în două accepțiuni 182: "una denominativă, directă, utilizată pentru prozele fantastice clasice" (Șarpele, Nopți la Serampore, La țigănci etc.) și alta între ghilimele pentru "ciclul bucureștean" de mai târziu, camuflând termenul de proză mitologică (Pe strada Mântuleasa, Nouăsprezece trandafiri, Noaptea de Sânziene, Uniforme de general etc.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Johnson / 63 Capitolul III. Hermeneutica metaforei în limbajele specializate / 65 III.1. Metafora științifică/metaforă poetică / 65 III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice/ conceptuale) / 67 III.3. Model și metaforă specializată / 69 III.4. Funcția denominativă a metaforei specializate / 71 III.5. Funcția euristică a metaforei specializate / 73 III.6. Metafora terapeutică: rațional și intuitiv / 76 III.6.1. Discursul terapeutic / 79 III.7. Caracterul motivat al metaforei în limbajele specializate / 81 III.7.1. Motivarea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Este demonstrația pe care volumul o face cu prisosință, prin actualizarea și valorificarea originală a unor cunoștințe de filologie clasică, de istorie a limbii române, de stilistică, de filosofie a limbajului sau de lingvistică aplicată. Câmpul de investigație al metaforei denominative (obiectivul principal al cercetării întreprinse de doamna Doina Butiurcă) permite realizarea distincțiilor și a opoziților necesare între metafora științifică și metafora poetică, între metafora terminologică și metafora conceptuală, respectiv individualizarea și caracterizarea metaforei jurnalistice și a metaforei terapeutice, ultima fiind
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Funcția conativă derivă din funcția de comunicare și este strâns legată de funcția denominativă. Comunicarea nu înseamnă doar transmiterea unei informații despre planul referențial. În conversația curentă, funcția conativă eliberează gândirea de limitele închise ale contactului direct cu realitatea înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
VIIIl-lea și începutul secolului al IXI-lea, continuând să se intensifice pe parcursul secolului XX. Este perioada când accelerarea progresului cunoașterii, evoluția rapidă a domeniilor științifice, mai ales a tehnicii, impunea o implicare aparte a lingvisticii, în sens general, prin funcția denominativă a acesteia. Numărul mare de concepte /imagini abstracte apărute în domeniul științelor revendica nu numai instrumente lingvistice corespunzătoare, ci și procedee specifice de armonizare a terminologiei. Așa cum s-a mai spus (M.T. Cabré, 1998; L. Depecker, 2002; 2005; G. Ciobanu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și a termenilor în contextul plurilingv al Uniunii Sovietice, dar manifestă o deosebită prudență, comparabilă cu aceea existentă în mediile de cercetare din Franța și Quebec. Terminologia este considerată o disciplină aplicată a cărei preocupare este acoperirea conceptelor, la nivelul denominativ /al expresiei terminologice. Reprezentanții Școlii de la Moscova acreditează ideea că obiectul de studiu al disciplinei ține de limbaj, înainte de toate, concepție prin care se detașează de Școala de la Viena. De aici derivă și diferența de metodă în cercetare: E. Wüster
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
terminologia românească actuală În sens larg, trei sunt direcțiile de doctrină consemnate în literatura de specialitate (I. Druță, 2013: 31): 1) direcția lingvistică (orientarea "descriptiv-lingvistică") privind termenii și sensul lor, analizați din perspectivă paradigmatică și sincronică. Urmărește "standardizarea conceptuală și denominativă"; 2) direcția traducerii specializate, a cărei prioritate este stabilirea echivalențelor terminologice în două sau mai multe limbi. Este relevantă pentru optimizarea /calitatea traducerii textelor specializate; 3) direcția planificării și a normalizării terminologiei, a cărei relevanță se dovedește în procesul comunicării
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
segmentări enunțiative"). Analiza limbajelor specializate evidențiază rolul metaforei ca sursă de conceptualizare și/ sau denominare (L. Depecker, 2002; M. Soskice, J. & Harris 1995; M.T. Cabré, 2000 etc.) a cărei funcție este aceea de instrument de cunoaștere. Metaforele specializate compensează carențele denominative și/ sau noționale existente la nivelul diferitelor terminologii. Procesul de metaforizare din planul reprezentării urmează un tipar logic și obiectiv, respectând un algoritm de selectare a unei denumiri conform identității de obiect, de caracteristică, de funcție, între două obiecte eterogene
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fie numit, "obiectul" care transferă propriul nume și trăsătura comună celor două "obiecte". Se produce astfel, separarea a două planuri semantice, adică, decuparea semnificației științifice de semnificația uzuală/ specifică limbii comune. Reconceptualizarea modelului metaforic coincide cu etapa fixării ca unitate denominativă selectată și normată, pentru o altă noțiune. Noua unitate menține trăsăturile conceptuale, denotative, stabile, asigurând univocitatea a numeroase metafore specializate. III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice /conceptuale) Înțelegem prin "metaforă specializată" o variantă funcțională a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
două nivele: 1) la nivelul imaginii abstracte (a conceptului), nivel pentru care literatura de specialitate utilizează noțiunea de metaforă conceptuală (G. Lakoff & M. Johnson, 1980, I. Oliveira, 2002) - teoretizată ca structură cognitivă compusă din două concepte eterogene; 2) la nivel denominativ, al realizării lingvistice, nivel pentru care este utilizat conceptul de metaforă terminologică - teoretizată ca tip de actualizare lingvistică a metaforei conceptuale. Lexemul canal era utilizat în limba latină comună cu sensul de șanț, jgheab și aparține paternului preconceptual "habitatul". A
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
facem referire la coerența pe care modelul o dă unei terminologii/ unui domeniu/ unei ramuri etc: modelul habitatului, al casei romane și grecești utilizat în NA, modelul virusului utilizat în informatică și numit, în continuare, virus etc. III.4. Funcția denominativă a metaforei specializate Nu toate funcțiile limbii stabilite de R. Jakobson sunt operaționale în terminologie, dar nici nu pot fi considerate suficiente pentru domeniul științei. Paul Ricoeur menționa faptul că metafora "poartă informație pentru că ea "redescrie" realitatea" [P. Ricoeur, 1984
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
funcțiile limbii. Cu toate acestea, există elemente de structură care diferențiază subtil, metafora specializată (conceptuală/ terminologică) de termen: • termenul denumește în mod convențional o noțiune (prin terminologizare, derivare lexicală etc.); • metafora denumește o noțiune prin analogie, transfer etc. Prin valoarea denominativă, funcțională și informativă metafora specializată reconfirmă statutul de termen. Atribuie un nume unui referent, într-un proces de denominație științifică. În limba francilor stabiliți în Galia se utiliza cuvântul "binda", în limba franceză, bande (germ. binden, en. to bind) cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
panglică sau cordon care leagă sau unește două organe; grup de frecvențe alăturate sau apropiate, de obicei în spectrul electromagnetic; zonă dintr-un spectru de absorbție sau de emisie" (DM, 2007: 243). În exemplul luat în considerare, metafora are funcție denominativă, chiar dacă procesul logic de formare ține de analogie și transfer. Devine element fundamental în creația altor constructe metaforice: med. bandaj, med. bandeletă reactivă etc. III.5. Funcția euristică a metaforei specializate Cercetările privind funcțiile metaforei în limbajele de specialitate reprezintă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mai presus de toate, euristică. În cercetarea realizată pe domeniul Cardiologie, Nature et fonctions de la métaphore dans la terminologie médicale. Étude comparée du français et du portugais, Isabelle Oliveira (2005) făcea observația că metafora terminologică are cinci funcții: cognitivă, euristică, denominativă, metalingvistică, didactică. Metafora are valoare designativă, dobândind - datorită caracterului interdisciplinar - un rol euristic, susținut de forță argumentativă. În același context, autoarea reafirmă rolul denominativ și funcțional al metaforei în perceperea și comunicarea unor concepte aparținând limbajului specializat. Este perspectiva teoretică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]