1,930 matches
-
dezleagă farmece și blesteme, împacă familii dezbinate, lecuiește beția, unește îndrăgostiții și multe altele. Vă poate dezlega de farmece pe datele personale, de la distanță. Sunați-o la telefoane 0257/260444, 0744288220, 0720511373. Ioana, din Deva, mulțumește doamnei Ștefania, care prin descântecele sale a reușit să o împreuneze cu soțul ei și i-a dezlegat cununiile. Apelați cu încredere la telefoanele 0723812847, 0742902672, 0743854205. Andrei, din Recaș, mulțumesc ghicitoarei Larisa pentru că mi-a readus soția după o lungă despărțire. Apelați la tel
Agenda2006-04-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284672_a_286001]
-
erudit despre «fantezia dictatorială», să zicem, sau un jurnal de călătorie prin cărțile populare. Ne place să credem însă că, după această carte de sigură și valoroasă referință, va urma abordarea și valorizarea în același spirit a colindelor românești, a descântecelor și bocetelor arhaice, aceste comori pe care prejudecățile și comoditatea unei modernități superficiale le-au închis demult (pripită și cumplită nedreptate) în sipetele culegerilor de folclor sau în pântecul cilindrilor de fonograf” (pp. 237 - 238). A avut, până la urmă, dreptate
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
avea nici din ce să-și pună petic la sac. La acea vreme doctorii lipseau cu desăvârșire, asistentele medicale nu erau, moașele de plasă au apărut mult mai târziu. Pe atunci erau doftoroaiele, care vindecau cu plante medicinale prin masaje, descântece și multe alte procedee. Zavastia a învățat să ajute femeile la naștere și, după un timp, tot satul o știa și îi spunea: Moașa Zavastia, aproape că nu era casă unde să nu fi moșit vreo femeie. Era foarte respectată
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
trăit și nici după moartea Vrăghioaiei nu s-a aflat nimic. Căsuța Zavastiei era mai tot timpul vizitată de oamenii din sat și chiar din împrejurimi, că Zavastia era de acum o moașă cu experiență, iar Vrăghioaia se ocupa cu descântecul și a demonstrat că a stăpânit magia ca nimeni alta la acea vreme în zona respectivă. Mulți apelau la servicele vrăjitoarei, dar cu timpul a băgat frica în săteni. O respectau oameni mai mult de frică. Anii bătrâneții au scurtat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu timiditate (sau poate cu mascată repulsie față de ceea ce are dizgrațios corpul masculului?), în fine, feminitatea ce susură ca un izvor vrăjit în toată ființa ei, revărsat generos în pulsațiile vaginului ca și în șoaptele și gemetele „spuse” ca un descîntec menit să rețină forța virilă ce trezește în ea energii devoratoare, necunoscute până acum ( Și l-ar fi dorit profesor și la școală, dar... n-a fost să fie! I-a spus-o o dată, mai în glumă, mai în serios
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
atitudine pătimașă și violentă față de cei care nu împărtășesc aceleași convingeri religioase, atitudine care nu are cu nimic de-a face cu iubirea față de Dumnezeu. Un alt păcat împotriva poruncii I este acela prin care se fac tot felul de descântece, vrăjitorii sau prin care sunt chemate spiritele celor morți (spiritismul). În Sfânta Scriptură este precizată, fără echivoc, pedeapsa pe care o suportă cei care practică lucruri de felul acesta: “Bărbatul sau femeia, de vor chema morți sau de vor vrăji
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe toate au găsit suluri de bancnote de 100 de lei.O avere.Erau banii pe care doftoroaia îi primise de la clienți săi în timpul vieții... Medicina populară românească e benefică prin valorile anonime.Multe secrete ale leacurilor băbești și ale descântecelor dispar în neant. “...David,du-te la Bîrlad ,căci în țara rusească nu-ți îngădui să stai”. (Cronică) Legenda In satul Avrămești din B.H.pr.Tutova se află un monument reprezentând un calăreț.Locuitorii satului spun că pe vremea domnitorului Ștefan
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ce are o lipsă suplinită tocmai de această pastilă. Ne este mai greu să facem asta cu ceaiul; preferăm, în același timp, injecțiile. Și dacă nu suntem situați (și) într-un orizont religios, ne este greu să ne imaginăm acțiunea descântecului (care poate de aceea nu are efect). Rugăciunea trebuie privită și ca o modalitate de organizare a conștiinței proprii, de ordonare a valorilor, de orientare a atenției. Ea nu este numai mesajul transmis, ci și însușirea acestui mesaj, orientarea după
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa sufla peste capul mamei și spunea un descântec: „Fugi deochi, dintre ochi, Peste grochi Că te ajunge o vacă neagră Cu coarnele să te spargă, Să te-azvârlă peste mare, În pustiu, în depărtare! Acolo să chei, Ca ziua de ieri, Ca roua de floare, Ca spuma la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pare o glumă. Vicleniile iernii... Singura mărturie e trupul chircit al melcului, măsura vinovăției făcutului - nu altfel pățește oul ieșit "din pacea-ntîie a lui". Care-i cîrligul care-l trage afară? Povestea, care crește iarna ca vîlvătaia din jăratec. Însă descîntecul de lîngă vatră nu-i copt pentru lume, înăuntru nu se va ști niciodată cum e dincolo de "cornoasele cămeși": "Melc, melc, ce-ai făcut,/ Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
are sau nu un al doilea trup. Toate aceste persoane au făcut-o extrem de naiv, dar cred că încercările lor valorează măcar cât niște pași îndrăzneți pe o cale spinoasă. - Și or fi ajuns oare la o constatare cu aceste descântece? - Inelul trimitea mesaje confuze. Cei prezenți aveau impresia că inelul îi minte. - Și îi mințea? - O să-ți povestesc, ca să constați singură.
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
ar decanta datorită armoniei formei. * Ioan Șimon, născut în 1945, absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, unul din laureații Festivalului național de poezie "George Coșbuc", face parte din aceeași stirpe a livreștilor preocupați de contrastul Orient-Occident. În recentul volum Descântece de dogmă adoptă ca structură rareori experimentatele rubaiate persane, intitulându-le Pseudo-rubaiate pentru rugul tău. Raportân-du-se la temele lui Omar Khayyam, poetul încearcă o abordare modernă și uneori parodică a stilului: În ritm de rock/ te zbengui pe marea scenă
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
vieții și Doina României, edificatoare prin înseși titlurile lor, Iordan Datcu relevă ca trăsătură dominantă tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
folosit în evocarea cu scop comic a vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o serie întreagă de
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
căldură și lumină. când noaptea venea, și asta se întâmpla des, în neculoare se înfășa și aștepta răsăritul. iubire mută și oarbă, floare a soarelui, te prinde toamna într-o rază, din ea te strig, din ea te chem, suav descântec, sfânt blestem. iubire să-ți afli salvarea într-un strigăt, să-ți găsești odihna într-un oftat, să zbori cu aripile unui singur sunet. să dai peste lumina din râsul unei singure vocale, să înnoptezi într-o pauză dintre cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Simetric așezată față de aripa stângă, legată strâns de corp, aripa dreaptă face ca fluturele, care stătea așteptând pe pământ, să-și ia zborul cu o simplă bătaie de aripi literare. Deși cartea se apropie de 600 de pagini, farmecul sau descântecul frazelor cărtăresciene își ține cititorul înlănțuit de la primul până la ultimul rând. Subiectul istoric și politic al romanului este anul 1989, cu revoluția lui, când tragedie, când comedie umană. Cel metafizic este înțelegerea vieții și a suferinței (prin lectura și visarea
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
când în ușă s-au auzit două ciocănituri timide. Era un muzicant kutchi cu un armoniu minuscul sub braț, unul dintre acei saltimbanci ambulanți care cutreieră subcontinentul indian cu o maimuță cenușie pe umăr, care iau sânge la cai, fac descântece, trăiesc din pomeni, din furtișaguri sau din cântat, ocolesc templele și moscheile și declară că omul se naște ca să rătăcească, să moară, să putrezească, să fie uitat. Braganza nu l-ar fi primit; Terence însă l-a poftit înăuntru și
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
o trecut? Nu știu cu ce le-o trecut lor, dar mie nu-mi trece cu una cu două. Cu ce îți trece ție nodul acela, Pâcule? Ei! La mine îi chestie delicată...Treabă cu dichis...Numai eu îi știu descântecul. Nu cumva la descântecul tău trebuie și câteva chicușuri din balerca răzămată de hornoaica crâșmei? Măi Dumitre, ți-o ieșit un sfânt din gură. Ce mai? Ai pus degetul pe rană. Stiam eu cine-mi ești, Pâcule. Pe tine nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu ce le-o trecut lor, dar mie nu-mi trece cu una cu două. Cu ce îți trece ție nodul acela, Pâcule? Ei! La mine îi chestie delicată...Treabă cu dichis...Numai eu îi știu descântecul. Nu cumva la descântecul tău trebuie și câteva chicușuri din balerca răzămată de hornoaica crâșmei? Măi Dumitre, ți-o ieșit un sfânt din gură. Ce mai? Ai pus degetul pe rană. Stiam eu cine-mi ești, Pâcule. Pe tine nu te pot lecui șapte
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de vlagă. Apoi au mâncat în liniște, stingând din când în când cu vin mujdeiul de usturoi.La sfârșit, Pâcu a întrebat cu glas mieros: Costache, flăcăul tatii! Mai ai tu prin fundul beciului niște vinișor, așa măcar pentru un descântec? Fă-ți milă de un om aflat la mare necaz și îți va fi recunoscător. Este! Cum să nu fie pentru fețe așa cinstite? Iaca într-o minută sosește - s-a prins în joc crâșmarul. După o vreme, moș Dumitru
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cam șleampăt de alături...Cum o făcut, cum n-o făcut, da’ l-o răsturnat peste dânsul. Numai nu l-o turtit, dar vreo două coaste tot i-o smintit. O stat acasă o lună de zile, cu oblojeli și descântece. Așa-i păcatul. Când îi să-l tragi, îl tragi și pace. Ori îl ajungi tu, ori te ajunge el - a comentat situația Ion Cotman. Ai un nepot, Pâcule. Halal să-ți fie - l-a împuns moș Dumitru. Si Dinuța
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai dai. De-i cărare undeva / N-o mai știe nimenea, / Că-i pierdură urmele / Ciobănași cu turmele, / Și-i pierdură semnele / Pădurari cu lemnele.// În temeiul codrului / Cale nu-i, cărare nu-i... MAMA (încet, parcă ar rosti un descântec): Nani, nani, copilaș / O poveste spune-ți-aș, / O poveste-n cântec tragăn / Ca să-mi crești voinic în leagăn. Când norocul mi-a murit / Teiu-acesta am sădit, / Teiului te-am arătat, / Teiului te-am închinat, / M-am rugat de creanga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
multă vreme încă. Îi privea chipul oglindă a chinurilor prin care a trecut. Nimic din înfățișarea lui nu mai arăta ca înainte... Nu s-a dezlipit de el. L-a ținut în brațe ca pe un copil speriat, care, după descântecul și cântecul mamei, a adormit... Ea nu a adormit decât târziu, când trupul lui Costăchel s-a abandonat somnului profund... În acea dimineață, o liniște deplină plutea peste fire ca niciodată... Măriuca a rămas lângă Costăchel o vreme, mângâindu-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ploi. Ard stelele În noapte. În fiecare poezie, e-o umbră solitară. E-o tresărire... Tu ai plecat asemenea unui amurg grăbit, să cauți vremelnic lumina fără pată, alunecând Într-o altă privire -jertfă de seară - p rinsă Într-un descântec ciudat... Cuvintele mele se sting În fiecare frunză și-n fiecare floare adorată. Cuvinte! Dar o mie de Întrebări se Înalță din flăcări și-aleargă cu toamna, spre ultimul drum cu miros de dragoste și soare. Zadarnic se zbate aurul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
dar nu mai are nimic în cap, nu-și mai aduce aminte de nimic, parcă nu ea a scris acea lucrare, parcă nu ea a inventat realitatea fiecărui cuvânt. A plămădit lucrarea în doi ani, dedicându-se ca într-un descântec. A citit cu poftă, s-a jucat cu ideile cum te joci cu un iubit și acum ratează cununia științifică. Îi vine să izbească cu pumnul în geam. Ajunsă în oraș, sare din autobuz ca o apucată și se pierde
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]