22,741 matches
-
pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o Monodia acompaniată O serie de întrebări se pot formula cu privire la încadrarea unor nuanțe sintaxice particulare, derivate prin combinările celor generice, în raport cu registrele cantitative ale Vf. Bunăoară: cărui registru cantitativ al Vf îi referim nuanța sintaxică de „monodie acompaniată”? Pentru a răspunde conform sistemului nostru de interpretare teoretică, trebuie să subliniem mai întâi că o Vf poate
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pe care le poate avea arta muzicală arabă prin grefarea unor elemente provenite din alte culturi muzicale, în special din muzica de tip gregorian. Această metisare conștientă a mai multor culturi muzicale a dus la apariția unei noi forme muzicale, derivată din cele existente, dar având o structură mult mai complexă. Noua creație se numește nouba și este de fapt o suită formată din mai multe piese, a căror număr a continuat să crească. Suita de tip Nouba reprezintă cea mai
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
atitudinii față de textul adoptat, întâlnim doi versanți de comportament: - subiectivitatea totală - punerea mai presus de exactitate a simțirii personale, a elanului de moment, sau - obiectivitatea - adică așezarea mai presus de orice a exactității citirii și realizării sonore a partiturii, expresia derivând din punerea în acțiune a tuturor principiilor de structurare dinamică a textului. Obiectivitatea nu trebuie să însemne, nici pe departe, ceea ce se înțelege curent prin acest termen - răceală, absență a participării personal-afective - ci poate fi însoți fervoarea, abnegația opusă aroganței
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura anthem-ului este foarte diversificată datorită textului (biblic, psalmi, imnuri, poeme) tradus în limba engleză. Legat de evoluția liturghiei anglicane, anthem-ul va cunoaște începând cu secolul al XVI-lea și până în secolul al XIXlea, mai
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Psaltirea. Titlul ebraic pentru Psalmi este Tehilim, care înseamnă Laude; în Septuaginta (traducerea greacă a Vechiului Testament făcută în anul 200 î.H.), titlul este psalmoi, care înseamnă cântări acompaniate de instrumente cu coarde. Titlul Psalmi în limba română este derivat din Septuaginta. Această explicație este preluată din The Full Life Study Bible (Springfield: Publishers International, Missouri, USA,1992). footnote> și simbolistica unității tuturor credincioșilor prin cântarea comună. Muzica Anglicană a contribuit cu un element în plus folosind unealta puternică a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
oare? - teatru în politică. Politica lui se ocupă de putere (puterea președinților, prim-miniștrilor, tactica financiară, dar mai ales puterea propagandei, a limbajului viclean folosit). Puterea cuvintelor de a înșela așteptările este și motivul pentru care s-a născut adjectivul derivat de la numele lui Pinter pentru a descrie mișcarea postmodernă majoră pe care maniera lui a creat-o: e vorba de 'pinteresc' (varianta engleză a cuvântului este 'pinteresque'). Pe nesimțite, mai lăudat, mai hulit, iubit sau detestat pentru marele mister pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
oare? - teatru în politică. Politica lui se ocupă de putere (puterea președinților, prim-miniștrilor, tactica financiară, dar mai ales puterea propagandei, a limbajului viclean folosit). Puterea cuvintelor de a înșela așteptările este și motivul pentru care s-a născut adjectivul derivat de la numele lui Pinter pentru a descrie mișcarea postmodernă majoră pe care maniera lui a creat-o: e vorba de 'pinteresc' (varianta engleză a cuvântului este 'pinteresque'). Pe nesimțite, mai lăudat, mai hulit, iubit sau detestat pentru marele mister pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
două poeme. Sarmis este un tânăr rege al geților domnind, evident, la Sarmizegetusa, logodit cu prea frumoasa Tomiris. El este frate geamăn cu Brigbelu. Dacă numele de Sarmis, personaj frecvent întâlnit în literatura română a secolului al XIX-lea, este derivat încă din Renaștere din numele capitalei dacice, numele de Brigbelu constituie o problemă neelucidată. în chip misterios Brigbelu dă o josnică lovitură: își detronează fratele și îi fură logodnica! Toată lumea este convinsă de moartea lui Sarmis certificată de marele preot
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]
-
utopiile și obsesiile". Dar la originea multora din afirmațiile tranșante ale lui Cioran mai stă un principiu pe care îl redau și eu în versiunea sa originală: "popoarele nu trăiesc pentru adevăr, ci pentru un adevăr al lor, care-și derivă valabilitatea din vitalitate, iar vitalitatea și-o verifică în radicalism". Cioran opinează despre devenirea istorică: trecerea unui popor dintr-o treaptă în alta "se articulează pe fondul de fanatism și pe frenezia instinctelor pe care le activează". Dar e greșit
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
pouvais seulement ô reine des cruelles / Obscurcir la splendeur de ta froide prunelle", care este aceeași "flacără rece" pe care naratorul o surprinde în ochii impasibili ai Rașelicăi. Acestui prim strat, care constituie nucleul, i s-au adăugat alte trăsături, derivând tot din poezia baudelairiană, care au precizat și au fixat definitiv personajul matein; nu este de fapt greu să identificăm în Rașelica unul dintre cele două tipuri feminine care domină întreaga operă a lui Baudelaire: tipul negativ al femeii pasionale
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
care stă la baza personajului: mierea, de multe ori asociată cu laptele, este simbolul plenitudinii, al bogăției și al blândeții prezente în femeie, dar în Rașelica această însușire este îmbinată indisolubil cu opusul său: amărăciunea otravei. Din acest intim dualism derivă sentimentul pe care Rașelica îl provoacă în narator, care devine purtătorul de cuvânt al întregului univers masculin: femeia trezește în Crai un dublu sentiment de atracție și repulsie, căci pe de o parte el se simte atras morbid de frumusețea
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
cœur de l’essence"12. Deci, dacă este adevărat că focul feminin este în legătură cu concepția după care: "le principe féminin des choses est un principe de surface et d’enveloppe, un giron, un refuge, une tiédeur"13, pe când focul masculin derivă din faptul că: "le principe masculin est un principe de centre, un centre de puissance, actif et soudain comme l’étincelle et la volonté" 14, focul Rașelicăi, în imensa sa putere distrugătoare, ne va apărea foarte departe de acea "tiédeur
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
fi alungată. La toate acestea mai survenea în plus pericolul din ce în ce mai palpabil al contaminării. Ca să atenueze spaima omul de carte se străduia să satisfacă doleanțele plebee vulgare și din deprinderea cu răul, la început abia perceptibilă apoi mereu mai fățișă deriva un împrumut de idei și de forme. Astfel s-a petrecut o îndoctrinare a elitei, nu numai mimată pentru derutarea călăului, dar și reală, pe porțiuni. Încetul cu încetul opera se lasă invadată de modul de a gândi și de
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
și tradus în engleză sub titlul Mary în 1970) și la Podvig (1932, în traducere Glory, 1971). Acuitatea notației senzoriale, metaforica în ordinea lui "micro" din aceste romane care descriu copilăria și adolescența, precum și procesul îndrăgostirii și efectele lui mnemonice, derivînd fără îndoială din Proust, și totuși ne-proustiene, tăioase ca o margine de scoică, le-am regăsit în scurtul episod de la Constanța în care apare Gi - al cărei nume poate vrea s-o sugereze pe Gi(lberte) a lui Proust - dar
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
tuturor contribuabililor în ceea ce privește corectitudinea stabilirii obligațiilor fiscale față de stat, termenele de depunere a declarațiilor fiscale și de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale datorate statului, precum și accesul la serviciile de asistență din cadrul administrației fiscale. 2. Principiul nediscriminării Acest principiu derivă din principiul egalității și impune ca nici un contribuabil, beneficiar al asistenței fiscale, să nu fie pus într-o situație de inferioritate față de alți contribuabili în ceea ce privește condiția socială, etnia, sexul, convingerile politice, filozofice, religioase, situația de persoană cu handicap
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
republicată, exercitarea dreptului de petiționare este scutită de taxă. Făcând parte din categoria serviciilor cu caracter public, asistența și informarea contribuabililor se acordă în mod gratuit de către personalul care își desfășoară activitatea în acest domeniu. 5. Principiul transparenței Principiul transparenței derivă din dreptul la informare al cetățenilor, potrivit art. 31 din Constituția României, republicată. Ca urmare, fiecare unitate fiscală trebuie să aplice cu consecvență acest principiu în relația cu contribuabilii. Transparența trebuie concepută ca o condiție a dialogului, dar și ca
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
este o activitate simbolică de producere a sensului, afectată de tonalitatea emoțională și funcționînd prin analogii sau similarități exprimate ca metafore. În termenii lui Jerome Bruner, realitatea e creată, nu descoperită, iar diferitele narațiuni constituie diferite lumi, a căror legitimitate derivă din modul de a înțelege și experimenta. Citînd un proverb englezesc, el afirmă că, la fel cum peștele e ultimul care descoperă apa, trăim într-un ocean de povești de care nu suntem conștienți. Pe vremea cînd am aflat povestea
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
și necesară." în aula din Dealul Mitropoliei s-a așternut o liniște de biserică; guvernamentalii și opozanții își opriseră deopotrivă respirația. Vorbitorul a continuat: , Lucrul se poate demonstra cu ușurință printr-o sumară analiză etimologică. în limba latină, substantivul rex derivă din verbul rego, regere : a îndrepta, a conduce, a cîrmui. Din aceeași familie avem, în românește, cuvinte ca regim, regiune - și altele. Revenind la rego, regere: potrivit articolului 2 din Constituție, Ťsuveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
un posibil viitor, și totodată pa-riind pe potențiala demnitate și măreție a omului și pe o posibilă „umanitate” a lui Dumnezeu, într-o epo-că a secularizării și anomiei, ce reduce aproape totul în obiecte - mărfuri. Crezul estetic al poetei noastre derivă din versurile sale împotriva coruperii tot mai pernicioase a relațiilor interumane și în numele speranței că poezia poate salva viața. Concept ce în chip firesc vrea să fie o provocare, chiar dacă poate fi înțeles și ca simplă dorință-rugăciune-conjurare. Poezia salvează viața
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Hesiod (fragm. XXXII) considera că Arabus a fost fiul lui Ermaon sau Ermas, adică Hermes. La Ptolmeu râul Jiu este numit „Arabos Patamos”. Strabon (lib. I. 2. 34) consideră că de la acest Arabus își trage numele țara. De aici probabil derivă și numele tagmei sarabilor, a nobililor daci, numiți și „tarabostes”, (zarabi la Iordanes: „cu o tulpină veche, glorioasă, avută și puternică din care se alegeau după o ordine stabilită, regii și marii sacerdoți ai dacilor), din care se trage și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa. La fel și Marte era numit de greci Arimanios iar Venus era soția lui Marte al geților, având și numele de Areia (N. Densușianu, D.P., Vol. II, pag 193). Ținutul de la nordul Istrului, unde s-
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
aleagă și culorile? Ba, pentru urzeală, ba, pentru băteală? Așa că formula jurnalului prin implicare (fie și fictivă - camuflare, nu?!) - personagială, de atmosferă, de spațiu, i-a dat posibilitatea să rămână tot el ordonator, atât de viziune, cât și de limbaj, derivând și fragmente de imaginar, dinainte stabilit ori creat în focul creației ardente. Pentru că obsesia eliadiană a fost scrisul, dar și mărturisirea acestuia în oricare dintre publicațiile contemporane sieși, fie și în obscure tipărituri (chiar șapirografiate). Eu văd în asemenea risipire
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
promovează în domeniul literaturii? Cu accentul bine mutat pe atomismul problemelor teoretice către sprijinirea instituțională a exportului de literatură română. Pornind de aici " mai toate întrebările se pot rosti alternativ. Cum definim o literatură mică? Literatura română are un statut " derivând din limbă " de circulație restrânsă? Este ea neglijată de editorii occidentali? Există suficiente premise pentru a vorbi despre o "literatură medie"? Până la " firește " privilegiul de a fi marginal. Sau " în partea cealaltă " până la chestiunea specificului național. Cele patru sesiuni de
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
Iorgulescu are ceva cu intelectualii despre care scrie așa: Teoretic, intelectualii, trăiesc cel mai intens indispoziția ontologică. Și nu într-un chip bravat, ci într-un (sic !) nedisimulat, uneori încrâncenat. "Spleen"-ul lor e în mod curent autentic. De aici derivă puterea contestației exprimate, virulența argumentației. Dar și ușurința cu care câteodată se aruncă în greșeala judecății pripite, furia cu care țintesc piatra în capul cui se nimerește, orgoliul cu care își etalează prea-plinul unor subiectivități exacerbate. Negarea continuă, intransigența punctului
Colaboraționiștii după Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10320_a_11645]
-
vechi ocupații omenești, ...ca și cealaltă, știți, - și tușise, cu înțeles. Și că, lăsând la o parte Rațiunea, asta ne și separă de tot regnul animal. Firește, ar mai fi și libertatea, dar el crede,... adică Diogene crede, că ea derivă de fapt din ideea de pomană, ori invers. Foarte interesant. Și că nu i-a dat până acum nimănui prin cap să înființeze un partid al cerșetorilor de tot felul, atenție... cum era al proletarilor de pretutindeni, uniți-vă, zexe
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10329_a_11654]