349 matches
-
Dardanele l-au obligat apoi pe sultan să ceară amiralului Lazarev să nu părăsească Bosforul. Mai mult, turcii au propus Rusiei încheierea unui tratat de alianță. De îndată rușii au trimis întăriri escadrei lui Lazarev și au așezat un puternic desant militar pe malul asiatic al Bosforului. Poarta, spunea un domnitor otoman, s-a agățat de Rusia ca înecatul de pai. Grație situației disperate a Porții și a temporizărilor diplomației apusene, țarul dobândea pe cale politică ceea ce nu obținuse vreodată Rusia pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra unei materii clasificate. În etapa următoare C. aplică metodele înnoitoare atât literaturii contemporane, cât și materiei de istorie literară pe care o cercetase deja cu instrumentele consacrate de tradiție. Prefața la antologia de proză scurtă scrisă de autori tineri, Desant ’83 (1983), în care fuseseră selectați studenții săi remarcați în Cenaclul de proză al Universității din București, reprezintă, cu cele patru pagini ale sale, un act revoluționar în istoria literaturii române: despărțirea limpede de o mentalitate și de anumite structuri
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă de stridență. Între ele, bucăți greu clasabile în care se dă frâu liber fanteziei, anunțând secvențele SF din viitorul roman. Tratat de apărare permanentă apărea în același an cu antologia de grup Desant ’83, în care scriitorul semnează încă două proze. Cu romanul Tangoul memoriei (1988), C. dă măsura adevărată a talentului său. Cartea este, formal, o parodie și jonglează dezinvolt cu registrele tonale, de la grotesc și burlesc la comicul verbal sau de
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
Boerescu, „Zburătorul”, 1996, 1-2-3; Alex. Ștefănescu, O pasiune pentru pisici, RL, 1997, 40; Ioan Lascu, Ficțiunea critică, R, 1998, 1; Evelina Cârlingeanu, Discreta insolență a slăbiciunilor, TMS, 1998, 1; Dan Perșa, „Chef cu femei urâte”, TMS, 1998, 2; Geo Vasile, Desant epic pentru 2000, RL, 2000, 1; Dimisianu, Lumea, 465-468. R.B.D.
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
radiațiile puternice impurificau zăcămintele de austral până la concentrații la care combustibilul nu mai putea fi extras. ― Ce facem, domnule? întrebă Purundi, căpitanul micii garnizoane orbitale. ― Pe legea mea, luați câteva arme ușoare, câteva lopeți și urcați-vă în navetele de desant. Luați și transportorul, și excavatoarele! Avem de recuperat câteva tone de nisip. ― Domnule, începu operatorul psi, chiar înainte de a muri, omul acela, Laak, părea că tocmai asta își dorește. ― Normal. Voia să-și vadă Dumnezeul. ― Nu cred, domnule... ― Și ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
păreau că s-au transformat dintr-o dată într-un fel de corp militar de elită... ― Prostii, îl întrerupse Crey. Și chiar dacă ar fi așa. Ce-au să facă? Au să oprească laserele noastre cu pieptul gol? Pregăti-ți-vă de desant. Când porni cu celelalte trei navete spre Praxtor, Crey avu un presentiment. Nu putea însă uita ultimele cuvinte ale lui Isidor și avertismentul lui. Nu avea însă de ales. Nu putea lăsa pe planetă cea mai mare bogăție a Universului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
legile imperiale stricte care interziceau debarcarea de trupe pe orice Lume Agricolă. Crey avusese nevoie de întreaga sa putere de convingere pentru ca puținii soldați de pe stația orbitală să se echipeze de luptă și să se îmbarce în patru navete de desant. Prezența lui printre ei avea mai mult rolul unei garanții juridice care îi asigura că nu vor fi judecați altfel decât șeful lor. Scanerele indicau că toate clonele se strânseseră în Templu. Primul imbold al lui Crey atunci când auzise vestea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se regrupeze jumătate în jurul transportorului și cealaltă jumătate lângă navetele rămase întregi. Disciplinați, soldații îi urmară ordinele și, după numai câteva secunde, guvernatorul se trezi în mijlocul unui grup care era gata să se îmbarce la bordul celor două navete de desant care le mai rămăseseră. Abia când se strânseră toți la un loc, guvernatorul realiză că uitase de femeia cu care se luptase la început. Și nu mai apucă să-și dea seama dacă gândul acela îi fusese stârnit de zgomotul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Maestrului care se mișca surprinzător de repede nu atât pentru vârsta cât pentru aspectul său bătrânicios. - Nu. Ei trebuie să se asigure că clonele care au coborât nu o să mai aibă unde să se întoarcă. Trebuie să distrugă navele de desant. Și, după ce am văzut mai devreme, nu cred că asta va fi o problemă. Cei doi se îmbarcară într-un car ușor de luptă și parcurseră în câteva minute distanța până la câmpul de bătălie. Maestrul quinților zâmbi văzând liniile combatante
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
științific al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. A debutat în 1978, cu o schiță în revista „Tribuna” și cu un eseu critic în „Amfiteatru”. A fost membru în cenaclul Junimea al studenților filologi bucureșteni și a participat la „desantul” colectiv organizat în 1983 de Ov. S. Crohmălniceanu. Și-a susținut doctoratul în filologie la Universitatea din București în 2002. Întâia carte a lui I. a fost una de proze scurte, Departe, pe jos... (1983). Rețeta preferată este mixajul intertextual
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
și Călinescu), I. avea să fie profesor navetist, muncitor necalificat, șomer. Din 1990 devine redactor la „Contrapunct” și „Contemporanul”, director al Editurii Edart. A debutat în presă în „Luceafărul” (1970) și a frecventat cenaclul Junimea. Debutează ca prozator în antologia Desant’ 83 cu Un text al excursiei, iar ca poet în culegerea Nouă poeți (1984). Înainte de 1989 nu reușește să publice nimic altceva. I. debutează individual abia după 1990, cu Texteiova (1992) - o carte inclasabilă generic, așa cum o sugerează și titlul
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
Europa Liberă. Este fondator și director al revistelor „Contrapunct” (1990) și „Observator cultural” (2000), fondator și președinte al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (1993). Debutează în 1978, cu un grupaj de versuri, la „Luceafărul”. Figurează în volumele colective Cinci (1982), Desant ’83, Experimentul literar românesc postbelic (1998), a coordonat lucrarea Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic (I-III, 2000-2001). Alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Mariana Marin și Alexandru Mușina, L. este prezent în volumul Cinci cu poezie de tip
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
Urmează cursurile liceale la Rădăuți și Galați. A absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1972), lucrând apoi ca profesor, ziarist și redactor la revista „Magazin istoric”. Membru al cenaclului de proză Junimea, figurează în antologia Desant ’83. Debutează în „Vatra” (1980), iar prima carte, Cu ochi blânzi, îi apare în 1985 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). Colaborează cu proze scurte și cu articole de opinie la „Tribuna”, „Vatra”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Caiete critice
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
redactor-șef al revistei „Contrapunct”. În prezent este cadru didactic la Catedra de limbi romanice a Facultății de Limbi Străine a Universității bucureștene. Debutează în 1976, la „Luceafărul”, cu schița Vigilența. Prima prezență editorială o are în 1983, în antologia Desant ’83, îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu, în care îi sunt incluse trei povestiri. Cel dintâi volum de autor, Casa, conține proză scurtă și apare în 1988. Mai colaborează cu proză și articole de opinie la „Contemporanul”, „România literară”, „Avanpost” „Suplimentul
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
în scenă de Teatrul Mic din București, în stagiunea 1992-1993, este un fel de localizare a romanului Zbor deasupra unui cuib de cuci de Ken Kesey, cu secvențe pline de sarcasm, ce amintesc și de Fizicienii lui Friedrich Dürrenmatt. SCRIERI: Desant ’83 (volum colectiv), îngr. și pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1983; Casa, București, 1988; Revoluția din apartamentul 114, București, 1998; Crima din magazinul Harmonia Mundi, pref. Anca Delia Comăneanu, București, 2001; Dezertorii, Pitești, 2001. Traduceri: Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
din magazinul Harmonia Mundi, pref. Anca Delia Comăneanu, București, 2001; Dezertorii, Pitești, 2001. Traduceri: Claudio Moreschini, Enrico Norelli, Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine, I, îngr. Ioan-Florin Florescu, Iași, 2001 (în colaborare cu Gabriela Sauciuc). Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Desant ’83”, LCF, 1984, 8, 9; Costin Popescu, O nouă generație de prozatori, REVR, 1984, 2-3; Marian Papahagi, Piese ușoare, exerciții epice, TR, 1988, 32; Liviu Petrescu, Deschideri postmoderniste, ST, 1988, 7; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 59-65; Simion, Scriitori, IV, 657-662
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
din Craiova. Debutează la „Luceafărul”, în 1972, cu nuvela Departe, acolo, dincolo, la noi, iar editorial cu romanul Carapacea, apărut în 1979. Mai colaborează la „România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998). În spirit optzecist, S. dramatizează în scrierile sale conflictul dintre realism și textualism, dintre autenticitate și procesarea ficțională a existenței
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
a Universității din București. Debutează în 1967, într-o gazetă din Bacău, dar adevăratul debut poate fi considerat cel din 1972, la „Amfiteatru”, iar prima carte, Povestiri terminate înainte de a începe, îi apare în 1981. Este inclus în culegerea colectivă Desant ’83, alături de Mircea Nedelciu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constatin Stan, Gheorghe Crăciun, Mircea Cărtărescu ș.a., scriitori care vor ilustra optzecismul. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Vatra”, „Ateneu”, „Tomis”, „Contrapunct” ș.a. A semnat și Andrei Tomșa. I s-au acordat mai
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
îl rețină. Când, peste câteva zile, o caută la telefon, o voce de bărbat (probabil a lui) îl îndeamnă să o uite. Inserție de mister într-un roman al cotidianului. SCRIERI: Povestiri terminate înainte de a începe, București, 1981; Întâlnirea, în Desant ’83, București, 1983; Parțial color, București, 1985; Plus-minus o zi, București, 1988. Repere bibliografice: Constantin Călin, „Povestiri terminate înainte de a începe”, ATN, 1981, 4; Nicolae Manolescu, „Povestiri terminate înainte de a începe”, RL, 1981, 25; Ion Bogdan Lefter, Un prozator: Sorin
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
carte” -, scrierile lui P. își dezvăluie pluralismele conceptuale și multiplicitățile semnificante atunci când sunt citite, postmodern, ca „texte”. (O asemenea lectură nu poate decât să lase deoparte, ca inutile, eforturile clasicizante ale unei părți semnificative a criticii românești postbelice, lansate în „desanturi” de recuperare a „calapoadelor” literare neglijate de autor, operații cvasiprocustiene de înscriere a operelor sale în formele unor tipare retorice reproiectate.) Cartea este un obiect închis și finit; textul, dimpotrivă, este o curgere infinită, un „flux” fără început și fără
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1972 Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, devine profesor de muzică la Liceul „Dinu Lipatti” și la Academia de Muzică din capitală. Debutează cu versuri la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” în 1979, fiind apoi prezent cu proză în volumul colectiv Desant ’83. Colaborează la „Contrapunct”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatrul azi”, „Avanscena”, „Actualitatea muzicală” ș.a. După ce a bătut pe claviatura prozei cu multă inteligență și umor, P. își arată competența armonică și în poezie. Grație, livresc, amintiri lirice, aderență la un real
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
dintr-a VII-a?/ Fata cu pulpe transparente prin care priveam la tablă?”; „Din curte răzbate ciripit de păsări și zvon de fotbal”). Poetul compune, ascultând atent tainele cotidianului, un rondo capriccioso clar, catifelat, dar, în aceeași măsură, puternic. SCRIERI: Desant ’83 (volum colectiv), pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1983; Orașul fără ieșire la mare, postfață Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1989; Trei cântece pentru lan, București, 1995; Mic ficționar poetico-muzical, Râmnicu Vâlcea, 2002; Clepsidra spartă. Conexiuni, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
Orașul fără ieșire la mare, postfață Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1989; Trei cântece pentru lan, București, 1995; Mic ficționar poetico-muzical, Râmnicu Vâlcea, 2002; Clepsidra spartă. Conexiuni, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Cornel Ungureanu, „Desant ’83”, O, 1984, 3; Nicolae Prelipceanu, La „Desant ’83”, TR, 1984, 18; Eugen Simion, Jurnalul liric, RL, 1990, 9; Popa, Ist. lit., II, 557. N.I.
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
Crohmălniceanu, București, 1989; Trei cântece pentru lan, București, 1995; Mic ficționar poetico-muzical, Râmnicu Vâlcea, 2002; Clepsidra spartă. Conexiuni, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Cornel Ungureanu, „Desant ’83”, O, 1984, 3; Nicolae Prelipceanu, La „Desant ’83”, TR, 1984, 18; Eugen Simion, Jurnalul liric, RL, 1990, 9; Popa, Ist. lit., II, 557. N.I.
PETCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan, în 1982 apare alt volum colectiv, Cinci, cu poeme de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter și Mariana Marin, prefațat tot de Nicolae Manolescu, iar în 1983, cu titlul Desant ’83 și o prefață de Ov. S. Crohmălniceanu, iese o antologie de proză scurtă unde figurează Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, George Cușnarencu, Ioan Lăcustă, Constantin Stan, Marius Bădițescu, Emil Paraschivoiu, Hanibal Stănciulescu, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]