278 matches
-
pe care-1 amenința că-1 va da afară ca pe un cerșetor, fiindcă nu se putea ști dacă într-o zi nu va fura! Lina, asurzită de refrenul permanent a! "casei", zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase, în sfârșit, proiectul cumpărării. In fond ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dai- consimțise pentru a da lui Rim satisfacție. Doctorul colecționa anunțuri de la mica publicitate
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
habar de ce poate însemna căsătoria. Când, după un timp, duduia Mari spusese lui Lică că a găsit pentru odaie un chiriaș serios, el tocmai se gândea să-și caute loc aiurea, cam lihnit de regimul lactat pe care îl ducea. Deprinsă să mănânce ia cliente, moșica nu putea suferi să gătească bucate și, când era liberă la ea acasă, lingea numai o ceașcă de lapte, ca o pisicuță . . . Lică., deoarece avea mare predilecție pentru duduia Mari, venea încă des pe acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
care nimeni, afară de Ada, nu se gândea și care nu se gândea deloc la concertul din Bach. Ada, firește, profitase fără întîrziere și depusese deocamdată cărți de vizită la casa Brăgănescu, ce-i fusese întoarse în termen. Victor Marcian, deși deprins să intre orișiunde cu prerogativele lui, era stânjenit de felul cum decursese lucrurile și consultase pe Ada asupra primului demers pe care trebuia să-1 facă. 228 Practică, Ada propusese să dea chiar atunci un coup de tele-phone Elenei, cu aerul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pânda ei! ... Se amesteca în treburile stăpînilor! . . . Acum pândea, desigur, iarăși să vadă ce are să se petreacă! . . . Aștepta cine știe ce'.' . . . Parcă Lina știa singură ce are să facă! Fibrele ce simt și dor, Lina nu le avea, iar cu mizeriile omenești era deprinsă, apoi era o fire grămădită ce se înăbușea: de aceea imboldul dintâi al mâniei care spulberă nu-1 avusese. înăbușindu-se, scotea însă aburi. întîi turtită de cele ce aflase, acum începuse din ce în ce a pufni și a căuta
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Figura aceea voluntară, gura cu desenul crud îi da o vâlvă nouă de senzualitate și totodată era prinsă de gravitatea proiectelor politice. Cariera ei amoroasă și cariera lui publică își amestecau preocuparea, dîndu-i o stare îngrijorată, cu care nu era deprinsă. " Ar putea ajunge ministru!" gândi și nu știa de se bucură sau îi pare rău. Nu credea că ipoteza era o nebunie, credea pe Lică omul în stare de orice și se gândea serios la noul plan de luptă deschis
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mă amestec cu ceilalți și fără să las pe nimeni să se apropie; dar și satisfăcîndu-mi curiozitatea. Zidul îmi dădea o anumită siguranță în lumea aceea necunoscută, plină de surprize, care diferea atât de mult de cea cu care fusesem deprins. Cu vreo lună înainte, tata mă trimisese să dorm noaptea într-o mică livadă "de pe Seaca", unde plantase meri. Porcii mistreți aveau obiceiul să coboare din pădure, prin august, și să râme în căutarea unor rădăcini dulci. Misiunea mea era
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
și imediat îl înconjurară. Erau în civil, dar nu încăpea îndoială că sînt polițiști. În clipa următoare unul dintre ei spuse: ― Căpitane Hedrock, ești arestat. TREI STÎND ACOLO PE ACOPERIȘUL PALATULUI ȘI ÎNFRUNTÎND BĂRBAȚII ACEIA \ CAM VREO DOUĂZECI MINTEA LUI, DEPRINSĂ MAI ALES CU VICTORIILE, NU PUTU ACCEPTA ÎNFRÎNGEREA CARE PLUTEA ÎN AER. ERAU DESTUI OAMENI CA SĂ REDUCĂ LA ZERO ORICE REZISTENȚĂ PE CARE AR FI ÎNCERCAT S-O OPUNĂ. DAR ASTA NU-L ABĂTU DE LA ȚELUL PROPUS. NU SE POATE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
AICI. MINTEA ÎNCEPU SĂ-I UMBLE FOARTE IUTE ÎN TIMP CE SE ÎNDREPTAU ÎN GRABĂ SPRE LIFT. SE ÎNTREBA CE-O SĂ FACĂ ÎN PRIVINȚA LUI NEELAN. OMUL ERA PRETENȚIOS ȘI S-AR FI PUTUT DOVEDI UN ALIAT STRAȘNIC PENTRU UN OM CA EL DEPRINS SĂ ACȚIONEZE DE UNUL SINGUR. DAR ERA PREA DEVREME CA SĂ-I FACĂ VREO CONFIDENȚĂ. ȘI PE URMĂ NICI NU AVEA TIMP SĂ ALCĂTUIASCĂ ÎN TOT AMĂNUNTUL POVESTEA NECESARĂ PENTRU A-ȘI ASIGURA SPRIJINUL LUI NEELAN. ÎN TIMP CE LIFTUL ȚÎȘNEA SPRE ACOPERIȘ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
în timp ce Maiestatea Voastră ne dondănește. În ultima vreme ați avut mereu tonul plîngăreț al unei neveste care, după ce a cheltuit toți banii soțului, îl ocărăște că nu are mai mulți. Împărăteasa nu înțelese imediat implicațiile acestor vorbe. Era atît de deprinsă ca vărul ei să-i vorbească astfel în particular, încît n-o frapa imediat faptul că de data asta comentariile erau făcute într-o ședință oficială a guvernului. Observă distrată că ceilalți părură ușurați, însă ea se concentra prea tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
și văzu de foc. Tăciunii abia ardeau, iar el puse deasupra lor o scoică groasă, afumată, pe care o umplu cu apă. - Sunt unii la Miazăzi, Dogoni Îi cheamă, după numele celui ce le-a fost Tată. Dogon era om deprins cu toate cele, iar neamul lui a Învățat de la el câte și mai câte. De văzut, nu i-am văzut niciodată, dar am auzit că știu stelele mai bine decât oricine. Până una-alta Însă, tu ține minte Leul Adormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Cum, cu cine, unde? Peaici, pe undeva, cu oricare, dintre toți, cei care se află pe aici. Nu. De ce? Că văd că nu prea știi să faci nimic. Poate o să mă deprind. Pe parcurs. Nu. Aici, cine vine, vine, gata deprins. Aici nu are nimeni timp să se deprindă. Aici, cine vine, nu trebuie, că nu are timp, să se deprindă, ci, direct, foarte rapid, trebuie să facă. În cazul ăsta? În cazul ăsta, mergi, matale, mai departe. Și mai caută
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care textul ebraic îl numește has-Satan le va dezvălui chiar pretextul detectivistic pentru care se aruncase în vâjâială spre București. După două vocalize, suduia mai abitir decât un fierar betonist, drăcuia mai dihai decât o precupeață de podoabe de plastic deprinsă să-și reverse șuncile ori căruciorul de marfă pe platoul din fața Haltei de Pește din Piața Obor. Băga Necuratul arcuș de cătrăneală în voce și bătea tactul cu muștiucul narghilelei pe tejgheaua oricărui norișor. Fredona Ucigă-l toaca: 14 DANIEL
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
victimelor și a torționarilor. Autoarea nu e lipsită de talent literar; unele tablouri descrise rămân memorabile. Personal am reținut, ca emblematic, tabloul „torționarului la pensie” Ioan xe "Șoltuțiu"Șoltuțiu, transformat În „respectabil universitar” - un domn cu baston, elegant și rasat, deprins să fie chemat „domn’ profesor de către concitadini, ce se plimbă senin sub soarele amiezii de iarnă”2. O imagine-avertisment ce nu poate să nu alarmeze, să nu reclame dreptul la memorie și la adevăr. Căci unii dintre foștii torționari, sub
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de lemn. Momelile fiind cu atât mai eficiente cu cât sunt mai exagerate, putem vedea în machiaje (atracție sexuală), în amenințările din curtea școlii (preliminariile agresiunii)..., echivalente umane pentru semnalele declanșatoare ale secvențelor biologice. Concluzie În funcție de complexitatea speciei animale, componentele deprinse capătă din ce în ce mai multă importanță, până acolo încât deprinderile sociale la om pot intra în conflict cu nevoile biologice; de exemplu, a bea mai mult decât este nevoie, fumatul sau celebra practică a vomitorium-ului de la romani dăunează sănătății, fiind așadar în
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dacă-n astă lume ceva putea fi-n stare S-aline, să adoarmă un chin sfîșiitor, O știu, ar fi frăția-ți acea mîngîietoare, Acel simțiment tînăr ce eu Îți sînt dator. E scump prieteșugul ce-n suflă o femeie Deprinsă a-l cunoaște, născută a-l simți; Și dulcele ei suflet, electrică scînteie, MÎngîie orce suflet la care s-o ivi.” Între așteptare și prieteșug (Între promisiunea de fericire pe care o dă așteptarea și promisiunea de supraviețuire a sentimentului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Înțeleagă că o bună parte din responsabilitățile orelor de consiliere le aparțin. Metodele interactive de grup: Învățarea prin cooperare, Învățarea prin descoperire, jocurile de rol, problematizarea, dezbaterea În grupuri și perechi, sunt cele mai eficiente pe această linie: elevii trebuie deprinși să respecte regulile de comunicare și muncă În grup: nimeni nu monopolizează discuția; fiecare părere trebuie ascultată; nimeni nu este criticat și moralizat; toate Întrebările au rostul lor; nimeni nu este etichetat și judecat; nimeni nu este obligat să participe
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
a orașului, devenea tânguitoare. Și tăcerea continua câtă vreme Petrache cobora drumeagul pietruit, luând-o uneori pe scurtăturile repezi care tăiau drumul mai lung, al căruțelor. Apoi năvălea orașul. Petrache nu se obișnuise încă, luminile noi ale orașului îl nelinișteau. Deprins, de ani de zile, cu atriul și ferit, ca într-un acvariu, el privea, cu fereală, spre vitrinele strălucitoare, spre șinele care scrâșneau și scânteiau sub roțile tramvaielor, spre icnetul mașinilor care frânau la semafor și, apoi, țâșneau, slobode, spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un fel de pomadă albă pe obraji, dacă nu le-ai fi văzut mâinile cu degete lungi și unghii ascuțite, dar la fel de albe, încât parcă băteau în albastru. Pictorul desena, mai degrabă pândindu-i, știa că mâna-i mergea singură, deprinsă și iscusită. Privi chipurile de pe foaie în treacăt, căci se întuneca și trebuia să-și vadă de drum către casă, cu șevaletul strâns pe umeri. Se opri să ia, la bodegă, un lichior de anason și atunci scoase desenele la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
G. Călinescu au numai parter, și excepțional, în interiorul curților, dependințele sunt sporite cu câte un etaj scund ca un mezanin. Departe de arterele principale, într-o suburbie vastă și labirintică, fără o notă distinctivă, strada e intruvabilă pentru un ochi deprins cu indiciile plastice. Nu există nicăieri în apropiere vreo piață cu fântână sau monument, nimic tipic. Cîte-o biserică văruită, învelită cu tablă, răsare din când în când înaintea ochilor, însă trecătorul străin nu știe dacă e aceeași, ori alta, fiindcă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
autorului nici nu și-ar fi avut rostul: scrisul în acest domeniu atinsese un asemenea grad de impersonalitate încît sigla unui chip nu răspundea la nimic. Cartea ar fi putut fi scrisă de către oricine, mai bine zis de către orice individ deprins să mânuiască limbajul de lemn al domeniului său. Ce importanță avea că un text de "estetică" era scris de Marcel Breazu, Dumitru Matei sau Ion Pascadi, sau unul de "istoria gândirii romînești" de Al. Tănase, Gogoneață, Cazan sau Epure? Îmbinările
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înaintea unui public distins și foarte numeros. Plecând de la considerația psicologică că politeismul este o religiune ce stă în legătură necesară cu gradul de dezvoltare intelectuală a unui popor și că e proprie mai cu samă neamurilor unde judecata puțin deprinsă este jucăria închipuirei, d-sa a arătat cum astăzi încă popoarăle politeiste (camciadalii, groenlandejii ș. a. ) pun cauza fenomenelor naturei în persoane divine, a căror acte sunt vânturile, viscolele, tunetul și toate celelalte fenomene fizice. Trecând apoi la cosmogonia arilor vechi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a cărei limbă neutrală părea a fi România. Dar în momentul ce acest ecuilibru se strică, România încetă numaidecât de-a juca acest rol și drepturile ei, înscrise în tractatul de la Paris, erau la moment supuse imperceptibilei dialectice ale diplomației, deprinsă a tăia un fir de păr în patru figuri silogistice. Cu deosebire frivolă este discutarea neutralității române din partea presei austro-ungare. Cunoscând prea bine că România au cerut neutralizarea pentru a da în mâna tuturor iubitorilor de pace mijlocul cel mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a cărei limbă neutrală părea a fi România. Dar în momentul ce acest ecuilibru se strică, România încetă numaidecât de-a juca acest rol și drepturile ei, înscrise în tractatul de la Paris, erau la moment supuse imperceptibilei dialectice ale diplomației, deprinsă a tăia un fir de păr în patru figuri silogistice. Cu deosebire frivolă este discutarea neutralității române din partea presei austro-ungare. Cunoscând prea bine că România au cerut neutralizarea pentru a da în mâna tuturor iubitorilor de pace mijlocul cel mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și mi se pune înainte și apoi, uitîndu-se la mine și văzând că-l ținteam: Ce zăbovești, strigă, trage acum! O! drept vă spun c-am rămas cuprins de mirare... "Să mă ferească Dumnezeu, i-am răspuns, eu nu sânt deprins a vâna dobitoace care vorbesc. Tu ești năzdravan de bună samă! '' "Ba nicidecum - adăogi el - eu sint un bătrâne iepure a lui Donici". Zău nu mai era de vorbă, rămăsesem încremenit. Mi-am zvârlit pușca și m-am închinat lui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din psihologie și pe care acum trebuie să-l recuperăm, Într-o formă nouă. „Vechea voință” era o facultate Înnăscută. „Noua voință” constă În patru abilități dobândite: inhibarea impulsului, deliberarea, decizia, efortul susținut. Când una dintre aceste abilități nu e deprinsă, sau e deprinsă greșit, apar probleme de comportament. Când o persoană nu e În stare să le dobândească, apar patru tipuri de patologii. Am explicat aceasta În Misterul voinței pierdute, la care fac referire aici. Complexitatea specială a acestui subiect
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]