7,688 matches
-
Natan Mark, iar "revista" - Dimineața copiilor, pe care autorul jurnalului o citea regulat de la nr. 798 (24 mai 1939) încolo - lucru întipărit fidel în memorie prin apariția, peste două săptămîni, a numărului festiv 800. "- J'ai lu dans Le Matin des enfants...", spusese într-o zi băiatul, cînd începuse să o rupă pe franțuzește. Notațiile din agendă continuă, cu aceeași concizie "lovinesciană", pînă la începutul lui martie, înregistrînd cotidian vizitele făcute sau primite ori resemnatul "nimic important". O însemnare ieșită din
Dimineața copilului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12855_a_14180]
-
apucă groaza cînd îmi dau seama cît de mult am de citit. Și e vorba doar de cîțiva, maximum zece autori, pe care deja i-am trecut de cel puțin două ori prin sita sufletului. Dar pun filtre tot mai dese, recitirile sînt tot mai lente, mai atente, mai pline de neprevăzut. Adevărul e că atît timp cît scriam versuri, lectura nu era de adîncimea și intensitatea de acum. Uneori pîndeam, literalmente, zile întregi cîte un ajdectiv, neputînd face nimic altceva
Cred că obiectele simt mai bine! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13340_a_14665]
-
este a iubirii. Matei, un tînăr informatician încearcă să descopere între femeile ce-l înconjoară și de care a fost sau este încă îndrăgostit pe cea potrivită pentru el. personajul trăiește într-o lume suspendată între real și virtual, grație deselor vizite pe Internet, unde, de asemenea,... caută. Există un Matei real, așa cum există și un Matei virtual. În această încercare de a răspunde chemării femeii potrivite, Matei își află propria identitate, la început, destul de confuz, avînd în vedere dubla sa
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
în doi, se îngrijora de faptul că slăbise, că nu mânca suficient (luam masa împreună la cantină), că-și pierde vremea în sat după muieri de speță joasă și multe altele, „ce naiba fac cu nebunatica?” mi se plângea Tinel în desele plimbări de seară prin crângul din spatele atelierului de lăcătușerie, „în cazul că dacă greșesc cu ea e în stare să mă dea legat Securității”. Dacă ar fi să mă păstrez în spațiul amintirilor inconfortabile, nu pot să nu vorbesc despre
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
peste morminte și nici iuțeala păsării care se sparge necontenit în răscrucea văzduhului De sub pământ noaptea tresărind ușor în bătaie de lună plină copacii întorși din uitare răniți de stigmatele timpului freamătă aduceri aminte o blândă neliniște lunecă prin iarba deasă destăinuit vălurindu-o în copaci și prin iarbă se arată urcând de sub pământ într'o levitație de auz tremurător șoaptele morților Ursita cerne ursita cerne din înalte văzduhuri cenușa uitărilor fruntea și umerii se'mpovărează de pulberea timpului dus în sita
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
-n furci prin munții lor de piatră. Răsare-n tremur steaua de cu seară și către miezul nopții, Carul Mare urmează-n cerc umbroasele ogășii în jurul unei osii nevăzute. Le însoțești, ori tu ești însoțitul țesut în raze, strecurat prin dese frunzișuri de răchiți, de plopi, de sălcii, când se arată în lumină blândă făptura toamnei pe otăvi cosite. E-atâta pace și odihnă-n jururi că nici nu știu ce-ar mai putea să vină mai pe măsura așteptării tale
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
portret de femeie - era ca și cum aș fi cunoscut-o pe femeia tăcută al cărei păr roșu îi cădea într-un fel neobișnuit pe chip. Puteam să-i văd ochii, buzele și obrajii, deși fața ei se găsea în spatele unei păduri dese sau a unor gratii de fier. În mijlocul frunții ei strălucea un cristal, ochiul al treilea, lucirea adâncă a adevăratului simț al vederii: creierul. Portretul trezea în mine viziunea. Oare trebuia să intru în viața altuia ca să văd în mine? Întrebarea
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
au fost la fel de buni prieteni. pe amîndoi i-am iubit la fel de mult. parcă un blestem i-a unit în înaltul poeziei lor, în naivitate, în exaltare, în disperare, în pierzanie. amîndoi au știut că vine curînd. aveau se pare convorbiri dese cu moartea. nu erau prea discreți în privința asta. își bîrfeau moartea. făceau bășcălie de ea, dar cred că erau cumplit de înfricoșați și nimeni nu putea să-i ajute. poate există oameni în care dumnezeu a pus toate darurile: geniu
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
derivă pe un îngust canal al morții. Mă grăbesc: murmur, cu fața în sus și ochii închiși, rugăciunea transformată într-o piatră lucioasă de cît am bătut-o, parcă de sute de ani: "Doamne, Doamne, ceresc Tată..." Lovituri scurte și dese de degete - ale cui? - se abat peste obraz ; pleoapele-mi sînt forțate (cum le forțam eu demult pe ale mamei, să nu adoarmă, să nu mă lase astfel singură) și lumina lanternei roșii se strecoară furtiv în marsupiile irișilor rugoși
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
nu-i fu greu să înțeleagă ce voiam să spun; când văzu că treaba e serioasă, își schimbă îndată comportamentul, și în cinci minute mă aflam, cu tot bagajul, într-o elegantă droșcă, pe drum spre hotelul meu. O beznă deasă domnea pretutindeni în jurul gării, iar aceasta, adăugându-se la cele care tocmai întâmplate 1), m-a făcut să-i dau, în sinea mea, dreptate domnului din Germania cu care călătorisem de dimineață: Bucureștii erau, cu siguranță, un oraș unde civilizația
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
le oferea nici un reper, dimpotrivă, le accentua senzația de pierdere, de rătăcire. Dormiră o noapte în legănatul osiilor și în țăcăneala roților. În dimineața zilei următoare auziră bubuitul tunurilor. Nu-și dădeau seama dincotro venea, dar exploziile răsunau tot mai dese și mai apropiate. Apoi văzură fluviul, o bandă lată de zinc, netedă ca o tejghea. Vedete mici, negre, alunecau pe el trăgînd întruna. De pe malul bulgăresc înalt și abrupt se înălțau cînd dintr-o parte cînd din cealaltă, unul după
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Apollon vainqueur de Typhon, ou Ormouz d'Arimann. Îl est, d'ailleurs, énorme et somptueux; îl tient de la féerie et de la manoeuvre militaire. On m'a dit qu'il était classique en Italie et que, lorsqu'on y va racoler des danseuses, toutes, sans exception, vous récitent d'bord, avec leurs pieds, la polka d'Excelsior. C'est leur songe d'Athalie ou leur récit de Théramène..." (op. cît., p. 247-248) Care va să zică, baletul Excelsior a existat cu adevarat, cum rezultă de
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]
-
joacă pe acela al bestiei"). Mi-aduc aminte de un circuit pe care l-am făcut odată în Munții Apuseni, descoperind pentru prima oară Roșia Montana, un loc încîntător, nu foarte cunoscut între turiști, în ciuda peisajului său helvetic, cu păduri dese, lacuri solitare împrejmuite de munți bătrîni și nuferi plutind pe suprafața lacurilor ca într-un tablou de Monet. Deși stăteam într-o cabană rudimentară, am suit sus în sat să vizităm o familie de oameni în vîrstă ce ne fusese
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
tăiat în tavan chiar deasupra lor. Mi-am imaginat că în zilele cu soare, razele de lumină le îmblânzesc singurătatea și o fac, poate, mai suportabilă. Dar în ziua cu pricina era o vreme mohorâtă de toamnă, cu o ploaie deasă și persistentă. Așa că, în vreme ce eu contemplam, la adăpostul tavanului, dramatismul întregii scene, ploaia cădea tăcută și indiferentă deasupra cuplului de bronz. Rar am simțit o emoție la fel de puternică precum în fața acestui grup statuar. O Pietà modernă, la fel de sfâșietoare ca cea
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
germana s-au acomodat de multișor. scrisă de Ion Creangă în 1877 și publicată în 1939. :: The One, martie 2014 Textul asta a fost scris prin anii ’90 ? Ca în literatura română din 2000 încoace, cuvintele licențioase sunt poate prea dese, în niciun caz prea rare... Uneori chiar din titlu - vezi cartea lui Al. Vakulovski intitulată „Pizdeț” - sau din prima fraza - „sunt o doamnă, ce pula mea.” (Ioana Bradea, „Băgău”). Doar câteva exemple: ”Noapte bună, copii” de Radu Pavel Gheo - eroina
Dragoste în vremea fofoloancei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82358_a_83683]
-
Nu putea dormi noaptea de teama că cineva va veni să îi spună că bebelușul ei nu mai e! A trait momentul acesta alături de alte mămici, internate în același salon. A trait groază această clipă de clipă. Sebi făcea crize dese de apnee (uită să respire), apoi a fost diagnosticat cu diplazie pulmonară. Într-una din zile, aparatură a început să piuie foarte tare, medicul, intrat val-vârtej, a dat-o afară pe mămică. Jumătate de oră a tremurat incontrolabil simțind că
O picătură de viață by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82432_a_83757]
-
prea multa gândire că, dacă ar face asta, ar spune alții despre ei că nu-s autonomi. mi-am petrecut Sărbătorile lângă Sâmbătă și am citit tot wk mărturii despre Arsenie Boca, un om sfânt, fără îndoială, și cele mai dese replici pe care le-am primit, de la cei din jur, a fost să am grijă, să nu devin pocăita. m-a amuzat. însă mi-am dat seama că avem o teamă, pe care nu o înțeleg, de a da atenție
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
pleca la petrecere. După o oră, se ridică de la monitor și se îmbrăcă să plece. O salută amical pe casieriță și ea îi zâmbi complice, urându-i petrecere frumoasă și oftând cu melancolie. Ajunse acasă pe o ploaie măruntă și deasă, pătrunzătoare. Se scutură înfrigurat înainte de a intra în garsoniera mare și întunecată. Cred că, totuși, va trebui să fac un efort și să-mi instalez Internet pe calculatorul de acasă, spuse Grigore Micu, în timp ce-și ștergea pantofii pe
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
văd nici un ceas, nicăěeri, și ace subțiri îmi străpung din toate părțile, rotund, țeasta de plumb. Mi-am amintit, brusc coridoarele fără sfârșit ale Clădirii prin care bâjbâiiam, în somn, eu, cea de altădată,cu ochii intens albaștri sub sprâncenele dese și moi, și pământul umed în care mi se afunda piciorul până la glezna subțire, visul vechi! iarăși visul vechi, care anunță migrena... Ceva a mișcat în penumbra prăfuită a camerei,într-un fund afumat de oglindă. Poate eu,cea din
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
din figurile unor schimnici de pustă, recognoscibile la V. Voiculescu în chipurile pădurețe ale anahoreților de prin stînci. Corabia lui Sebastian (volum publicat postum) este, în egală măsură, un fals jurnal din timpul șederii în Berlinul Occidental și o Nef des fous cu deschidere atît spre poemul satiric al lui Sebastian Brant, cît și spre Corabia nebunilor a aceluiași Bosch, contemporan umanistului alsacian. Apare ca semnificativ amănuntul că, de la un anume moment, vorbind despre scrierile sale, Baconsky înlocuiește ,a gîndi" sau
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
de fântână priviri cerești și semn de mântuire! Verset ,...cu buză de lut am vorbit..." De bunăseamă lutul bătrânu-i cel care-și cheamă fiii la sânu-i. El însuși, Fiul de la-nceputul, într-un târziu-l chinuie lutul și-n ceața deasă nu-și află leacul, cum îl apasă clipa și veacul! Tot încerci... Tot încerci cu teamă și cu disperare Să te legi de-o lume care nu mai este Pătimaș în ritmuri și în rime rare Om de meserie în
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
să rămâi în fața stinsă-a morții cel din urmă!... Icoane, statui... Icoane, statui, Imagini rare în care apui Cu disperare Ca-ntr-un asfințit Al Tău, Părinte, Pe dealul sfințit De mai-nainte. Mă duci, mă mai duci Prin cețuri dese La rânduri de cruci Neînțelese... De ce m-ai făcut, Ori eu pe Tine? Eternule Mut Printre destine! De-ar fi să-nțeleg, De-ai înțelege! Cum pot să dezleg Această lege în care apui Cu disperare, Din ce-i, din
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/11475_a_12800]
-
prin ei/ Virginal, candid și holtei,/ Dumnezeiește./ Cel-de-Sus și din veac binevoiește/ Să-și scoboare sfintele scule/ Până la tubercule"), T.A. face o vădită propagandă religioasă. ,Cel-de-Sus și din veac" este o reprezentare cu damf gândirist, un element-cheie în rețeaua deasă a ortodoxismului. A-l aduce la nivelul cartofului, cum face T.A., înseamnă - în fond - a răspândi aburul mistic și a cenzura transcendental încercările sistemice ale rațiunii. Să ne mai mirăm că, imediat, apar în poem și descântecele (,Și pentru
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
erorile de acolo? Să judece cititorii! 5. Ortografia etimologică din- tr-o altă fază îi joacă editorului alte feste. Rom. urzesc îl continuă pe lat. ordior, ordiri. Natural, Macedonski scrie (la 1874) urdesc. Știți cum e reprodus acesta? De necrezut : vin dese! Diferența de sens e evidentă, gafa penibilă ; dar mai e ceva : vin dese are trei silabe, în timp ce urzesc numai două. De data aceasta, spre surprinderea mea, observă hipermetria versului în varianta editată și atunci dezarticulează, cu de la sine putere, cuvântul
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
îi joacă editorului alte feste. Rom. urzesc îl continuă pe lat. ordior, ordiri. Natural, Macedonski scrie (la 1874) urdesc. Știți cum e reprodus acesta? De necrezut : vin dese! Diferența de sens e evidentă, gafa penibilă ; dar mai e ceva : vin dese are trei silabe, în timp ce urzesc numai două. De data aceasta, spre surprinderea mea, observă hipermetria versului în varianta editată și atunci dezarticulează, cu de la sine putere, cuvântul hoardele, transformân- du-l în hoarde, pentru a reface metrul (nu însă și
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]