197 matches
-
Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului, zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pufoasă. - Mergem la săniuș? a întrebat-o Emanuel pe soră sa. Nu a fost nevoie să întrebe de două ori. Nerăbdători să se bucure de darul pe care tocmai li-l făcuse iarna, Emanuel și Ioana au plecat fericiți spre derdeluș, luându-l cu ei și pe Lăbuș. Pe drum s-au întâlnit și cu alți copii. Toți erau dornici să zboare cu săniuțele prin troienele de zăpadă. - Aș vrea să mă dau eu prima! a spus Ioana. - Ai vrea tu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
prima! a spus Ioana. - Ai vrea tu, dar nu se acceptă. Eu sunt mai mare și eu decid. Primul sunt eu! a spus băiatu, fără ca măcar să-și privească sora. Fetița a început să plăngă în timp ce Emanuel s-a avântat pe derdeluș, chiuind de bucurie. Lăbuș s-a lipit tăcut de picioarele Ioanei, înțelegându-i parcă supărarea. La un hop, pe la jumătatea pârtiei, sania s-a răsturnat și băiatul s-a trezit aruncat cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pe înserat Un cojoc alb și curat Și pământul la-nvelit Cu o plapumă albă și pufoasă Ca grâul sub ea să crească Iar eu chiuind de bucurie Repede m-am îmbrăcat Și-am pornit fără oprire Sus pe deal la derdeluș Să mă dau cu sania.” BUCURIILE IERNII Iată a sosit iarna cea geroasă, împodobită cu o coroană de țurțuri de gheață. Ea a colindat toată lumea-n lung și-n lat și a acoperit pământul cu o pătură groasă de zăpadă
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Frumusețile naturii iarna, ne încântă, sunt multiple și nuanțate, noi și îmbietoare. Iarna e o zână albă Ce vine zgribulită Dar înveselită Și lasă-n jur să cadă Fulgii de zăpadă Cheamă pe copii la joacă Colo-n deal pe derdeluș Oameni de omăt să-și facă Din zăpezile de pluș.” Cum sosește Primăvara Haine noi îmbracă tara În livezi, potop de floare Pe ogoare, verzi covoare Eu sunt vara călduroasă Și sunt tare bucuroasă Căci cu mândrul soare Luminez peste
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
toamna cea bogată Cu legume încărcată Și cu fructe câte vrei Și must scos din strugurei Eu sunt o fetită dalbă Și las în jur să cadă Fulgii de zăpadă Și chem pe copii la joacă Colo-n deal pe derdeluș.
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, 1 TC "1" \l 1 Este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu cu sania, cu patinele la derdeluș - așa începe povestea mea. Am împlinit de curând doisprezece ani și mă cheamă Veniamin. Numele acesta neobișnuit ia făcut pe puștii din oraș să mă privească destul de aiurea, întâi nu le inspiram deloc încredere și mă luau în râs zicând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dinainte a nins enorm și pârtia gemea de lume. Toți puștii din oraș erau acolo, unul nu lipsea. Și zău, merită să fii pe pârtie. Dar ce zic eu pârtie! Strada principală este pârtia, tot orașul este o pârtie, un derdeluș nemaipomenit. Trebuie să precizez că orășelul nostru este așezat puțin în pantă, cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
zburase vremea și se lăsase seara, iar noi tot pe pârtie eram, nedezlipiți de ea, probabil mă așteaptă o ceartă bună acasă, de nu cumva o să încasez chiar o mamă de bătaie. Dar ce contează, e atât de bine la derdeluș, dacă s-ar putea, mi-aș petrece întreaga viață aici, la săniuș. Și totuși, această fericită primă zi a anului 1956 nu este fericită până la capăt. O anume întâmplare dă totul peste cap. Și anume: la una dintre curse (este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
precizări, țin să mai aduc două scurte lămuriri în ceea ce mă privește: și anume, ce îmi place și ce nu-mi place cel mai tare pe lume. Întâi, ce îmi place: am afirmat că mi-aș petrece întreaga viață la derdeluș - e adevărat. Cu o rectificare - mai mult totuși decât să mă dau cu sania, decât să mă joc, îmi plac poveștile. Aș asculta sau aș citi fără încetare povești. Iar cel mai nesuferit lucru pentru mine e să mănânc, dac-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fără să lase urme. Încep să citesc captivat conținutul. Uimit, observ că totul e redat exact cum se întâmplase, de la primele cuvinte ale istorioarei mele: „Este ziua de 1 ianuarie 1956, iar eu mă aflu cu sania, cu patinele la derdeluș - așa începe povestea mea. Am împlinit de curând doisprezece ani și mă cheamă Veniamin. Numele acesta neobișnuit i-a făcut pe puștii din oraș să mă privească destul de aiurea, întâi nu le inspiram deloc încredere și mă luau în râs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dinainte a nins enorm și pârtia geme de lume. Toți puștii din oraș sunt aici, unul nu lipsește. Și zău, merită să fii pe pârtie. Dar ce zic eu pârtie! Strada principală este pârtia, tot orașul este o pârtie, un derdeluș nemaipomenit. Trebuie să precizez că orășelul nostru este așezat puțin în pantă, cu străzi paralele și perpendiculare. A fost croit așa de un inginer neamț sau francez, nu-i mai țin minte numele, în a doua jumătate a secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
accesat astfel primul nivel al receptării și, implicit, se translează către cel al decodării nivelul fonetic/fonologic; vezi, de exemplu, versurile: ,,Și tot ninge,/ Și tot cerne,/ Se bat norii, sus,/Cu perne!// Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd/ Din mantia/De omăt!" (Pe ninsoare, de Mircea Pop), în recitarea cărora este importantă accentuarea muzicalității deosebite construite prin repetiții de cuvinte, sunete (ș, i) (și tot
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
nivel lexical, explicarea cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la Dicționarul ilustrat (mantie, omăt) etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel decât în comunicarea curentă (vezi sensul propriu și sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
zăpadă, până la atingerea noroiului lunecos de dedesubt. Fiecare pas, o mică victorie. Între Motrosca și Lărgeanca era un fel de canal care aștepta de mult timp să primească și un pod. Tocmai în acel loc era îngămădită sumedenie de zăpadă, derdeluș cuminte sub care nimeni nu ar fi ghicit mișcarea apei topite. și la mijlocul canalului m-am trezit scufundat până la piept, cu picioarele rupte de năvala puhoiului subteran. Partea de sus țintea spre casă, partea de jos era împinsă către Dunăre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lat. alo „a face să crească“, ara „altar“, vgr. airo „a ridica, a înălța“ etc., de unde rezultă că toponimul în discuție reprezintă dedublarea temei cu sensul „sus“ pentru a rezulta sensul „sus-sus“, „peste munte“. O dedublare asemănătoare întâlnim în formele derdeluș, alandala. Toponimele vechi din landșaftul romanității orientale aparțin bazei traco-latine prin care ele se înscriu în spațiul preindoeuropean euro-afro-asiatic. Ele își au geneza în lexicul comun. Sunt comparabile ca sorginte formele: rom. olat (provincie, moșie), rs. volostĭ (regiune, stăpânire), alb
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
crăpa, 56 croat, 52 a culege, 127 culme, 69 cumani, 193 a cure, 102 curat, 102 a cura, 102 a curge, 102 a curma, 46 cutare, 195 cuțovlahi, 109 Dalmația, 53 Dardanele, 109 deal, 55 a defăima, 100 delniță, 56 derdeluș, 56 a derege, 56 des, 132 a desface, 222 domeniu, 44 a domina, 44 domn, 44 a domni, 44 drag, 102 a drege, 56 drum, 100 dulău, 110 duleb, 52 dur, 109 Elada, 46 a eleva, 48 Escu, 57 Esna
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
bine în droșca deschisă, gonind repede prin cea mai rece și mai senină zi de iarnă de până acum. ă Ăștia-s nebuni, mormăi Salitov. Porfiri se întoarse să vadă motivul iritării acestuia. Privirea lui Salitov era fixată asupra unui derdeluș din lemn construit pentru sănii pe râul înghețat. Era duminică dimineața și căutătorii de senzații urcau câte patru scările spre culmea derdelușului, iar, în timp ce coborau pe partea cealaltă, strigătele lor atârnau în aerul gol. Majoritatea erau băieți și tineri, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
nebuni, mormăi Salitov. Porfiri se întoarse să vadă motivul iritării acestuia. Privirea lui Salitov era fixată asupra unui derdeluș din lemn construit pentru sănii pe râul înghețat. Era duminică dimineața și căutătorii de senzații urcau câte patru scările spre culmea derdelușului, iar, în timp ce coborau pe partea cealaltă, strigătele lor atârnau în aerul gol. Majoritatea erau băieți și tineri, însă erau și niște fete acolo de asemenea, cu fețele îmbujorate de voie bună și de intenții ascunse. Porfiri zâmbi, simțind, de la distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Almanahul tinerilor scriitori”. Debutul în volum a avut loc în colecția „Luceafărul” (1962), cu Primăvară cosmică, prefața fiind semnată de Eusebiu Camilar. Debutantul se emancipeză uneori de sub influența clișeelor convenționale ale vremii, prin binefăcătoarea influență a lui Ion Pillat (La derdeluș - poeme într-un vers), Al. A. Philippide, Tudor Arghezi ș.a. Poemele ulterioare, apărute în diverse reviste și culegeri colective, n-au mai fost reunite într-un nou volum. Autorul s-a simțit atras spre proza pentru copiii de vârstă școlară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
până în fundul sufletului și mereu muscați de demonul ei, oscilanți între stânga și dreapta, asemeni, pentru propria-ne liniștire socotindu-ne de centru, ceea ce, sincer vorbind, înseamnă a nu prea fi de nici un fel. Dar și ispitiți a luneca pe derdelușul dictaturii, daca nu oriunde, măcar într-un sondaj de opinie. Te pronunți cu starea de spirit a iubirii trădate sau a regretului trădării a din nou extremele se ating. Și astfel, precum în cărțile sacre, spune sondajul, cei de sus
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
edificator pentru felul în care este scris romanul O pasăre pe sârmă: "Vânzătorii, bocănind din picioare ca să nu le înghețe, îi îmbiară cu steluțe ceramice, globuri și felicitări. Un copil cu fular și săniuță îi făcu fetei semn de pe un derdeluș de staniol. Ea îl cumpără și-l puse la căldură în poșetă. Avea să i-l dea lui Eman seara, în tren. În compartiment era rece și ei îi era puțin teamă" (pp. 89-90). Oarecum paradoxal, chiar dacă, așa cum a precizat
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7890_a_9215]
-
că aceste firme de construcții pun în pericol niște locuri de muncă, niște firme care au subcontractat. Aș vrea să le rezolv, dar a fost și fără cap să avem 147 de kilometri de pârtie împărțite în 127 de pârtii. Derdelușuri, nu pârtii (...) Noi, Guvernul, suntem într-o dificultate că trebuie să închidem toate aceste șantiere la care nu a fost asigurată resursa", a afirmat Maria Grapini, potrivit Agerpres.
Grapini: Închidem şantiere pentru lucrări care nu au avut asigurată finanţarea by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36171_a_37496]
-
e un adevărat patinoar alunecă moartea ori de câte ori încearcă să mă prindă în schimb sufletul arde până la cer După ce l-am stropit cu votcă vântul îl umflă ca pe un zmeu copilul din mine se aruncă în beznă ca pe un derdeluș argintiu o pasăre albă îi soarbe zâmbetul de pe chip și mi-l stoarce în palme stau cu fața la Dumnezeu și aștept să-mi regenereze trupul doi maidanezi și-au făcut culcuș în orbitele mele adâncite și calde ies doar noaptea la
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
zilei = EZ 3.01.2008), a apărut și un foarte bun articol critic și ironic, deplîngînd și parodiind unanimitatea viziunii catastrofice - "Teroarea ghioceilor" (editorialul lui Grigore Cartianu, din EZ 7.01.2008), iar știrile despre copiii ieșiți cu sania pe derdeluș n-au fost, pînă la urmă, cu totul absente... Dramatismul extrem al stilului se manifestă vizibil în lexic și în construcția figurilor. Termenii preferați, mai ales în titlurile jurnalistice, sînt teroare, prăpăd, coșmar, infern, calvar (de altfel, în articolul citat
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]