3,462 matches
-
fi vorba - în baza de acte normative a Camerei Deputaților nu există nici un ordin cu numărul 68 din anul 1951. 3) Nici în Timișoara, nici în altă localitate nu există vreo organizație neguvernamentală a dislocaților; există o asociație a persoanelor deportate în Bărăgan și o alta a celor care au părăsit Transilvania după Diktatul de la Viena. Gheorghe Silvia, Timișoara. După cum ați putut constata citind regulamentul concursului nostru săptămânal din „Agenda“, în 2006 el se numește „Căutând bancnota de 5 lei puteți
Agenda2006-02-06-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/284610_a_285939]
-
S. P.) l În urma tragerii la sorți efectuate de Tribunalul Timiș, președintele Biroului Electroral de Circumscripție comunală nr. 85 Teremia Mare este Claudia Molnar, iar locțiitor, Diana Cristina Zuh. ( C. V.) l Luni, 12 iunie, în amintirea celor care au fost deportați în Bărăgan în anul 1951, la Biserica ortodoxă din Oravița va avea loc un recviem. ( N. P.) Festival În perioada 8-12 iunie, la Teatrul Municipal din Lugoj se desfășoară cea de-a X-a ediție a Festivalului de teatru școlar
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
melancolici și veșnic înghetați. Cei pe care îi urmărea legea, fiindcă nu reușiseră să-și achite creditele contractate. Hoinari, vagabonzi. Nebuni care după o nouă recidivă a bolii erau duși înapoi la spital, de unde - prin forța unor dispoziții incerte - erau deportați în țara de origine. Numai un indian lucra acolo permanent, de ani de zile, însă la drept vorbind, situația lui nu se deosebea de a noastră. Nu avea nici asigurare, nici concediu. Lucra în tăcere, răbdător, în ritm constant. Nu
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
Poliției Române, va fi lansată într-un cadru oficial, în prezența mai multor personalități cartea ,,MARTIRII POLIȚIEI ROMÂNE. DISTRUGEREA POLIȚIEI SUB REGIMUL COMUNIST’’. Este vorba despre oamenii legii care au murit, au fost închiși în temnițele comuniste, care au fost deportați, care au fost urmăriți toată viața, pentru ,,vina’’ de a fi apărat țara, creștinismul, poliția. Perioada este 1944-1964. Cu acest prilej, va fi prezentat și un film documentar.
Comisar-șef, despre secretele întunecate ale Poliției Române by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42915_a_44240]
-
Poliției sub regimul comunist”, prezintă în câteva pagini poveștile impresionante ale oamenilor legii care au murit pentru credință și pentru a-și apăra țara. Este vorba de polițiștii care au murit, au fost închiși în temnițele comuniste, care au fost deportați, care au fost urmăriți toată viața, pentru ,,vina’’ de a fi apărat țara, creștinismul, poliția. Perioada este 1944-1964. Florin Șinca a acordat - pentru - un interviu în care a oferit câteva detalii despre cartea sa. DC News: Cum v-a venit
Exclusiv.Adevărul ȘOCANT despre care nimeni nu a îndrăznit să vorbească by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42978_a_44303]
-
Ziua Poliției Române, va fi lansată într-un cadru oficial, în prezența mai multor personalități cartea ,,MARTIRII POLIȚIEI ROMÂNE. DISTRUGEREA POLIȚIEI SUB REGIMUL COMUNIST’’. Este vorba de polițiștii care au murit, au fost închiși în temnițele comuniste, care au fost deportați, care au fost urmăriți toată viața, pentru ,,vina’’ de a fi apărat țara, creștinismul, poliția. Perioada este 1944-1964. Cu acest prilej, va fi prezentat și un film documentar. Printre invitații speciali care vor lua parte la eveniment se numără Dan
Exclusiv.Adevărul ȘOCANT despre care nimeni nu a îndrăznit să vorbească by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/42978_a_44303]
-
occidentalilor, punându-i în cunoștință de cauză, despre "diferența dintre democrație și bolșevism, căruia îi căzuseră victime, în primul rând, membrii familiei imperiale (era vară cu }arul Nicolae al II-lea) urmând să fie sacrificați milioane de oameni prin înfometare, deportați în Siberia sau executați, uneori chiar de mâna lui Stalin, sub zidurile închisorilor. Regina Maria părăsește Parisul în triumf, condusă la gară de un alai grandios, în frunte cu Președintele Poincaré și Mareșalul Foch. Era entuziasmată: "Am dat țării mele
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
ocupația sovietică. După recâștigarea pământului românesc, lupt pe front până în Ungaria. Terminarea războiului mă găsește dincoace de Prut și, cum se știe sau cum nu se prea știe, în Basarabia imperiul răului a distrus sute de biserici și mănăstiri, a deportat în Siberia și-n Kazahstan o groază de preoți și călugări. Urmez școala de cântăreți bisericești la Constanța, Seminarul Teologic la Mănăstirea Neamțului și Facultatea de Teologie din București, pe care am întrerupt-o nu din voia mea. O să vedeți
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
în așteptarea lor. Îl aștept, și eu, pe al zecelea. "Ce-aș căuta, dacă tot e să caut ceva, dacă nu mi-aș căuta mîntuirea". Imre Kertesz Imre Kertesz s-a născut în 1929 la Budapesta, în 1944 a fost deportat în lagărele de la Auschwitz și Buchenwald, de unde a revenit în 1945. Traseul scriitorului nu este unul ușor multă vreme. Primul său roman, În afara destinului - tradus și publicat și în limba română la Editura EST, în 2003 - este respins, inițial de
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
devine. Exodul face parte din cultura iudaică, iar regizorul îl surprinde și într-un film ceva mai vechi, Train de vie (Trenul vieții, 1998). În Trenul vieții, o restrînsă comunitate evreiască decide să emigreze în Rusia, pentru a nu fi deportată de naziști, și alege modul cel mai excentric cu putință de a evada, acela de a trece drept deportați, în timp ce o parte din coreligionari joacă rolul naziștilor. Nu lipsit de semnificație este faptul că unul dintre personajele de acolo, poate
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
să alegi mai întîi: calvarul învățătorului Mica V. Ion, membru în grupul de sprijin al partizanilor conduși de frații Toma și Petre Arnăuțoiu, care a fost executat în noaptea de 19-20 iulie 1959 la închisoarea Jilava, tragedia arhiepiscopului Victor Leu, deportat în Siberia, întors în țară și înghițit de închisorile Gulagului românesc, memoriile avocatului Ion Constantinescu-Mărăcineanu, arestat în lotul colonelului Gheorghe Arsenescu, care a făcut 16 ani de închisoare politică, sau articolul lui Alexandru Mihalcea despre regimul de detenție de la Pitești
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
și, pentru aceasta, confesiunile celor care au trăit evenimentele tragice din cel de-al Doilea Război Mondial sunt neprețuite. Un model în acest sens este dezbaterea pe marginea cărții istoricului Jean Ancel despre drama evreilor din România (și nu numai), deportați în Transnistria. Consultând mai multe surse sovietice și americane, istoricul israelian ajunge la o concluzie halucinantă. În timpul administrației românești, doar în orașul Nikolaev de pe malul Bugului (numit de autor Regatul Morții) ar fi fost uciși 140 000 de evrei. Uluitor
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
războiului, într-un moment în care intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României devenise iminentă, iar deznodământul războiului, mai mult decât previzibil. Analiza rece a istoricului Jean Ancel este dublată de confesiunea unui supraviețuitor al Regatului Morții. Haya Glikman a fost deportată în Transnistria în octombrie 1941, la vârsta de 21 de ani. Și a fost eliberată în martie 1944 de soldații ruși. În cei doi ani și jumătate de calvar a văzut toate chipurile barbariei și degradării umane. La șaizeci de
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
în stare să încondeieze cu privirile toate obiectele din cunoscutul apartament, mai ales mobila stil, vechiul radio, fotografiile de familie prinse elegant în albume valoroase, obiectele de preț care mai rămăseseră, grație faptului că, pe parcursul anilor când familia generalului fusese deportată, ai lui, făcând cerere la primărie ca să li se dea o casă, fuseseră repartizați (culmea !) chiar aici, în acest apartament. Încerca să se lase pătruns prin toți porii, de atmosfera acea caldă, pe care numai Karin-tante știa s-o înfiripe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ea probabil că n-au s-o spînzure, urmă Hilfe. Asta depinde, firește, de ceea ce voi declara eu. Poate că au s-o interneze Într-un lagăr pînă la terminarea războiului, iar după aceea - dacă-l cîștigați - au s-o deporteze. Părerea mea este că e totuși o trădătoare, adăugă el pe un ton sec. — Întîi să-mi dai filmul, și pe urmă stăm de vorbă, spuse Rowe. „A sta de vorbă“ - asta suna aproape ca o capitulare. Se și gîndea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Germania (oricum interesată fiind de petrolul și grâul românesc - atât de necesare pentru război), „nu a făcut concesii majore în plan economic Reichului și nu a participat la deportarea în masă a evreilor (aproape 100.000 de evrei au fost deportați în Transnistria - regiune a Basarabiei, dar 292.149 evrei au rămas în viață până în august 1944); În nici o țară dominată de naziști n-a supraviețuit o așa de mare proporție a populației evreiești» declara dr. Wilhelm Filderman în Jurnalul de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
de guvernul sovietic. [...] În decembrie 1947, România semnase un tratat de prietenie cu Iugoslavia, dar după hotărârea Biroului Informativ (Cominformului sau «Stalinformului»), relațiile româno-iugoslave au cunoscut o puternică tensionare. Ca urmarea a acestei situații, numeroși sârbi din Banat au fost deportați în Bărăgan (în agricultură).” De asemenea, „În cursul anului 1948 au fost arestați numeroși foști lideri politici, în frunte cu Constantin-Titel Petrescu, președintele Partidului Social-Democrat Independent (fost «tovarăș de drum», la guvernare), care au fost trimiși în închisoare fără judecată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cerut clarificarea evenimentelor din decembrie 1989 și tragerea la răspundere a celor vinovați. Au cerut un proces al comunismului pentru a stabili vinovăția celor care au înfometat poporul român și l-au supus la privațiuni severe, care au arestat, au deportat și au ucis sute de mii de români. Puterea de atunci a recurs la judecarea câtorva persoane pentru a liniști spiritele și masele. Majoritatea românilor s-au declarat mulțumiți și așa, considerând că s-a făcut dreptate. Realitatea este că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
A lăsat În urma sa regrete, o biserică renovată și o școală nouă. Ioan, fiul lui Vasile, a studiat dreptul la Cluj și teologia la Sibiu și Arad, apoi a făcut Școala de cadeți de la Viena. Preot de țară, a fost deportat la Borisfalva, comitatul Sopron. S-a Întors din detenție după șapte luni, pe jos și bolnav: părea un sfânt pământean În drum spre cele veșnice. Din căsătoria lui cu Hortensia Șildan, fiica notarului din Vinț și sora viitorului avocat Onofrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cuprinsese pe Liselle. Cît de derutată, de frustrată, de nemulțumită era din cauza turbionului în care intrase lumea altfel știută, lumea "bine". Paradele tancurilor sovietice, marșurile lumpenproletarilor, jurnalele de actualități cu discursuri agresive, Ana Pauker aplicînd jus talionis (sașii și șvabii deportați în lagărele de muncă din URSS), cunoscuți și prieteni arestați pentru "cercetări speciale". Noile constrîngeri o traumatizau. Cartelele. Reformele monetare. "Stabilizările" făcuseră din fiecare un paria financiar. Cine mai garanta averea cetățeanului? Și istoria aducea valuri din ce în ce mai mari. În turbion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ei părăseau gara Slatina sub paza unui jandarm. Din protestele lor, reieșea că-i duc spre podul de peste Tisa ca să-i predea la chestura din Sighet. Valeriu nu și-a zărit camaradul printre cei prinși, dar a recunoscut fețele altor deportați de la Havas Mezö, fiind și el recunoscut de aceia. Au avut cu toții Înțelepciunea de a nu-și vorbi și a nu-și face semne. N-a apucat să vadă Însă ce se mai Întîmpla, pentru că neamțul avea multe Întrebări de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
șase sute de kilometri. O oră și jumătate mai tîrziu, aveam confirmarea. Murise. Se dusese cu un cumnat, cu mașina, la o moară de la marginea Sătmarului să-și macine grîul de pe pămîntul moștenit la Pișcarii În care se născuse, de unde Îl deportaseră jandarmii lui Horthy și unde-și exercitase ultima oară atribuțiunile de primar. Predase sacii și aștepta făina. Se rezemase de un perete, Înăuntrul morii. Fără nici o Îndoială, infarct. Iar pe acea piatră tombală de la Tomis a unui grec de acum
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la închisoare în Gulag, Ovidiu Frunză, prietenul din prizonierat al lui Simion Almăjan, fost învățător în satul Arbore din Bucovina de Sud, Dragoș Frunză, fiul lui Ovidiu, pasionat de muzică, Ciprian Frunză, mezinul lui Ovidiu, pasionat etnograf, Familia ucraineană Cozmei, deportată în Gulag, formată din unsprezece persoane (patru generații) din care doar una Vasili Vasilievici Cozmei se mai reîntoarce ca ofițer al Armatei Roșii. Mai apar și: Justin, fiul profesorului Grand, Nicolaï, tânăr medic intern de origine bulgară, Atanasie, prieten și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
avea. Este unul din motive. Cunosc toate plantele grădinii, pădurii, luncii și câmpiei, știu ce principii folositoare sau distructive conțin, din ce și cum se prepară mâncăruri sau leacuri, pomezi sau otrăvuri. Ca să putem supraviețui în locul sinistru unde am fost deportată împreună cu Minodora, care avea numai opt ani, a trebuit să mă împrietenesc cu natura care nu ne-a lăsat să murim. Doresc să aflu atâtea : despre Minodora, despre tata, despre tot ce ați trăit de când nu l-ați mai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
citesc, pentru că deîndată a trebuit să ne cățărăm pe scara înaltă a unui vagon a cărei ușă s-a închis greoi și s-a zăvorât în urma noastră. Așa a început "voiajul" nostru spre Siberia spre care nu conteneau să fie deportați românii și nu numai ei. Eu eram vinovată de tentativa de trecere ilegală a graniței, deci pedeapsa era mai meritată decât de unii dintre tovarășii noștri de suferințe care nici măcar nu știau "de ce". Teodora împăturește și pune alături ziarul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]