6,479 matches
-
dar își dădu seama că nu are monede poloneze. Doar două bancnote, nici măcar nu știa dacă valorau mult sau puțin. Porni în căutarea locului unde ar fi putut să le schimbe, dar singurul magazinaș pe care îl găsi arăta cu desăvârșire părăsit. Era la urma urmelor duminică. Se gândi cu spaimă că nu a făcut bine ieșind din casă, ea sigur s-a străduit să-l găsească, poate chiar îl aștepta deja. Se hotărî să se întoarcă, dar își dădu seama
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
nisip care-i împiedică să alunece pe caldarâm. Atacă defilarea primarul Donescu în caleașcă firetuită, cu frac și joben. Îl urmează sumedenie de uniforme strălucitoare. În privința asta Carol dă dovadă de inspirație și novațiune - două lucruri ce-au lipsit cu desăvârșire moșilor săi suabi, eminamente pasivi. După trupele cavaleriei și infanteriei, apare principele Nicolae pe armăsar negru, conducând regimentul de artilerie grea. La coada coloanei militare trec carele blindate în scrâșnet teribil de șenile. Urmează organizațiile, școlile, târgoveții; aici lui Carol
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
frumoasei aniversări îi urăm d-nei Gina Sebastian Alcalay multă sănătate și activitate literară spornică în continuare. (Red.) Am descoperit de multă vreme, nu numai din lecturi ci și din proprie experiență, că Descartes cu teoria sa despre animalul-mașină greșea cu desăvîrșire, că există căței, de pildă, cu o inteligență, fidelitate și potențial de afectivitate pe care nu întotdeauna le întîlnim la semenii noștri. Ba mai știu și altceva: că mulți din tovarășii domestici ai omului au, pe lîngă instincte, o memorie
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
miresei din Cântarea Cântărilor. Tensiunea este resimțită dureros, carnal am spune spre a fi mai plastici, căci sub condiția erosului «simțurile spirituale» sunt mereu chinuite de așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, București, Editura Asa, 2004, p. 316. footnote>. Dar, „prin «ieșirea din sine» Sfântul Grigorie revine la caracterul supra-noetic al extazului, redându-i elementul de pasivitate ce-i este esențial. Însă nu se pune problema unei
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Câteva interpretări și înțelesuri ale sintagmei la Filon, Plotin, Origen și Sfântul Macarie (Pseudo-Macarie) Sintagma „beție trează” (νηφάλιος μέθη), este un oximoron care se bazează pe distincția dintre starea de beție adusă de vin și o stare a perfecțiunii sau desăvârșirii creștine dobândite prin har<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa and Pseudo-Macarius: Flight and Intoxication, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. 44, Nos. 1-4/1999, p. 309. Această temă a mai fost dezvoltată și de: Hans
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Constantin Cornițescu, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel de om eliberat de povara celor trecătoare, ajuns la măsura desăvârșirii, curat și liber de păcat ar experimenta constant aceste minunate lucruri și ele i-ar fi întotdeauna prezentate ca experiențe, nu ar fi capabil să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil doar ar sta într-un colț
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
fi întotdeauna prezentate ca experiențe, nu ar fi capabil să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil doar ar sta într-un colț înălțat și îmbătat: „Să zicem că trebuie să urce cineva douăsprezece trepte ca să ajungă la desăvârșire. Uneori reușește să ajungă la acea înălțime a desăvârșirii, dar alteori harul se împuținează, iar acesta coboară o treaptă și stă pe a unsprezecea. Unul, însă, a primit belșug de har, (rămâne) în el totdeauna, ziua și noaptea ajunge la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
să predice cuvântul sau să se ocupe de nimic probabil doar ar sta într-un colț înălțat și îmbătat: „Să zicem că trebuie să urce cineva douăsprezece trepte ca să ajungă la desăvârșire. Uneori reușește să ajungă la acea înălțime a desăvârșirii, dar alteori harul se împuținează, iar acesta coboară o treaptă și stă pe a unsprezecea. Unul, însă, a primit belșug de har, (rămâne) în el totdeauna, ziua și noaptea ajunge la măsura desăvârșirii și devine liber (de cele pământești) și
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
reușește să ajungă la acea înălțime a desăvârșirii, dar alteori harul se împuținează, iar acesta coboară o treaptă și stă pe a unsprezecea. Unul, însă, a primit belșug de har, (rămâne) în el totdeauna, ziua și noaptea ajunge la măsura desăvârșirii și devine liber (de cele pământești) și curat, totdeauna înlănțuit (de cele cerești) și străin (de cele pământești). Dacă un astfel de om ar avea mereu înaintea ochilor acele lucruri minunate care i s-au arătat și a căror experiență
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
ar accepta să audă sau să se îngrijească de ceva, de el sau de ziua de mâine, ci numai ar sta într-un colț, străin (de cele pământești) și îmbătat (de bucurie). De aceea nu i s-a dat măsura desăvârșirii, ca să poată să se îngrijească de frați și să slujească cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc (cel ce îl împiedica să ajungă la desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
străin (de cele pământești) și îmbătat (de bucurie). De aceea nu i s-a dat măsura desăvârșirii, ca să poată să se îngrijească de frați și să slujească cuvântul. Totuși, peretele cel din mijloc (cel ce îl împiedica să ajungă la desăvârșire) a fost dărâmat, iar moartea a fost învinsă. Astfel stau lucrurile: după cum o masă întunecoasă, o ceață se lasă și acoperă o făclie, care continuă să ardă și să lumineze, la fel se așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
așază deasupra acelei lumini (a harului) vălul (întunericului păcatului). De aceea mărturisește (cel de sub har) că nu este desăvârșit, nici liber cu totul de păcat. Am putea zice (că prin venirea harului), peretele cel din mijloc (care se punea înaintea desăvârșirii) s-a surpat și s-a sfărâmat; dar (am putea zice) că nu este cu totul și pentru totdeauna sfărâmat. Sunt, într-adevăr, momente când (harul) se aprinde mai mult, când mângâie și odihnește, dar sunt și momente când se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
pentru totdeauna sfărâmat. Sunt, într-adevăr, momente când (harul) se aprinde mai mult, când mângâie și odihnește, dar sunt și momente când se micșorează și pălește, precum voiește, în folosul omului. A ajuns, oare, cineva, în lumea aceasta, la măsura desăvârșirii? A gustat și a experiat (fericirea) acelui veac? Eu încă n-am văzut pe nimeni să fie creștin desăvârșit și liber (de păcat). Chiar dacă cineva se odihnește în har, pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Alfred Mendelsohn, Sabin Drăgoi, Nicolae Buicliu, Constantin Silvestri, Paul Constantinescu. Vorbind despre natura intimă a cvartetelor românești, remarcăm faptul că ele aparțin în exclusivitate tipologiei lirice și concertante, referirile la tipologia dramatică lipsind cu desăvârșire. Din coordonatele emoționale ale cvartetului românesc lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și a unei seninătăți care cunoaște, deopotrivă, chemările
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
transpus ei înșiși mai întâi în viață sfaturile lor și așa au vorbit și au scris despre acest război nevăzut ca unii care au trecut prin el, câștigându-l. S-au îmbogățit în virtute, s-au iluminat și au atins desăvârșirea și așa ne învață cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Juan și nici punctajul În clasamentul bărbaților fatali din oraș. Cuta aceea doar alunga orice femeie care și-ar fi dorit să fie cunoscută drept prietena sau iubita oficială a lui Doru. Din vocabularul vieții lui, aceste cuvinte lipseau cu desăvârșire. După majorat, a Început să joace baschet pentru o echipă de seria Întâi din orașul vecin, iar după contractul care Îi expira la 21 ani, avea locul asigurat la o echipă importantă din capitală. Făcea aproape zilnic naveta Între cele
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
IV a la a XIV a incluziv, au fost scrise între anii 1944 și 1954. trei din acestea, a V a, a X a și a XII a alcătuiesc un subciclu unitar de vaste oratorii realizate în formele simfoniei, cu desăvîrșire unice ca concepție și proporții, al căror material biblic, ce-i drept, constitue un hiperprismatic - iertați mi expresia - sistem de realități și adevăruri atît umane cît și universale, pe cari orice doctrină filozofică, oricît de particulară, oricît de generală, ar putea
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
lui Dumnezeu, îndumnezeirea. Sfântul Grigorie arată această unire, la care este chemat fiecare creștin să o dobândească prin stăruințe neobosite și luptă, doar în Sfânta Biserică, utilizând termenii ἀνάκρασις și μετουσία, cu o proveniență platonică<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei, Editura Sitech, Craiova, 1999, p. 104. footnote>. Participarea este cea care reprezintă creaturile; dar, înseamnă și că Dumnezeu este, într-o anumită modalitate, prezent în ele. Mai mult, participarea, așa cum o concepe Sfântul Grigorie
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
a realizat această operă pentru a completa Hexameronul Sfântului Vasile, după moartea neașteptată a fratelui său. Astfel, își ia întregul impuls din cuvintele Genezei 1, 26: „Să facem omul după chipul și asemănarea Noastră”. În mod desăvârșit, virtuțile sau însușirile desăvârșirii se găsesc ontologic în Dumnezeu, prin esență (ὄντως), ca un factor propriu Lui (ἴδιον); oamenii însă le posedă (ca tipuri de la arhetip), ca dar prin participare. Sfântul Grigorie avansează implicațiile ontologice ale acestui dar conferit insistând că nu ar fi
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sinonimia prin sublinierea faptului că, deși Dumnezeirea nu participă la nimic efectiv, pentru că transcende toate realitățile, totuși, în Hristos, natura umană a fost făcută cu adevărat să participe la chiar Dumnezeirea Însăși (εἰςτὴντῆς θεóτητος μετουσίαν); iar în tratatul său, Despre desăvârșire, merge mai departe și declară în mod explicit că Hristos nu s-a mulțumit să-și unească firea umană cu cea divină, ci, prin dinamica Întrupării, va permite și ființelor umane să participe la îndumnezeire (πρòς μετουσίαν τῆς θεóτητος), cel
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
dinamic, fiindcă se realizează printr-o creștere neîncetată, prin epectază. Cu cât omul devine mai desăvârșit, prin asceză, cu atât mai mult se unește cu Dumnezeu și cu toate membrele Bisericii, prin puterea Sfântului Duh<footnote Dr. Constantin I. Băjău, Desăvârșirea creștină după Sfântul Grigorie al Nissei ..., p. 105. footnote>. Sfântul Grigorie aplică terminologia îndumnezeirii la operarea Sfintelor Taine și la un aspect al căii întunericului, și anume „informarea” sufletului cu privire la caracteristicile naturii divine. Totuși, autorul preferă să discute ultimul aspect
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
omilie a cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ia în discuție relația sa cu celelalte scrieri biblice atribuite lui Solomon (Proverbele, Ecclesiastul) Și am putea observa Și diferența față de perspectiva lui Origen. Fiecare carte exprimă o etapă a procesului de desăvârșire, fiecăreia corespunzându-i o formă a acestui avânt, care determină dezvoltarea capacității sufletului de participare la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui Solomon este ideea că, de asemenea, Psaltirea are un skopos unic: ascensiunea în virtute spre desăvârșire. Astfel, de la Psalmul 1 la 150 suntem conduși de la începutul până la sfârșitul vieții spirituale, care este participarea la fericirea absolută, cea a lui Dumnezeu; a se vedea Marie-Josèphe Rondeau, „Exégèse du Psautier et anabase spirituelle chez Grégoire de Nysse”, Epektasis
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Scripturi este însă ca, după ce ne-a făcut cunoscut pe Dumnezeu, să nască în noi dorința vederii Lui descoperite, față către față, sau «de a vedea soarele în aer liber», cum spune Sfântul Grigorie. Pentru aceasta ni se cere însă desăvârșirea vieții, apoi ni «se arată lumina adevărată ...,prin unirea cu firea noastră»<footnote Ibidem, col. 864C. footnote>). Până a se ridica la această cunoaștere superioară, sufletul contemplă pe Dumnezeu în natură<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. 123. footnote>. De aceea Sfântul Grigorie vorbește la un moment dat despre ερωτικην διάθεσιν (simțire de dragoste)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, trad. Pr. I. Buga, în PSB 29, p. 91. footnote> sau despre σφοδρον εραστην του κάλλους, εκκαίουσαν επιθυμίαν (îndrăgostit cu putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]