197 matches
-
pentru că, de obicei, fiind singur, rămânea la firmă să asigure permanența activităților informatice. Pe vremea când erau copii, el și Cosmin făcuseră bani buni din colindatul prin sat. Oamenii îi răsplăteau generos pe colindători. Amintirile îl încălziră și mai mult. Derdelușul din dealul de la moară, patinoarul improvizat pe gârlă, cetățile de zăpadă ridicate lângă pădure și toată joaca aceea de iarnă care se purta până ce le înghețau hainele bocnă, se perindară ca un film prin fața ochilor lui, în timp ce răsucea caltaboșii pe
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
director la Institutul de Proiectări în Construcții din Craiova. Eu m-am născut la Craiova și am văzut orașul crescând sub ochii mei. Țin minte că într-o compunere școlară am evocat amintiri despre cum mă dădeam cu sania pe derdelușul de pe muntele de pământ, ...
MILENA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/375295_a_376624]
-
poeziei și culturii române, ceea ce, cu siguranță, este admirabil. Prof. Mirela Brezuică Iarna Praf de-argint căzut pe gene, Pământul alb, înghețat, Iarna lasă-ale ei semne, Peste uliți, peste sat. Vine cu-a ei vijelie În toiagu-i lustruit, Iar pe derdeluș își suie Strigătul prelung, vrăjit. Nimeni nu vrea s-o înfrunte Sau s-o întoarcă din drum, Ea a coborât din munte Iar în urmă-i numai fum. Abia către dimineață, Când cărări a troienit, Se oprește să își scoată
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
ce mireasă ciudată devenisem, fără mire, însă, după toate aparențele, cu o soacră! Dacă persista în prim plan soacra, exista, cu certitudine pe undeva și un mire! Corect, însă mirele a fugit! Sau poate mireasa șugubeață l-a împins pe derdeluș, vrând să verifice măiestria mirelui de a-și păstra echilibrul! Sau pur și simplu mireasa a vrut să se convingă dacă ea era într-adevăr aleasa! Poate avea îndoieli sau poate avea mirele. Mda! Este ceva amuzant în teoria asta
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
citez cu mare drag. În fiecare iarnă simțim că am mai făcut un tur de viață, de parcă ne-am sfârși sau ca și cum am lua-o de la-nceput. Uneori obosim ca după un sacrilegiu, mai înghețăm în vreun gând al unui derdeluș din copilărie, în gândul vreunei voci care ne-ncălzea Nu vrem să știm, nu vrem să se vadă că suntem singuri, poate, oameni de zăpadă. Eu mărturisesc că sunt o mare iubitoare a cărților scrise pe hârtie, a cărților pe
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
primii fulgi de zăpadă, Știu că și-n țară a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă, Noapte și zi, m-a învins! Cad primii fulgi de zăpadă, Iarnă, te-aștept ca să vii, Ca într-o veche baladă, Pe-un derdeluș cu copii. Cad primii fulgi de zăpadă, Zburdă sprințari, jucăuși, Viscolul, palmele-și freacă, Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. Cad primii fulgi de zăpadă, Hainele iar devin mici, Baba, o chem să mă vadă, Ultima dată pe-aici. . . Doamne, puțin mă
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
primii fulgi de zăpadă,Știu că și-n țară a nins. . . Cinci ani, un dor în cascadă,Noapte și zi, m-a învins!Cad primii fulgi de zăpadă,Iarnă, te-aștept ca să vii,Ca într-o veche baladă,Pe-un derdeluș cu copii. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Zburdă sprințari, jucăuși,Viscolul, palmele-și freacă,Râs șuierat . . .,,Vin acușșș!”. . .Cad primii fulgi de zăpadă,Hainele iar devin mici,Baba, o chem să mă vadă,Ultima dată pe-aici. . .Doamne, puțin mă
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
accesat astfel primul nivel al receptării și, implicit, se translează către cel al decodării nivelul fonetic/fonologic; vezi, de exemplu, versurile: ,,Și tot ninge,/ Și tot cerne,/ Se bat norii, sus,/Cu perne!// Și-ai să vezi/ Acuși-acuși/Pârtie/Pe derdeluș,/Doi copii/ Cu nasul roșu/Parc-ar fi/Gerilă-Moșu!//Uite-abia, abia/Se văd/ Din mantia/De omăt!" (Pe ninsoare, de Mircea Pop), în recitarea cărora este importantă accentuarea muzicalității deosebite construite prin repetiții de cuvinte, sunete (ș, i) (și tot
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivel lexical, explicarea cuvintelor/ expresiilor care nu le sunt familiare copiilor prin apel la context (cerne aici, ,,ninge neîncetat, cu fulgi gingași"), la eventualele exemple similare date de copii (acuși ,,imediat, repede, cât ai clipi"), la planșele cu imagini (pârtie, derdeluș), la Dicționarul ilustrat (mantie, omăt) etc.; * în plan semantic, sunt identificate cuvintele/expresiile construite altfel decât în comunicarea curentă (vezi sensul propriu și sensul figurat al unităților lexicale); identificarea este corelată cu exemplificarea de construcții similare/sinonime/antonime etc.: ,,și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Almanahul tinerilor scriitori”. Debutul în volum a avut loc în colecția „Luceafărul” (1962), cu Primăvară cosmică, prefața fiind semnată de Eusebiu Camilar. Debutantul se emancipeză uneori de sub influența clișeelor convenționale ale vremii, prin binefăcătoarea influență a lui Ion Pillat (La derdeluș - poeme într-un vers), Al. A. Philippide, Tudor Arghezi ș.a. Poemele ulterioare, apărute în diverse reviste și culegeri colective, n-au mai fost reunite într-un nou volum. Autorul s-a simțit atras spre proza pentru copiii de vârstă școlară
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
din nou, la țară. Au stat o vreme, la bunici, însă Alina și Cristinel - verii lor din satul vecin - au reușit să-i convingă că ar fi foarte bine dacă ar sta toți patru, mereu împreună, s-ar da pe derdeluș, ar merge la săniuș, ar face oameni de zăpadă, toată lumea să vină și să-i vadă. Iar când o să li se facă dor de bunici, vor porni către ei de zor. Așa că, într-o bună dimineață, tăticul Alinei și al
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
luat în săniuță, cu el, pe Sorin și pe Sorina. Dar, pentru ca bunicii să nu se simtă singuri și părăsiți, cei patru nepoței vorbesc, din când în când, la telefon cu ei. Și câte nu le spun?! Câte căzături la derdeluș au încasat, de câte ori sania lor s a răsturnat... Acum e dimineață. Băieții, gospodari, au dat de mâncare la găini, gâște, porumbei și rațe, la vacă și vițel, la oi și la purcel. Și când treaba au terminat, au început să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
înghețurile veșnice și întunericul. Aici suntem, așa, în trecere, să aducem albeața sclipitoare a zăpezilor, ferecând apele în păduri de gheață. Când eu mă mânii, învârtoșez vântoasele lui Moș Viscol și ridic troiene de omăt. Copiilor le aduc în dar derdelușul pentru săniuș și pârtiile pentru schi. Eu sunt Primăvara, vorbi la rândul ei o codană cu părul bălai, răsfirat pe umeri; obrajii îi erau numai zâmbet, iar glasul clinchet de clopoței. Eu vin din țara lui Miază-Zi. Babei Ierni îi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
copil la țară... Parcă mă văd cum stau la masă, Alături de părinții mei; Mâncam friptură, nu prea grasă, Mămăliguță și mujdei! Mă văd cu frații în ogradă, Printre nămeții pân' la geam; îi adunam într-o grămadă Și-un mare derdeluș făceam Ne erau mâinile-nghețate, Obrajii parcă luau foc, Dar eram plini de sănătate Și nu ne deranja deloc! Ne aminteam și noi de școală Când frigul ne intra în oase; Și de atâta tăvăleală, Ne erau hainele scorțoase... Brusc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
câmp, Ce ară pământul mănos, Pe țața Florica și badea Cârțan, Ce-a mers la Viena pe jos. Pădurea bătrână, cu frunze căzând, Izvorul ce-l bei din căuș, Copiii, la școală, voioși se-ntrec Și fac dintr-un dâmb derdeluș. La toate Maria visează cu jind, Dar visul rămâne doar vis Și gândul îi zboară la casa cu flori, Etern și frumos paradis. Poeți contemporani Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Un vers profund dintr-un poem sublim
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
al nostru drag Pământ, Ele țin câte trei luni De le scazi sau le aduni: Iarna Sunete de clopoței, Iarna vine-i rândul ei. Cad cristale mici de nea, Rece este vremea sa. Timpul e de săniuș, Haideți toți pe derdeluș Să facem om de zăpadă Toată lumea să il vadă, Cu morcov în loc de nas Și o gură fără glas, Va vedea întreaga lume Prin ochii săi de cărbune! Primăvara În sfârșit s-a arătat Soarele mult așteptat! Și din cer acum
Anotimpurile by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83642_a_84967]
-
îmbrăcate în tutuuri de balerine, cerculețe licăresc printre picioarele lor, de ce nu-și mișcă piciorușele, acelea nu sunt cerculețe, mă cutremur eu, sunt scaune cu rotile micuțe, întreg cerul este acoperit de scaune cu rotile întrecându-se între ele pe derdeluș, ca mașinuțele din Luna Park, însă în locul râsetelor cristaline și seducătoare ale copiilor, se aud plânsete îngrozitoare, mami, ce mi-ai făcut, iar eu strig, draga mea Noghi, renunț la tot, ia picioarele mele, nu mai am unde merge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Pe pereți se mai găsea încă portretul bărbos al răstrăbunicului, cel care își pierduse nevasta la cărți. Soțul străbunicii fusese un om mai așezat: concentrat pe negoțuri, iarna își scotea băieții afară să spargă gheața, în timp ce el se dădea pe derdeluș. Odată, unul din băieți, înghețat bocnă, îi ceruse doi bani să-și ia o plăcintă caldă de la un vânzător ambulant. Taică-său, care venea în fugă să poată aluneca cât mai mult pe ghețuș, îi dădu o bătaie soră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
acolo... îi o nimica toată să ajungem jos în „Țara nimănui”. Apoi... Cum cobori în râpă pe acel mal aproape ca un perete și al naibii de înalt? E înalt, dar nu-i drept ca un perete. Îi înclinat aproape ca un derdeluș... Unul așa ca pentru niște cercetași. Ieri l-am „pipăit” palmă cu palmă. Tot nu-mi închipui cum coborâm pe derdelușul tău - și-a exprimat părerea locotenentul. Ca pe un derdeluș și altcum nu. Ne așezăm pe fund și ne
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un perete și al naibii de înalt? E înalt, dar nu-i drept ca un perete. Îi înclinat aproape ca un derdeluș... Unul așa ca pentru niște cercetași. Ieri l-am „pipăit” palmă cu palmă. Tot nu-mi închipui cum coborâm pe derdelușul tău - și-a exprimat părerea locotenentul. Ca pe un derdeluș și altcum nu. Ne așezăm pe fund și ne lăsăm să alunecăm în jos până ajungem la piciorul pantei. Acolo-i unghi mort... Oricine ar trage dinspre pozițiile inamice nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
drept ca un perete. Îi înclinat aproape ca un derdeluș... Unul așa ca pentru niște cercetași. Ieri l-am „pipăit” palmă cu palmă. Tot nu-mi închipui cum coborâm pe derdelușul tău - și-a exprimat părerea locotenentul. Ca pe un derdeluș și altcum nu. Ne așezăm pe fund și ne lăsăm să alunecăm în jos până ajungem la piciorul pantei. Acolo-i unghi mort... Oricine ar trage dinspre pozițiile inamice nu are cum te lovi... După o scurtă chibzuială, locotenentul a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fi toți la un loc... Ei! Cum coborâm, Toadere? Toți deodată sau pe rând? Aș zice să cobor întâi eu cu Trestie și apoi restul grupului. Vă vom acoperi la nevoie. Numaidecât cei doi, Toaibă și Trestie, au pornit pe derdeluș. Pășeau cu mare grijă, să nu se rostogolească. Trestie băiete, hai să folosim armele ca punct de sprijin. Ne va fi mult mai ușor. Coborau - spre mirarea lor - fără mare dificultate, fiindcă panta era lipsită de iarbă și astfel nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
armele ca punct de sprijin. Ne va fi mult mai ușor. Coborau - spre mirarea lor - fără mare dificultate, fiindcă panta era lipsită de iarbă și astfel nu alunecau. Când peretele a devenit aproape vertical, și-au dat drumul ca pe derdeluș... Într-o clipită erau la piciorul pantei. Trestie, fă o pe cucuvaia După ce un strigăt de cucuvea a răsunat peste vale, au rămas în așteptarea celor de sus... Nu se auzeau decât bolovanii rostogolindu-se... În cele din urmă, se
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Ia vezi, sergent Limbosu, că ai uitat de un grup motorizat - sigur de mare comandament - în frunte cu o tanchetă, care a trecut ultimul... În sens invers au trecut doar vreo cinci camioane goale. Când soarele aluneca spre asfințit pe derdelușul luminii aurii, Toaibă cu ai lui părăsea liziera pădurii, cu direcția „acasă”. * „Spune-mi, Toadere, îți mai amintești de toate misiunile de cercetare pe care le-ai îndeplinit cât ai fost pe front?” - l-a întrebat vocea care îi vorbea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
doar apelând la astfel de metode. Dar noi avem altele, unele mult mai frumoase și mai interesante: ne putem cățăra în copaci, putem arunca în apă cu pietre năzdrăvane, putem culege margarete și sânziene de pe marginea drumului, putem alerga pe derdeluș și apoi putem să ne lipim obrajii dogoriți de scoarța rece a unui tei, salcâm sau nuc...putem!... suntem liberi, avem timp și putem cunoaște toate-n jur! Îmi pare rău pentru cei care locuiesc la oraș, poate pentru ei
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]