382 matches
-
înregistrate și unele sensuri dubioase, precum "s-a zis, s-a terminat, nu se mai găsește" (T. Tandin, Limbajul infractorilor, 1993), devenit la Nina Croitoru Bobârniche "terminarea unor produse". E vorba, probabil, de o utilizare accidentală, contextuală, a unui cuvânt depreciativ într-un context negativ (cam ca o imprecație care se încarcă de valori diferite, fără a însemna însă de fiecare dată altceva). Rămîne totuși o problemă: cum s-a trecut, la început, de la ideea de "vis, fantezie" la sensul "aiurit
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
aiurit" și mai ales la cel de "dezordine", "învălmășeală"? Dacă prima trecere e ușor de explicat (visarea fiind adesea conotată ironic, negativ, din punctul de vedere al vieții practice), cea de-a doua pare să presupună influențe reciproce între termenii depreciativi, probabil și atracția fonetică produsă de cuvinte precum haos, hal, harababură, halima etc.
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
Termenul s-a propagat în foarte multe limbi (o atestă deja dicționarele generale, ca și versiunile în engleză, franceză, germană, spaniolă etc. ale Wikipediei), probabil și datorită sonorității sale (evocînd o agresivitate ușor comică, prin aliterații care sporesc o conotație depreciativă). Singurele controverse etimologice au apărut în legătură cu motivația alegerii numelui personajului de către Fellini (ca termen dialectal, pornind de la amintiri sau, mai probabil, ca ecou al unei lecturi). Despre etimologia și circulația termenului paparazzo, despre pătrunderea sa în română, izolată înainte de 1989
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
o cale mai rară și mai complicată, care nu explică evoluția sensurilor; e vorba mai curînd de o coincidență, numele propriu și termenul argotic avînd însă o origine comună). Cuvântul e destul de folosit azi, în presă, cu marca ironică și depreciativă pe care o aduce statutul său argotic: "fii de foști baștani, din vechea nomenclatură" (ziaruldemures.ro); "bugetari cu salarii de baștani" (Jurnalul național, 24.10.2008). S-a petrecut, pe cît se pare, chiar o specializare semantică parțială, cuvîntul fiind
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
fizică etc.: barosan, baștan, mahăr, grande, ștab, grangur. Despre baroni am mai scris în această rubrică (în România literară, 29, 2003), constatînd că sensul metaforic, calchiat după engleză (dar poate și după franceză, italiană etc.), este relativ recent și net depreciativ. Și mogul e preluat din engleză, dar e chiar mai vechi - dovadă că în DEX este inclus, alături de sensul etimologic de bază ("persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India") și sensul figurat ("persoană foarte importantă, cu
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
care are câteva sensuri - "rostogolire"; "sfârleaza de lemn" etc. - destul de apropiate de caracteristicile unui dispozitiv rotitor. Oricum, forma tiribombă a căpătat în română destule sensuri noi, desigur datorită sonorității sale speciale, care o predispune către utilizări colocviale glumețe și ușor depreciative. Al. Graur arată (în textul citat) că "imediat după primul război mondial, cuvantul era răspândit în limbajul familiar din București și din alte părți, cu sensul de Ťdrăcieť (...), Ťcomčdie, surprizăť etc.". Dicționarele de argou din ultima vreme înregistrează și alte
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
din București și din alte părți, cu sensul de Ťdrăcieť (...), Ťcomčdie, surprizăť etc.". Dicționarele de argou din ultima vreme înregistrează și alte evoluții semantice ale lui tiribombă. La Nina Croitoru Bobârniche (1996, 2003) apare sensul "comedie", dar și un înțeles depreciativ, insultător: "om de nimic, vagabond, derbedeu"; ultima utilizare este consemnata și în dicționarele lui G. Volceanov (1998, 2006), care adaugă și un sens mai curând tehnic, dar tot din sfera distracțiilor populare: "aparat constând într-un ciocan cu care trebuie
Tiribomba by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7132_a_8457]
-
recent preluate de limbajul tinerilor: "băiat de bani-gata, fițos, metrosexual wannabe" (dictionarurban.ro). Trendinez apare adesea în contexte marcate ironic: "tot poporu' trendinez" (forum.computergames.ro); de fapt, este utilizat pe o scară amplă de nuanțe, de la valoarea de etichetă depreciativă până la aceea de simplu termen glumeț, vag autoironic: "am decis să-mi iau un telefon trendinez" (studentclub.ro). Sensul foarte general îi permite să fie aplicat - cum se vede și din exemplele de mai sus - atât persoanelor, cât și obiectelor
Trendinez by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7249_a_8574]
-
de fermitate în opinii, în atitudini etc.; inconstanță" (ibidem.). Termenii sunt atestați în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în dicționare și în scrieri literare. Un citat elocvent, din Iacob Negruzzi, confirmă interpretarea negativă a lui versatil, epitet depreciativ prins într-o serie de acuzații: „atacă cu violență pe foștii săi prieteni, învinovățindu-i că ar fi nestatornici, versatili, interesați, ba chiar și trădători". În dicționarul său român-francez (din 1893), Frédéric Damé înregistra adjectivul versatil, considerându-l echivalent cu
Versatilitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5988_a_7313]
-
desfrânat”, tânăr care practică sodomia”) corespunde sensului din turcă al etimonului pușt („passive male homosexual”, Redhouse 1998). Cuvântul puști este un împrumut intrat în circulație mai ales ca insultă, pentru a ajunge în final un termen colocvial neutru, uneori vag depreciativ, alteori chiar afectuos. Etapa intermediară de evoluție e foarte bine atestată în teatrul lui Alecsandri, în care pușchi (varianta în pronunție moldovenească, palatalizată) apare de mai multe ori: „Auzi, pușchiu, pe unde-i bat gândurile!”; „Dar acum, fără sfială,/ Ne
Puști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5946_a_7271]
-
energie mecanică - moara de vânt: „pădurea de mori de vânt: eolienele din Dobrogea" (Adevărul, 2.09.2009); „Un parc eolian cu 30 de mori de vânt, la Mereni - Constanța" (smar-tagri.ro, 10.06.2010). Cu o notă ironică și ușor depreciativă, instalațiile sunt denumite și moriști: „s-a decis instalarea barbară a unor moriști eoliene" (energieeoliana.org, 4.05.2009); „La Horodniceni răsare o pădure de «moriști»" (adeva-rul.ro,13.04.2010). Tendința de transpunere a termenilor tehnici în limbaj colocvial
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
Maneliștii, în concert «fără număr» la Salcea" (Monitorul de Suceava, 30.06.2008); „[cocalar = ] Unu' care își pune lanțuri de aur la gât, fără număr, fără număr" (tpu.ro, 28.11.2009); și alte fenomene sunt supuse analogiei, cu intenție depreciativă: „Manelism economic: Emile, fără număr..." (standard.mo-ney.ro, 23.03). Locuțiunea a devenit deja un clișeu jurnalistic, folosit mai ales în titluri: „Scandalos: kilometri zero, dar salarii fără număr la Autostrăzi" (Cotidianul, 19.02.2009); „Masterate fără număr la «Spiru
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
Alexandrescu - „Oștiri, taberifără număr împrejuru-i înviez" - sau din Eminescu: „Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr (Strigoii), „peste frunze fără număr" (Diana). Toate aceste ecori culturale mă împiedică să văd în fără număr o simplă expresie familiară cu conotații depreciative.
Fără număr by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6309_a_7634]
-
fără însemnătate”. Etimologia e incertă, dar se trimite la termenul german Fitschen „fleac, mărunțiș”. În structura cuvântului românesc se recunoaște sufixul diminutival -uică (ca în păsăruică), având valoare denotativă (pentru că desemnează un obiect mic), dar și conotații afective, pozitive sau depreciative. În ultimii ani, termenul fițuică a fost serios concurat de un sinonim încă neînregistrat de dicționarele generale: diminutivul copiuță, specializat pentru activitatea școlară interzisă și având o mai puternică notă afectivă. Sensul derivatului nu e riguros previzibil, pornind de la bază
Copiuță, fițuică, servită by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5273_a_6598]
-
expresive ale limbii române, apte să producă - prin conotaț iile lor peiorative și prin sonoritatea deloc eufonică - efecte comice, se numără și sufixul -ăraie. Substantivul căruia i se adaugă sufixul popular și familiar capătă sens colectiv, dar mai ales semnificații depreciative: „prost”, „fără valoare” sau cel puțin „nedorit”. Nu sunt multe derivate de acest tip: mai cunoscut e hârțogăraie, format de la o bază oricum conotată peiorativ (hârțoagă). Ca și hârțogărie, hârțogăraie desemnează mulțimea de hârtii inutile, plicticoase etc., devenind - prin metonimie
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
scris despre el Al. Graur și Iorgu Iordan; ultimul, în Stilistica limbii române (1944), enumeră forme populare ca apăraie, colbăraie, fleșcăraie, focăraie, fumăraie, glodăraie etc. și constată echivalența relativă cu celălalt sufix colectiv, apropiat ca formă: „Se pare că nuanța depreciativă este mai accentuată la -ăraie decât la -ărie” (p. 497). O oarecare stabilitate și frecvență în uz au și alte derivate actuale cu sufixul -ăraie: tăblăraie, căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie: scrierea fără diacritice nu permite distincția) este un substantiv
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
derivate actuale cu sufixul -ăraie: tăblăraie, căblăraie, sticlăraie. Tăblăraie (sau tablăraie: scrierea fără diacritice nu permite distincția) este un substantiv derivat de la un nume de materie, așa că ideea de pluralitate nu aduce nimic nou, valoarea dominantă a sufixului fiind cea depreciativă. Tăblăraie apare adesea ca sinonim ironic pentru tablă, cu specializarea „caroserie”: „Caut un magazin de piese de Dacia Nova (în general tăblăraie ) care sa fie ieftin” (forum.softpedia.com); „cei mai mari producători de tăblăraie pentru mașini” (classiccar.3xforum.ro
Hârțogăraie, tăblăraie, căblăraie... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5452_a_6777]
-
Iordachescu Ionut Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, susține că guvernul este atacat de un grup de crimă organizată, după ce presa poloneză a publicat înregistrări în care șeful diplomației vorbea în termeni depreciativi despre relația Varșovia - Washington. "Guvernul a fost atacat de un grup de crimă organizată. Sper ca membrii acestui grup să fie identificați", a declarat Sikorski, luni, la Luxemburg, unde participă la reuniunea miniștrilor de Externe din UE. În acest timp
Scandalul înregistrărilor. Prima reacție a ministrului de Externe by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/54007_a_55332]
-
context, verbul e atestat în continuare în formule de amenințare: „dacă îmi mai dai o dată acea notă jur că te spulber!” (desenatori.ro). Nu pare să se mai folosească, totuși, substantivizarea participiului spulberat cu sens moral („zăpăcit, neserios”), ca termen depreciativ pentru o persoană. Sensul, atestat și ilustrat în dicționarele mai vechi („stăi, măi spulberatule”, Scriban, Dicționaru limbii românești, 1938), a ieșit, probabil, din uz.
Spulberare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5134_a_6459]
-
în circulație, mai ales în stilul colocvial. Termeni aparent desueți, legați de o anumită epocă din trecut, revin în uzul curent, adesea cu sensuri figurate, ironice și peiorative. În ultima vreme, presa românească utilizează intens cuvântul beizadea, pentru a desemna, depreciativ, pe fiul sau fiica unor persoane cu poziție socială sau situație economică privilegiată. Termenul pare să fi trecut, prin contagiune, de la un ziar la altul, odată cu temele luate în discuție, într-un mod caracteristic cuvintelor la modă: „beizadea a sistemului
Beizadea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5351_a_6676]
-
o mie de lei" (Croitoru Bobârniche, Volceanov), "bancnotă de o sută de mii de lei" și "bani" (doar Croitoru Bobârniche). Internetul oferă însă mult mai multe informații. În primul rând, dicționarul on-line 123urban.ro înregistrează pe chiftea cu alte sensuri depreciative decât cele descrise până acum: "om prost", "fără bani" ("ăla n-avea bani, era chiftea") și "făcătură după un obiect de firmă" ("Ce-i, mă, cu chifteaua asta pe tine?"). Textele din forumuri și bloguri sunt și mai generoase: descoperim
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
reinterpretare a uzului de odinioară. S-ar părea că substantivul chiftea e un termen peiorativ de uz general, folosit pentru persoane, obiecte și situații, inclusiv pentru bani, dacă sunt considerați ca prea puțini (din cauza inflației, suma insuficientă poate varia). Componenta depreciativă se poate explica prin unele trăsături semantice ale obiectului: mic, insuficient ("gările mici, cu peroane cât o chiftea", ziare.com., 22.03.2008), mărunțit și turtit ("Dacă mă prindea ăla atunci - mă făcea chiftea!",daciaclub.ro). În plus, cuvântul are
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
cu chiflă (de la care a putut împrumuta unele sensuri). nu prea mai are de-a face cu câmpul semantic al "femeii ușoare" - dar a fost oare într-adevăr specializat cu acest sens, sau își actualiza doar, în anumite contexte, valoarea depreciativă? Cu pârjoală lucrurile stau probabil altfel, pentru că termenul trimite, prin formă, la a pârjoli, sinonim intensificator al lui a arde.
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
Rodica Zafiu În desemnarea depreciativă a prostituatei (dar și a "femeii imorale" și a femeii în genere), o zonă metaforică specifică și foarte rezistentă este cea a "obiectului (de îmbrăcăminte) uzat": boarfă, gioarsă, buleandră, treanță, zdreanță, ștoarfă etc. Cel mai cunoscut și mai folosit termen
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
am nevoie de comentariile unui borfet trădator, securist, cu impresii intelectuale" (forum Capital, 18.05.2009). S-a format (cu sufixul specific) și un nou feminin: borfetă, al cărui segment final e identic cu sufixul -etă, simțit azi ca ușor depreciativ (cf. nașpetă): "R. e o borfetă netalentată" (forum, libertatea.ro, 15.10.2008) și care are pluralul borfete ("cele ŤTrei suroriť au ajuns să fie Ťtrei borfeteť, în viziunea unor regizori neconvenționali", Evenimentul zilei, 10.04.2009). Injuria așadar are
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]