436 matches
-
cu tine, în umblet. Oștiri, cu săbii tăioase, Să-ți scoată pruncul din pântec, Li-s ochii-ți arme duioase, Adorm ostașii în scutec. Stoluri de îngeri te-nalță, Te suie spre ceruri, în sus Și toți de rău se descalță, Că-n brațe îl duci pe Iisus. Dai muguri mlădiței pe trunchi; Tu, sclavă, te ridici așteptând, Regină când plângi în genunchi, Măicuță cu dorul în gând. Nici demonii din iad nu pot Să-ți ispitească iubirea; Fierbi ca un
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
din gândurile mele,/ Am început să chiui și să joc.// Un înger spânzurat de cornul lunii/ Mi se părea c-avea țigara-n gură/ Și că în scrumul ei ardeau lăstunii/ Și că un drac de Dumnezeu înjură.// Mi-am descălțat opincile-ntr-o doară/ Și-am dat cu ele-n cer, cu amândouă.../ Când m-am trezit, duceam în subsuoară/Un snop de trandafiri arzând în rouă.”( Vis) Potențarea trăirilor, între sacru și profan, este sporită de ruga în care
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
împreună cu prietena mea învățam de zor pentru lecția cu titlul „De que color es...?”, a sunat Amadeo la sonerie. Când i-am deschis ușa, ne gândeam la răspunsul pe tema gamei coloristice a obiectelor înconjurătoare. Ademenit de miros, Amadeo se descălțase deja și ne soma pofticios „Dă checul ăla!”. La care noi îi răspundeam din ce în ce mai nedumerite „de que color .... queee?!” În ciuda jovialității sale, prietenul nostru emana uneori o melancolie misterioasă. Dacă îl întrebam detalii, se încăpățâna să tacă. Știam și noi
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
Acasa > Cultural > Accente > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - ROMÂNIA LIPICIOASĂ Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 825 din 04 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Adesea mă gândesc la România când îmi descalț cizmele, seara. “Aici e ireal de frumos și de curat totul. Nici măcar n-am nevoie să-mi lustruiesc pantofii”, a fost primul comentariu telefonic pe care l-am auzit de la un verișor, care emigrase în Germania prin anii optzeci. Pe-
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
arând Mănâncă din pâinea fierbinte, Cea coaptă în țăstul din lut! Mai stai nu pleca chiar acuma, Privește-o și pe bunica, Țesand în războiul ei vechi, Velințe în multe culori! Nu ocoli apoi râul, Ce curge agale la vale, Descalță-te pentru o clipă, Și calcă pe iarba cea moale! Nu ocoli nici pădurea, Cu pomii ei cei frumoși, Ascultă o privighetoare, Ce cântă într-un stejar fălos! Îndreaptă-te-apoi către casă, Privește-ți copii pe rând, Invită-ți copii la
LECȚIA FERICIRII... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368929_a_370258]
-
Gyuri un vecin de pe o stradă lăturalnică căruia îi cer împrumut o pereche de teniși să joc fotbal și care mi da. A doua zi mă întâlnesc cu el având tenișii lui în picioare și să vedeți ce pățesc, mă descalță de mă lăsa-n picioarele goale numai cu ciorapii, ce să fac, ce să fac, eram la două străzi de casa mea și aproape de centru, să fi văzut ce fugă, desculț numai în ciorapi pe stradă până acasă. Bine, veți
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
Gyuri un vecin de pe o stradă lăturalnică căruia îi cer împrumut o pereche de teniși să joc fotbal și care mi da. A doua zi mă întâlnesc cu el având tenișii lui în picioare și să vedeți ce pățesc, mă descalță de mă lăsa-n picioarele goale numai cu ciorapii, ce să fac, ce să fac, eram la două străzi de casa mea și aproape de centru, să fi văzut ce fugă, desculț numai în ciorapi pe stradă până acasă. Bine, veți
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
da, așa e, asta e realitatea, psihopatul premiat, victima - neînțeleasa de nimeni. Și atunci, se petrece ceva ce imi alunga oboseală, deprimarea, apatia: profesoară se întoarce pe scări, intră în sala de clasă, terenul pe care fusese învinsă - și se descalță. Își ia adidașii și-i bate în cuie pe podea, se încalță din nou și declara „ Aici este locul meu, eu nu plec de aici!” Dacă ești orb, vezi acțiunile unui nebun și-l bagi în cămașă de forță. Dacă
FILMUL RUSESC (M)UCENIK, 2016 de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369692_a_371021]
-
Poezie > Pamflet > HISTRIONI Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1334 din 26 august 2014 Toate Articolele Autorului orașul monolit înghite zile histrionice ca pe niște larve minuscule canicula își întinde lasciv tentaculele pe trotuarele mirosind a fast-food aleile parcului descalță oameni îmbrăcați uniform iarba crește pe birouri artificial funcționarii tund gazonul anti stres din vitrine zâmbesc manechine rodate pe bănci oamenii străzii se confundă cu statui inerte ce împânzesc orașul mercantil par sculptate de însuși Rodin diformitatea privește într-o
HISTRIONI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368186_a_369515]
-
de pătrunzător în purificarea trupului ca acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic. Se pare că acest obicei mai dăinuie în unele părți ale satului românesc, pentru că, adesea, tinerii se întâlnesc în poieni ascunse, descălțându-se zburdălnicind pe verdeața presărată cu flori. Cele două cuvinte au suferit, în timpul istoric al civilizației românești, transformări: trago, spun cei doi renumiți etnologi, pe care i-am amintit în rândurile de mai sus, a devenit cu timpul drago, iar
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Mircea. - Până îți iei tu o bere, găsesc eu un loc mai adăpostit. - De acord. Mircea plecă spre cabană, Săndica se apropie de o stâncă izolată și începu să dezbrace bluza, apoi încercă să-și scoată pantalonii fără să se descalțe de ghete, dar nu reuși, așa că, până la urmă a fost nevoită să-și scoată ghetele ca apoi să le încalțe provizoriu din nou. Pantalonii erau prea mulați pe piciorul său, ca să-i poată scoate peste ghete. La revenirea lui Mircea
CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353427_a_354756]
-
în 1964 s-a creat Stația de Cercetare Biologică "Charles Darwin". * Golondrina, yacht-ul cu care călătoresc, are două nivele. Căpitanul: Osvaldo Mora. Eu sunt repartizat în cabina 1, jos, la nivelul apei, împreună cu un ecuadorian, Juan Fernando Rueda. Ne descălțăm. Numai desculți umblam pe punte. La cabinele de jos este mai puțin balans, dar mai rece, întunecat și zgomot de la motoare. La cabinele de sus: balans mare, dar mai luminos și liniștit. * Ghidul, Milton Ulloa (ecuadorian), ne instruiește: să nu
O CĂLĂTORIE ÎN GALÁPAGOS de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354455_a_355784]
-
pe salvatoarea națiunii noastre. Nu-i așa că nu mă credeți? Nici eu. Eram un infractor ordinar pe care legea îl pedepsește...Care lege? Există legi pentru acarieni? Acum, dacă v-am stârnit curiozitatea, haideți să spionăm împreună! Doamna s-a descălțat și-a pus papucii, a dus sacoșele la bucătărie, geanta la cuier, a scos legumele și fructele, le-a pus în frigider și... -Și, și? -Sunteți nerăbdători? Nu mă mai sâcâiți! S-a dus la baie. Acum... vreți să știți
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
ploaia iar Claudia avea hainele în neorânduială, ude, și la fel și pieptănătura. Sandalele îi erau pline de pământ amestecat cu apă, iar voalul scump din purpură de Tyr se afla mototolit pe masă. Cele două sclave încercaseră să o descalțe, să-i spele și să-i șteargă picioarele într-un vas de aramă însă ea nu dorise acest lucru. Cele două femei așteptau orice poruncă așezate pe niște scaune mici în apropierea stăpânei lor. Acestea erau la fel de ude și obosite
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
Nu vezi ce e pe mine? Am stricat bunătate de costum. - Vino încoace. - Vin boierule, dar să nu chemi poliția că îmi rămân copilașii pe drumuri. Dacă intru iar la pârnaie, că de-abia am scăpat, mă lasă și nevasta. - Descalță-te. - Aoleu, da ce să faci matale, bre cu gioiarsele astea, că te văz om subțire. - Descalță-te că lași urme. O iei înspre gard și valea! - Să-ți trăiască familia dacă nu mi-oi da drumul. S-a descălțat
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
nu chemi poliția că îmi rămân copilașii pe drumuri. Dacă intru iar la pârnaie, că de-abia am scăpat, mă lasă și nevasta. - Descalță-te. - Aoleu, da ce să faci matale, bre cu gioiarsele astea, că te văz om subțire. - Descalță-te că lași urme. O iei înspre gard și valea! - Să-ți trăiască familia dacă nu mi-oi da drumul. S-a descălțat supus continuând să se vaite: - Aoleu, maică ce mă ustură, că am și niște bube mai jos
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
Descalță-te. - Aoleu, da ce să faci matale, bre cu gioiarsele astea, că te văz om subțire. - Descalță-te că lași urme. O iei înspre gard și valea! - Să-ți trăiască familia dacă nu mi-oi da drumul. S-a descălțat supus continuând să se vaite: - Aoleu, maică ce mă ustură, că am și niște bube mai jos. Înainte să sară gardul, l-a oprit din nou. - Să știi că la noi în șantier sunt și țigani. Muncesc și ei, mai
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
cunoscute-necunoscute n-ai a ști pe cine-ntâlnești când lumea încet își iese din matcă ființe nevăzute țesute în aer vânători iuți colțuri de cuvinte uitate așteaptă ca o carte ce se va închide ca un nor ce se va descălța dintr-o dată vin toate cu ce felinare între mările acestea rănite cu ce scări între prăpăstii și ceruri le voi întâmpina? Referință Bibliografică: Hesychia / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1268, Anul IV, 21 iunie 2014. Drepturi de
HESYCHIA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357338_a_358667]
-
la masă, i-a întins bricheta, ca să-și aprindă o țigară, a servit-o cu o cafea și i-a spus, topită de emoție: O să am un copil, Adelino ... Și, ca o prepeliță sfioasă și devotată puilor ei, Afrodita a descălțat-o pe Adelina, i-a pus în picioare papucii cei călduroși, a scufundat-o în fotoliul ei preferat din fața televizorului și i-a zis bucuroasă: Tu ai aflat prima, fata mea ... nici măcar pitpalacul meu nu știe ... dar Adelina voia să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Mircea. - Până îți iei tu o bere, găsesc eu un loc mai adăpostit. - De acord. Mircea plecă spre cabană, Săndica se apropie de o stâncă izolată și începu să dezbrace bluza, apoi încercă să-și scoată pantalonii fără să se descalțe de ghete, dar nu reuși, așa că, până la urmă a fost nevoită să-și scoată ghetele ca apoi să le încalțe provizoriu din nou. Pantalonii erau prea mulați pe piciorul său, ca să-i poată scoate peste ghete. La revenirea lui Mircea
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
a mea Ce-i dulce ca o acadea Cu câmpuri care gem de maci Și dealuri pline ochi, de fragi... E țara mea unde-i cunosc Pe cei ce sunt și cei ce-au fost, Pe glia ei când mă descalț Ei urcă-n mine spre înalt. Pedeapsă dar și giuvaer Cum totu-n jur e efemer Pân-ne-o veni la cer sorocul E pentru noi românii, totul! Referință Bibliografică: Cântec pentru țara mea / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN
CÂNTEC PENTRU ŢARA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359316_a_360645]
-
spațiul și spiritul, simbolismul, modernismul și civilizația: cuvinte, pur și simplu, care își pierduseră, brusc, înclinările, înțelesurile, simbolurile și sensurile, devenind iluzorii. Licurișca mi-a zis că fantazez. S-a așezat lîngă mine, m-a sărutat pe obraz, s-a descălțat și a rîs, spunîndu-i lui Thomas: Să știi că mă îndrăgostesc de prietenul tău! Și Thomas mi-a făcut cu ochiul: N-am eu norocul să scap de crăcoasa asta. Da' să știi, fraiere, că nu e bună la pat
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
Și, auzi, mă! s-a răsucit ea spre mine; știi ce mi-aș dori înclipa asta? Nu știi, că n-ai de unde. Nici el nu știe. Să fiu eu firul ăsta de iarbă, cerul ăsta și furnica asta ... Thomas se descălțase și se plimba desculț prin iarba mătăsoasă. Nu e o metaforă. Asta era senzația. În fiecare zi vin aici, le-am spus, ca să mă împac cu Dumnezeu. Ca să te împaci cu tine însuți, cu Dumnezeu nu te poți certa. Nu
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
fetei că e un băiat pe cinste.El se mută la câteva străzi de ea,într-un loc închiriat de omul la care lucra. Karon urca scările ,făcându-i semn tatălui Victoriei care servea clienții și ajunsă în cameră,isi descalță ghetele ,luând în picioare balerinii moi care o făceau să se simtă mai confortabil.Se duse la un sertar și scoase o carte mare cu coperții negre din care citea.Cuvintele din ea o făceau mereu să se simtă mai
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
se organizează într-un tot unitar, ca produs al intuiției artistice, dar și ca realizare deliberată de creatorul ei. Vitalitatea cuvântului o dovedește originalitatea, atât în planul creației, cât și în cel al meditației asupra poeziei: „ Cuvântule, dezbracă-te încet! Descalță potcoava puterii și spune-mi: pe ce cărare mi-am rătăcit înțelesul, pe ce ușă a zilei să-mi luminez înflorirea, cui să sărut mâna uscată de dor?” Tăcerea, opusă vorbirii, are capacitatea de a schimba fața realității, de a
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]