3,404 matches
-
În ziua de 24 octombrie 2014, în Aula Academiei, domnul Gheorghe Păun și-a rostit discursul de recepție printre nemuritori. Un discurs dens, lămuritor în chestiuni de strictă specialitate matematică și fizică: „Căutând calculatoare în celula biologică”. De ani de zile domnul academician Păun caută răspuns la întrebarea: „Calculează natura?” Căutările sale l-au făcut celebru în toată lumea academică. Domeniul studiat și creat
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
suav de raze late de soare, parfumată de îngerii înaltei olfacții, o cameră înnobilată de două făpturi nepermis de îndrăgostite una de alta. vesele, vioaie, bucuroase că trăiesc, că trăiesc, că trăiesc. jubilînd de frenezia trupurilor libere, străbătute de rețelele dense de nervi fericiți, amanți îmbrățișați într-o încleștare aproape pulverizantă. sau într-o contopire severă a sufletelor. ca o rugăciune. un amor ca în romanțurile medievale, naive, vechi, destrămate pe jumătate, terminate, ruinate în proză. imposibil de descris, ci doar
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
P. Ispirescu și alții au dus o adevărată campanie îmopotiva acestui obicei, considerat "barbar". Jeana Morărescu, Nichita Stănescu: paradoxul ontologic, București, Ed. Palimpsest, 2003. 172 pag. Autoarea citește greșit poezia lui Nichita Stănescu. O descifrează, ca pe un text filosofic dens (ratând ocazia de a se bucura de frumusețea ei literară): "De aici începe însă uluitoarea aventură cognitivă a lui Nichita Stănescu, care percepe, o dată cu aceste zise, tot ceea ce se poate măsura ca infinitudine a Ťspațiului catabasicť. ŤSpațiul catabasicť e un
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
în vederea configurării unei mitologii a eului, cu universul său apăsat de taine și de vini neștiute, de fantasme tulburătoare și de figuri ale neputinței ori morții. Sensibilă la ultragiul realității, vocea poetică se modulează, de multe ori, în arpegiile melancoliei dense, ori ale unui patos sublimat. Lirica Ilenei Mălăncioiu nu este una a adeziunii la valorile exteriorității, ci, mai degrabă, una a retranșării în spațiul propriului sine, într-un teritoriu imaginar cu o arhitectură singulară și rafinată. Pasărea tăiată este, poate
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
noapte, motivele recurente sunt chiar cele ale tăcerii, absenței, solitudinii, numelui și fără-de-numelui, luminii în care se pierde totul. Sub aceste semne ale aproape-nimicului stau, însă, straturi de viață secretă, tensiuni ale așteptării, reverii ale apropierii de celălalt, tăcerile sunt dense de voci dizolvate, de cuvinte subînțelese. Între peisaj și privitorul-contemplator jocul dintre apropiere și distanțare e permanent, cuvântul caută obiectul, lucrurile mor în cuvinte și rămân veșnice în cei ce le-au trăit, prezența umană se află într-un soi
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
Despre scriitorul Norman Manea nu știam, atunci când ne-am cunoscut, decât că era un prozator incomod pentru autorități și care își punea, inginerește cuvintele la treabă, adică fără putința de a mai fi dislocate din context și își construia, meticulos, densul "edificiu" literar din idei limpezi și riguros exprimate. Așa că l-am întrebat, firește, dacă are de gând să folosească, în vreun fel, în scrisul său, amintirile tragediei numită Transnistria. Norman Manea știa, desigur că, în ceea ce mă privește, mi-am
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
multe alte amănunte deosebite de cele ale legendei anterioare...” Vom vedea însă că și în ceea ce privește calitatea artistică, măcar a unora dintre ele, opinii formulate, ulterior, de către alți examinatori ai cărții, se vor deosebi de opinia lui N. Iorga. Într-un dens articol, “Maica Domnului”, apărut în revista Familia (1936, nr. 6), Mircea Eliade, după ce constată că în răsăritul Europei, înainte de creștinism, “femeia și mama au fost socotite din cele mai vechi timpuri ca un miracol divin pe pământ”, remarcă în mod
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
îi dădea un aer semeț? Calm, cu gesturi măsurate, de gentleman, sosit tot pe la opt, în redacție, unde-s singur deocamdată, redacție aflată pe atunci lângă Teatrul Național. Nu vă amintiți oare rubrica lui despre arhei, începută aici, un eseu dens despre cosmos, conversația simplă, dar pertinența frazei lui, căuta suprainteligențele clujene, Marga, Papahagi, “antrenorul” cum spunea despre sine iscodea prin provincie după cei dotați pentru Păltinișul “catarilor”. Nu s-au potrivit lucrurile, atunci, dar Pleșu, Papahagi și Marga mai târziu
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
aici ideea bine plasată narativ că "Isac îi spovedește, civil, pe toți. Anecdoticul semnificativ ca și citatele din Seneca, Tacit, Hitler, papa de la Roma, Churchill și cîți alții pigmentează, la rîndu-le, cu nuanțe morale ori psihologice marginile niciodată destrămate ale densei țesături epice. Și cum interdicția generează ispite, iar unghiul din care sînt privite lucrurile poate fi înșelător, iată încă o anamorfoză la mîna umorului cu bordaj religios, dar și general uman. Călugărul, privit din spate, nemișcat în penitența lui, supus
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13741_a_15066]
-
ce se mai scrie despre Bucureștiul de altădată, am constatat un lucru, de altminteri, foarte firesc: cele mai importante publicații, a se vedea Sburătorul, Convorbiri critice, chiar dacă pe atunci nu mai apăreau, Neamul românesc și România literară au consacrat pagini dense cărții cu totul ieșite din comun pe care abia a publicat-o Ioana Pârvulescu. Ceea ce urmează mai jos sunt doar cîteva dintre nenumăratele întîmpinări de care s-a bucurat, pe drept cuvînt, această remarcabilă carte. Orice inadvertență sau abuz de
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
estompate, deloc supărătoare, cu toată dovada mișcării neîntrerupte a celor care se plimbau cu nonșalanță de colo pînă colo, într-o agreabilă desfătare. Toată lumea părea fericită și poate că și era, altfel cum s-ar fi explicat populația atît de densă care umplea strada principală. Acesta era Bucureștiul anilor în care am poposit, după așezarea mea definitivă în capitala țării. De atunci Calea Victoriei își păstrase același caracter monden. Într-o zi însorită E. Lovinescu mi-a propus să vizităm faimoasa tipografie
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
altele subite și inexplicabile - ale unor scriitori rămași în țară, care au preferat să se instituționalizeze aservindu-se, decât să-și asume demnitatea ținutei morale, ce le-ar fi dat girul responsabilității etice și al verticalității. De altminteri, în țesătura densă a acestor pagini cu iz pamfletar, născute din indignare și transformate în revolte, eseistul își dezvăluie, nu o dată, crezul său artistic, codul moral care îi modelează vocația creatoare și viața. Iată, spre pildă, un fragment edificator, în înțelesul etimologic și
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
fatale sau Diavoliada), după seria de anulări ale pieselor Zilele Turbinilor, Fuga și Insula purpurie, Mihail Bulgakov atinge în 1929 cel mai negru an al vieții sale, anul "catastrofei" personale, intrând din acel moment într-un con de umbră din ce în ce mai densă și gustând din amarul "complot al tăcerii". Conștient că atât atacurile cărora le fusese supus, cât și izolarea la care era acum condamnat erau direct instrumentate de către Stalin, al cărui cult atingea în acei ani apogeul, Bulgakov, asemenea multor autori
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
69-90), activitatea economică a urbei (pp. 91-124), aspectele etnografice (pp. 125- 142), personalitățile locale (pp. 143-215). Bibliografia întrebuințată este, de cele mai multe ori, una adecvată cercetării și actualizată, autorii utilizând cele mai noi cercetări în materie, iar anexa (pp. 239- 264), densă și ea, conține un număr mare de facsimiluri după documente importante din istoria orașului și fotografii cu lăcașurile de cult, instituțiile principale, clădiri sau persoane importante din istoria lui de ieri și de azi. Interesant este, de exemplu, capitolul despre
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
ATINGEREA CUVÂNTULUI Pe traseul iluzoriu înaintezi prin vântul puternic, abia respiri, mergi și mergi, de nicăieri se-aud voci, întinzi mâna, nu vezi nimic. Un fir fragil între două puncte! Prin sunetele împrăștiate peste tot, lacrimile pier ca aburii ceții dense, compacte, fără un punct de reper, fără urme. Un înger printre nori, în bucla de gânduri, răspândind o lumina radiantă! Cuvântul te frământă - și Cuvântul s-a făcut trup -, în puterea lui stau viața și moartea. Te îmbrățișez, frunză a
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
receptării " este redactat studiul despre Alexandru Dima și conceptul de artă populară, probabil cea mai cuprinzătoare recuperare critică a lucrării din 1939, cu adevărat originală și inovatoare, a esteticianului și profesorului de literatură comparată de mai târziu, Al. Dima. Pagini dense de istoria folcloristicii românești contemporane, adică de după cel de-al doilea Război Mondial, scrie Iordan Datcu în studiul final al acestui volum, Etnografia și folcloristica în anii 1948-1958. Bornele temporale ale investigației sunt impuse de chiar mersul evenimentelor politice, căci
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
partir c'est mourir un peu", dar și a muri înseamnă să pleci ceva mai departe), cum tot o plecare este trecerea dintr-o vârstă în alta. Toate aceste tipuri de plecări sunt în măsură să stimuleze imaginarul poetic foarte dens al Roxanei Sicoe-Tirea. Rezultatul este o carte de mare coerență și profunzime. În poemul harta, care deschide volumul, plecarea bunicului spre alte zări (moartea sa, neenunțată ca atare, este sugerată prin verbele la timpul imperfect) îi dă posibilitatea poetei să
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
acestei confuzii (de fapt un reflex al firii telurice a subiectului care s-a desfăcut de orice articulație transcendentă, devenind cinic cu sine însuși), se ivește și fenomenul invers, al exacerbării materiei. Paradoxal, golul e desemnat prin recursul la materii dense, "grele", la lut și la plumb: "se-auzea coasa/ cuiva pe care nu l-am văzut/ codru-arăta veșted/ peisajul era de lut/ nicăieri nici o urmă/ perechi-perechi/ prin timpii celui de-al treilea pol/ ger uscăciune plumb și gol// golul care
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
pentru născocire, complexitate, iluzie și imaginație - acestea suntcâteva caracteristici ale fiziognomiei spirituale ale lui György Ligeti. Constantin Floros II Ceea ce frapează dintru început în muzica lui Ligeti este neastâmpărul ideatic combinat cu o anumită sonoritate bizară. Permanent curioasă și vie, densă în nemișcare și mișcătoare în densitate - această muzică sondează cu încăpățânare lumea reală, ajungând să ofere imagini sonore ale unor fenomene sau stări neobișnuite. Două tipuri de mișcare muzicală îi sunt caracteristice: cea Ťstaticăť și cea Ťhăcuită, sfărâmatăť. Într-un
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
clipa de față spre Mediterana, spre Adriatica ori chiar spre Caraibe, locuri unde palmierii cresc și fără inspirația bizară a cutărui aga-pom! În locul soluțiilor grotești, ar fi fost bine, pentru noi toți, să le adoptăm pe cele realiste: o rețea densă de autostrăzi, o legislație limpede și o implicare, în chestiuni strategice, a unor inși pricepuți. Cum lozinca " Nu ne vindem țara!" a funcționat în cazul privatizării litoralului mai eficient decât în visele electoratului "României Mari", am ajuns în situația să
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
pentru conceptul "extraordinar de fertil" al "gîndirii nedeterminate", pe care o socotește, entuziast, a fi izvorul marii literaturi, al marii filosofii: "De ce nu și al celei mai bune critici? se întreabă criticul român. Nedeterminarea este mai bogată, mai plină, mai densă decît contrariul ei - este zonă liberă, a tuturor posibilităților, a tuturor proiectelor - nu e bine să o îngustăm prea tare, de dragul sensului unic totdeauna, mai sărac și mai trist și (încă o dată) mai plictisitor". Concepție ce rimează cu cea a
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
pot fi sătule. Adică ghiftuite precum curcanii copilăriei, pe care bunicul îi îndopa întru sporirea porțiilor la ceas de sărbătoare. Muzici saturate. Cel puțin așa sunt ele nominalizate în cutumele IRCAM-ului. Muzici a căror obiecte sonore sunt atât de dense încât ai impresia că nu mai distingi aproape nimic. E ca o călătorie cu TGV-ul, în care vrei să numeri stâlpii de înaltă tensiune. Imposibil. Viteza e mult prea mare și totul pare hașurat, diluat, lichefiat. Or, tocmai pe
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
care s-a putut ajunge la anormalități ca aceea din seara premierei în care colegi celebri, politicieni din lume, guvernul Austriei, de pildă, îi urează succes și îi trimit flori la cabină, iar din partea noastră, nimic. Pîcla ignoranței. Grea și densă. În seara premierei de la Scala din Milano cu Manon Lescaut, eu l-am recuperat pe Ion Marin. A fost darul lui Strehler.
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
prin degete în bețe de toboșar cu proliferare diafizară (pe radiografie apare os nou, în rețea neregulată) [13]. Onicoliza, koilonichia și degetele Hippocratice pot fi întâlnite frecvent. Țesutul moale, supraiacent osului hipertrofiat, se edemațiează (datorită depunerii de mucină printre fibrele dense de colagen). La bărbații cu boala Graves, poate fi decelată ginecomastie prin creșterea conversiei testosteronului la estradiol. Asocierea tiroidită autoimună și urticarie cronică este cunoscută de mult timp (prevalența ar fi 12%, 29% după alții). Am centralizat și prelucrat statistic
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
socoteli, că nu știa decât slova bisericească, dar după ce i s-au întors feciorii tobă de carte, îi țin strașnic socotelile și nu mai poate de bine... Elogiul pe care bătrânul îl aduce școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține loc și de istorie. Când am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Alexandru și Nică din Ardeal în Pipirig... unde se pomenea școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]