276 matches
-
au făcut cam toți veniți la pescuit în ziua aceea, s-a apropiat de noi ca să ne privească cu ochii lui sașii, ascunși sub niște sprâncene roșii stufoase. În sat se știa că el deoche. Pe noi nu ne-a deocheat, dar pe mătușa Pălădoaia, cred că da, fiindcă la un moment dat sare în sus speriată și începe a striga. Se chinuia să scoată dintre picioare un chișcar. Cum nu l-a putut scoate, stând în apă, a ieșit pe
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
sucită, că învârtită... Ce-i drept, a fost și frumos, era gras și frumos, și cu păru creț, numa inele. Când era mic, ea-i făcea baie, și-l trăgea cu ulei la încheieturi, și-l scuipa să nu se deoache, și-l pupa pe buci, și-l lua la prăvălie. Sub tejghea, acolo era locul lui. Sta de-a bușilea și se uita la cântar. Și-atunci, după stabilizare, un sac de bani i-a dat omu ei să se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ai făcut ? Haidi, Ivona dragă, că tot scornești și scornești ! Da știi că m-ai dat gata : n aș fi zis că ești așa pricepută să faci să meargă o vechitură ! Iote-l ce merge, ptiu, ptiu, să nu-l deochi ! C-astea vechi e ca pânzile alea coapte, când ți-e lumea mai dragă, se taie. — Da, nu sunt lipsită de spirit tehnic. Primul care și-a dat seama a fost Tudor ! Ivona, îmi spunea, tu ți-ai greșit cariera
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mâna pergamentoasă, care mi se așază apoi, iertător, pe creștet, în vreme ce cealaltă rămâne să se sprijine mai departe, țeapănă, în cârjă. — Să-l sărut și eu pe băiat ! Ce mare ! Ce frumos s-a făcut ! Ptiu, ptiu, să nu-l deochi ! Uite ce frumos e ! Uite ce bine-i stă cu firele astea albe care i-a ieșit ! Așa-i tinerii din ziua de azi, și la nepoții mei am văzut, ce devreme albesc ! Da le șade bine ! Nu, mămico ? E
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
răsărise soarele, pînă să-mi fac cruce de trei ori pielea mea era toată scrisă cu slovele celui mai strălucitor poem din cîte s-au scris vreodată. ...Și asta e sigur...! Puneam și eu umărul să Înveselesc povîrnișurile teoriilor geometrice, deocheam compasul, Legam cu păr de cal una de alta oglinzile. Toți vecinii mă strigau Magdalina. Vremea era frumoasă, valuri de vis se izbeau de pragurile zilei. Ferestrele Își treceau În revistă amintirile cu dumnezeu... Și-am Început să cînt: „Veniți
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
liniștită, câteva cupeuri, oameni îmbrăcați elegant și gros, pentru că era o zi rece, mergeau în vizite sau se-ntorceau de la dejunuri prelungite și toți arătau fără griji, lumea era zâmbitoare, așa că Alexandru se simțea cu atât mai nefericit. Parcă-l deochease cineva, parcă-i pusese gând rău soarta și orice începea cu gând bun se termina cumplit, lucrurile evoluau du mal en pis. Văzu înaintea lui, pe trotuar, un bărbat caraghios, într-un palton mare, ca de căpătat, mergând pe stradă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Puica ademenitoare Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculiță Cu gușa de porumbiță, Cu gurița mititea Cu gropițe lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz Cu gropițe în obraz Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te - nchipuesc Îmi vine să - nnebunesc, Iară ziua aș lua Lumea-n cap de jelea ta. Norilor, o, norilor, Unde-i țara florilor? Unde ea acum trăiește, Iară câmpul înverzește Și codrul văzînd-o crește; Și când trece prin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pijamalei cu picățele, cu care fusese îmbrăcat. Nu face pe deșteptu’ cu mine, că-ți dau o palmă de-ți mut falca din loc. Angelo mi-a povestit totul. Un băiat cu educația ta să se înhăiteze cu niște oameni deocheați din Cartieru’ Francez! Să intri într-un bar, în căutarea unei dame! Doamna Reilly începu din nou să plângă. Avem noroc că nu-s scrise toate astea în jurnal. Ar fi trebuit să ne mutăm din oraș. — Tu ești cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ca o falie rău prevestitoare ce apare pe suprafața pământului după un cutremur violent. Într-o clipă, ceaiul din cană a Început să se scurgă și pe fața de masă croșetată s-a format o băltoacă maro Închis. — Te-a deocheat cineva? a Întrebat mătușa Feride aruncându-i Asyei o privire bănuitoare. Dacă m-a deochiat cineva? a râs Asya cu amărăciune. Sigur, pot să bag mâna-n foc! Nu mă invidiază toată lumea din oraș pentru frumusețea mea? Era un articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
foc! Nu mă invidiază toată lumea din oraș pentru frumusețea mea? Era un articol În ziarul de azi despre o tânără de optsprezece ani care a căzut În genunchi și a murit În timp ce traversa strada. Cred că trebuie să fi fost deocheată, a spus mătușa Feride cu un aer sincer Înspăimântat. — Mulțumesc că-mi ridici moralul, a spus Asya. Însă zâmbetul ei s-a preschimbat rapid În Încruntare când a observat la ce căsca acum gura mătușă-sa cea nebună: solnițele În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Pe stradă sus, la un urcuș S-a și făcut alunecuș, Băieței, și chiar fete drăguțe Trag de zor la săniuțe. Iar prin curți apar degrabă Mândri oameni de zăpadă Cu cărbuni în loc de ochi Și nas roș, să nu-i deochi. Ce vrem, noi, copiii? Noi copii vrem de toate: Ursuleți, baloane colorate, Păpușele, mașinuțe Mari și mici, dar și drăguțe. Vrem și joacă și odihnă Dar mai vrem și traista plină Cu bomboane delicioase Și prăjituri făinoase. Însă când la
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
agent de publicitate sau cam așa ceva la Agenția „Periuță & Județul“. De mai bine de un an de zile îl apucase damblaua, povestea femeia. „Nu-și mai face datoria lui de soț, înțelegeți dom’ Preda“, i se destăinuise ea. „Parcă-i deocheat, drogat, deconectat, ce-o fi pățit, că toată noaptea stă pe calculator și umblă să dezbrace o turcoaică. Da’ știi cum umblă? Zici că-i halucinant. Om cu carte, profesionist la anunțurile lui, și s-a distrus dom’le cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu cocoși exteriori pentru fiecare țeavă În parte și două trăgace, deseori fabricată În casă și asociată tradițional cu Cosa Nostra, grupul italian de crimă organizată din Sicilia, care o folosește la vendete, apărare sau vânătoare. (În ital. În orig.) deochi (În ital. În orig.). dulap (În ital. În orig.) juggernaut - car uriaș care, În India, era purtat anual la paradă cu ocazia sărbătorii Puri și În care se afla statuia zeului hindus Krishna; Într-un gest de auto-sacrificiu, credincioșii se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Canada). Bun cunoscător al unor superstiții specifice nouă, românilor, autorul povestește și o Întâmplare hazlie În legătură cu deochiul (o englezoaică a plâns, văzând cum În România persoanele adulte scuipă În aer către un copil preafrumos ca, astfel, acesta să nu fie deocheat). De umor negru este scena În care George Sarry, aflânduse În casa din Bristol a mamei sale, la puține zile de la ieșirea lui din Închisoare, obsedat de Înfometarea cronică, la care fusese supus pe tot parcursul lungii sale detenții politice
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Șaman 71 ajutorul lui GĂlățanu, Îi Întâlnisem pe Scriitorul Faimos, Bolnav de Ciroză, Bântuind Deja pe la Cârciuma de la muzeul literaturii de pe Cealaltă lume, pe CĂutătorul de Povești Pornografice, care Era Dispus să Plătească 100 de Parai ca să Asculte o Poveste Deocheată din Gura unei Puicuțe, pe Bețivul Plin de Talent, care Scrie cu rimă și Declamă cu Voce Baritonală la Cârciumă, Spărgându- ți Timpanele, pe Editorul Dispus să Promoveze Tinere Talente În Schimbul Unui Futai Sportiv, pe Tânărul Absolvent de Teatru care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
nor. Semăna foarte mult cu premoniția aceea de „Îngustare a vieții“ pe care o avusesem cu ani În urmă când mă plimbasem ultima oară cu Ștefan prin Herăstrău. Sau cu apa neagră și adâncă din ochii unei femei care mă deochease odată În copilărie. De data asta simțeam că fiara din Jean-Claude, odată trezită, stă mereu cu ochii pe mine, la pândă, gata să se asmută asupra mea, În timp ce stăpânul ei dormea și nu o putea ține În frâu - pentru că nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
-l găsisem cu ajutorul lui Gălățanu, îi întâlnisem pe Scriitorul Faimos, Bolnav de Ciroză, Bântuind Deja pe la Cârciuma de la muzeul literaturii de pe Cealaltă lume, pe Căutătorul de Povești Pornografice, care Era Dispus să Plătească 100 de Parai ca să Asculte o Poveste Deocheată din Gura unei Puicuțe, pe Bețivul Plin de Talent, care Scrie cu rimă și Declamă cu Voce Baritonală la Cârciumă, Spărgându- ți Timpanele, pe Editorul Dispus să Promoveze Tinere Talente în Schimbul Unui Futai Sportiv, pe Tânărul Absolvent de Teatru care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nor. Semăna foarte mult cu premoniția aceea de „îngustare a vieții“ pe care o avusesem cu ani în urmă când mă plimbasem ultima oară cu Ștefan prin Herăstrău. Sau cu apa neagră și adâncă din ochii unei femei care mă deochease odată în copilărie. De data asta simțeam că fiara din Jean-Claude, odată trezită, stă mereu cu ochii pe mine, la pândă, gata să se asmută asupra mea, în timp ce stăpânul ei dormea și nu o putea ține în frâu - pentru că nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și Încă era bine; ar fi plutit, Îndată după expiere - Îngerași -, spre Paradis, Doamne, ce bine se așeza totul! Dacă Thomas ar fi știut că Antonia zăbovea din cînd În cînd la televizor după miezul nopții, la cîte un film deocheat de tot, n-ar fi fost prea mirat. Rusoaica era om, nu arătare coborîtă din cer ori venită de la mănăstire: iubise și ea În tinerețe, cunoscuse dorința, plăcerea - o căutase, o Împlinise, carnea ei tremurase de fior; Își pierduse, cîteva
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
devenise principalul spectacol săptămînal al multora dintre colegele sale. „astea îl mănîncă din ochi pe Victor”, spunea deseori mama și avea grijă să-i strecoare lui Victor în buzunare cîte un fir roșu de ață, ca nu cumva să-l deoache cineva pe fiul ei preferat... Un moment de extremă tensiune s-a instalat în toate sufletele noastre, ale celor care eram sateliții lui Victor, cînd fratele meu mai mare a trebuit totuși să-și aleagă o facultate. Victor nu putea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și, înainte de a pleca la târgul Oborului, băgase și câte o vadră cu apă în ele. Spălate și dichisite cum erau, ți-era mai mare dragul să le privești. Pe la căpestre, nevasta le agățase fundulițe roșii, împletite, să nu le deoache careva. Crescuse și mânzul. Cârlanul bătea cu copita și necheza nărăvaș. Bozoncea ocolea herghelia și clătina capul mulțumit: - Parcă-s armăsari de Vidin, tu-i cerul mă-si! Când au plecat, Gheorghe și-a făcut o cruce mare și-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știa dinainte dacă-ți vine vreo boală sau vreo năpastă. Avea descântecele ei cu sânge de nouă frați, scotea junghiurile cu foarfecă înfiptă lângă ușorul ușii, sculase pe mulți din morți, zidarii la ea veneau, nu chemau doctorul. Când se deocheau copiii, mamele la coana Marița alergau într-un suflet. Ea-și punea broboada de lână pe umeri, și, numai în papuci, sosea, lipa-lipa, să scoată răutatea de unde se cuibărise. Căuta focul, apuca repede cu un clește câțiva cărbuni, stingîndu-i într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ea-și punea broboada de lână pe umeri, și, numai în papuci, sosea, lipa-lipa, să scoată răutatea de unde se cuibărise. Căuta focul, apuca repede cu un clește câțiva cărbuni, stingîndu-i într-o căldărușă, și bolborosea cu capul în piept: Fugi, deochi, Dintre ochi, Peste nouă țări și nouă mări, Unde popa nu toacă, Câinii nu latră, Fata mare nu se mărită, Că acolo te-așteaptă, Cu mese-ntinse, Cu făclii aprinse... i . Să rămfie cutare Curat, Luminat Ca steaua din cer
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fiindcă mâine va trebui să te scoli devreme, că să-l însoțești pe don Terentio la ferma de la Ferdinando pentru maslul mamei sale. Îți șade foarte frumos în veșmântul ăla de ajutor de preot și mă tem să nu te deoache, fiule, așa că am hotărăt să agăț o potcoavă de cal la poarta casei. Trebuie să ținem departe și să alungăm ispitele diavolului. Isabella turuie mereu că semeni cu copilul mort, tu n-ai cum să-ți amintești, cu un copil
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
foarte importante, deoarece acestea trebuiau să fie sănătoase pentru a fi puse la muncă sau pentru a da foloase omului. Se spune că anumiți oameni care se uitau cu ochi răi și dușmănoși la vitele vecinilor, aveau puterea să le „deoache”. În aceste sate existau anumite femei (Ioana Amaziliței, Jenica Maftei, Catrina Tofan) care știau să descânte în așa fel încât să le ia mana la vacile cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]