191 matches
-
Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă. Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi. Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
formează granița de nord-vest a orașului, și se varsă în Dunăre la Devín, Dunărea Mică și Vydrica, care se varsă în Dunăre în zona Karlova Ves. Lanțul Munților Carpați începe pe teritoriul orașului prin masivul Carpații Mici ("Malé Karpaty"). Zonele depresionare Záhorie și Depresiunea Dunăreană se întind până în Bratislava. Cel mai jos punct al orașului este pe suprafața Dunării, la 126 m.d.M., și cel mai înalt este Devínska Kobyla, la 514 m. Altitudinea medie este de . Bratislava este situată în zona
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
se varsă în Cerna în apropiere de Castelul Corvineștilor. În aval de Hunedoara, Cerna primește drept afluenți Valea Peștișului, Valea Cristurului și Valea Ursului. Teritoriul străbătut de răul Cerna se compune din unități montane, cărora le sunt intercalate întinse spații depresionare cu caracter colinar. Valea Cernei, de la izvoare până la Lacul de acumulare Cinciș-Cerna este strâmta și adâncă, adică din cauza munților ce se apropie tot mai mult de albia râului, formând adevărate chei și defileuri. Între Teliucul-Inferior și Hunedoara, albia străbate un
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
sunt mai scăzute decât în regiunile alăturate. Temperaturile extreme evidențiază o amplitudine termică absolută de 71,3˚C. În cursul anului numărul mediu al zilelor cu îngheț ajunge la valoarea de 160-165 pe culmile montane, si la 125-136 în ariile depresionare și în culoarele de vai mai adânci. Durata medie a zilelor fără îngheț este de 195-200 zile, prima zi cu gheață fiind, de obicei, la mijlocul lunii octombrie și ultima la sfârșitul lunii martie. Vânturile prezintă o mare diferențiare teritorială condiționată
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de naționalitate română. Alături de aceștia trăiesc unguri, germani, sârbi, romi, greci, evrei veniți de-a lungul timpului în această zonă. Densitatea este mică, aproximativ 77,4%, sub media pe țară, datorită reliefului predominant muntos care determină concentrarea populației în zonele depresionare. Natalitatea în anul 1997 era de 10,2%, iar mortalitatea de 11,8% . Hunedoara este un municipiu situat la 220 - 270 m altitudine, pe Valea Cernei, la poalele estice ale Munților Poiana Ruscăi, având o suprafață de 100 km ², aproximativ
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
ferate înguste, iar între anii 1882-1884 au fost puse în funcșiune primele trei furnale. În 1919 au luat ființă „Uzinele de Fier Hunedoara” - proprietate de stat . Așezările rurale s-au dezvoltat dintre munți și dealuri și dintre dealurile și văile depresionare. Aceste poziții geografice deosebit de favorabile oferă posibilitatea locuitorilor să practice atât cultură plantelor cât și pomicultura, dar mai ales creșterea animalelor. Structura și mărimea satelor este determinată de forma de relief; astfel, în Munții Poiana Ruscăi există sate mici de
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
făcut într-un ritm foarte accentuat, dar pe fondul unor condiții mai dificile de exploatare, acest teritoriu a fost mai puțin despădurit decât alte părți ale țării. Locurile despădurite sunt mai extinse în lungul văilor principale și în cuprinsul ariilor depresionare, fiind transformate în terenuri cultivabile, în pajiști, dar și în păstrarea ca izlazuri și pășuni. Cu excepția dealurilor mai joase dintre pârâul Govora și Olt și a celor din porțiunea Genuneni- Govora, acoperite cu păduri de gorun, dealurile subcarpatice din dreapta Oltului
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
circulației în , aerul de la suprafață se deplasează către Ecuator, în timp ce aerul de deasupra circulă spre poli. O cu vânturi liniștite și puțin variabile aflată în preajma Ecuatorului este denumită , frontul intertropical, sau . Când se află într-o regiune musonică, această zonă depresionară de convergență a vânturilor se numește . În preajma paralelei de 30° în ambele emisfere, aerul începe să coboare spre suprafață pe centurile subtropicale de presiune ridicată denumite . Aerul subsident este relativ uscat deoarece, pe măsură ce coboară, temperatura crește, ridicând cu ea presiunea
Alizeu () [Corola-website/Science/304259_a_305588]
-
astăzi cunoscut sub numele de Cheile de la Zugreni, concomitent cu mișcările orogenetice care tindeau să ridice munții din jur. Cadrul morfologic general cu tendințe de evoluție spre liniile actuale era deja creat din sarmațian. De atunci și până acum aria depresionara s-a extins. Apele minerale sunt strîns legate de activitatea postvulcanică, zăcămintele prezentînd o dispunere generală de la nord-vest spre sud-est pe un aliniament ce se suprapune peste arealul de dizlocare ce a înlesnit apariția Munților Călimani. Dinamică ascendentă a CO2
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munții Vâlcan, Mehedinți, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului. b)Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci și sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puțin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea spre versanți făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiș
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
la cele evoluate este neted, trecerea spre versanți făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiș. În cadrul lor pot debușa izvoare, pot funcționa estavele. În România se întâlnesc în Munții Apuseni, Munții Mehedinți și Munții Banatului. e)Poliile reprezintă formele depresionare cele mai evoluate și pot fi: alungite, rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variază de la câteva sute de metri la câțiva zeci de km; sunt delimitate de versanți abrupți, având un fund plat, acoperit de aluviuni, în care s-au adâncit
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
și două cătune( Rediu, Zvarici). Cadrul natural este foarte variat, comuna fiind situată în aria de contact a Podișului Sucevei(sectorul mai înalt, cunoscut sub denumirea de Masivul Dealul Mare Hîrlău) cu Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse o zonă depresionara de contact(Hîrlău - Hodora), care se suprapune Văii Bahluiului, cu condiții și resurse naturale variate. Legătură cu municipiul Iași și orașul Hîrlău se realizează pe DN 28B, cu satele Fetești și Sticlăria, prin DJ 28, cu localitatea Zagavia prin DC
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
podiș și dealuri) și 9,80C (în regiunile mai joase, la Bârlad). Precipitațiile sunt inegale ca răspândire teritorială, mai mari cantitativ (circa 600 mm anual) în nordul și vestul județului (zonele deluroase și de podiș) și mai puține în locurile depresionare și de luncă (aproximativ 400-500 mm anual), exceptând perioadele de secetă (fenomen frecvent întâlnit) când totalul înregistrează sub 200 mm anual. Datorită schimbărilor climatice, de-a lungul timpului s-au observat modificări în privința adaptării vieții la condițiile de trai, fapt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
asimetric în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. În amonte de lacul de acumulare Pârcovaci, valea este mai îngustă, prezintă numeroase rupturi de talveg, care nu depășesc 1 m și are o pantă de 21,5m/km, pentru ca în zona joasă depresionară panta să se reducă considerabil. Văile secundare, de tip subsecvent, prezintă o orientare perpendiculară pe direcția înclinării stratelor, sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal și însoțite de versanți-cuestă. Din categoria văilor subsecvente flancate de un versant de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
cereale și livezi); Culoarul depresionar Caraș - Ezeriș, situat între munții Dognecei, Aninei și Semenic, format din trei depresiuni (Caraș, Reșița, Ezeriș), unde se află așezări, terenuri agricole și căi de comunicație; Culoarul Dunării, un sector de vale transversală cu bazinete depresionare (adăpostind așezări) și îngustări în calcare (Cazanele) sau în roci cristaline, declarat parc natural. Prin construirea barajului Porțile de Fier, pe fundul văii s-a format un lac de acumulare. Culoarul Timiș - Cerna, denumit astfel de la cele două râuri care
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și în lunca înaltă se practică o agricultură diversificată și se află multe așezări (între care 14 orașe). În lungul său se disting patru sectoare cu caracteristici diferite: Defileul Baziaș - Gura Văii (144 km), tăiat în Carpați, alcătuit din bazinete depresionare și sectoare de îngustări. La Gura Văii există barajul și hidrocentrala Porțile de Fier I, iar în amonte se află un lac de acumulare având o lungime de 130 km și un volum de apă de 2,3 miliarde m3
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În popor numele Ardeal desemnează numai Podișul Transilvaniei (Podișul Tîrnavelor și Cîmpia de la nord de Mureș), așadar numai regiunea înaltă și deluroasă din interiorul cetății carpatice, neincluzînd zonele joase, depresionare de la contactul cu muntele (Depresiunile Maramureșului, Făgărașului, Sibiului, Hațegului etc.). Aria de acoperire a toponimului este, de fapt, străveche, poate originară (în raport cu numele sau, poate, supranumele), accepția ulterioară fiind urmarea extensiunii date de administrație, care avea nevoie de un nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și a omului. DEBIT Cantitatea de apă scursă printr-o secțiune transversală din albia unui râu , într-o unitatea de timp. DEFILEU Vale adâncă și îngustă, de mari dimensiuni, caracterizată printr-o succesiune de zone înguste ăn alternanță cu bazinete depresionare. DUNĂ Formă asimetrică de relief formată prin acumularea nisipului sub influența vântului. Partea din direcția vântului este lină, iar partea opusă este abruptă. EFLORESCENȚĂ Depunere fină de săruri în lungul traseelor de circulație a soluției solului. ENDEMIC Element specific numai
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
general de slabă fragmentare pe cea mai mare parte a sa (sub 0,1 km./kmp.), cu linii orizontale etajate, dar și cu bombări (mai accentuate la periferia continentală) și inflexiuni subsidente (mai frecvente în regiunile interioare). Prezența unor arii depresionare separate de dorsale bine conturate reprezintă de altfel, o caracteristică a morfologiei platformice sahariene, în care doar bazinul Ciad a rămas endoreic, bazinul Nilului fiind deschis prin drenaj spre Mediterana. Aceste bazine au fost umplute în terțiarși cuaternar cu depozite
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
actual (Yemen), al cărui nucleu se află în arealul acestui segment muntos. În regiunea levantină, orogenul dezvoltat în ciclul alpin, se prezintă sub forma a două catene montane paralele cu țărmul (munții Liban și Antiliban), între care se află aria depresionară Béka - o prelungire spre nord a grabenului din direcția Mării Roșii. Și în acest perimetru, elementul orografic și-a pus amprenta asupra caracteristicilor locuirii și organizării spațiului. Astfel, teritoriul disponibil, redus la îngusta fâșie litorală din fața segmentului montan, i-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
poate fi considerată așezare rurală de tip răsfirat linear cu tendința de adunare lineară. Poate nicăieri muntele, apa și ocupațiile nu sunt atât de strânse de oameni și de preocupările lor zilnice <footnote Victor Tufescu, op.cit. p. 12. footnote>. Arealele depresionare se disting, în contrast cu spațiul reliefului montan propriu-zis, printr-o „oicumenizare” compactă, fără a exclude varietatea tipurilor de habitat, tipuri influențate de potențialul socio-economic bine determinat al acestora. Varietatea tipurilor de habitat a fost influențată de o intensă valorificare, atât a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vegetație și soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru arii întinse de pe Pămînt potențialul natural favorabil societății umane este puternic influențat de relief (ținuturi de munți înalți, podișuri joase, câmpii nefragmentate, arii depresionare, arii litorale ș.a.). La rândul său omul poate modifica relieful preexistent, creînd forme noi. f) Solul. Ca și relieful, solul este o componentă derivată în sistemul abiotic, dar geneza sa completă nu se poate realiza decât prin coparticiparea unor componente
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]