240 matches
-
și cu reacțiile mamei distruse. În acest plan mai adânc al romanului, inamicul principal nu mai este societatea românească de azi, demnă de a fi caricaturizată, ci moartea, simțită prin toți porii, acoperită de blesteme și descrisă plastic: "o babă descărnată, fără dinți, un schelet din oase putrede și puturoase, jucând peste case, prin grădini, printre oameni, o moimă cu mustăți, înfiptă, ca o țață, în toate certurile, în toate marile războaie, dar și în războaiele particulare, o muiere ca de
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
își pierd individualitatea și se pliază unei ființe noi, colective, astfel generate". Ce altceva este letrismul dacă nu ștergerea individualității semantice la nivelul cuvântului? Un cuvânt hăcuit, tranșat, dezosat, tocat, dar și dospit la căldura propriei lui potențialități semantice. Odată descărnat, cuvântului nu-i rămâne decât să atârne de oasele lui strălucitoare: literele. Care se prefac în puncte sonore de sprijin. După care, înghesuindu-se, ticsindu-se, se transformă în trasee eufonice și, într-un anume fel, euforice. Efectul densificării slovelor
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
posibilă prin analiza unor recurențe sesizarea unui tipar psihologic, un erou introvertit, cu o sensibilitate acută, silențios și calm ucigaș. Un film noir, dacă dorim o încadrare în gen, Only God Forgives este în același timp și un film aproape descărnat care mi-a amintit de câteva dintre filmele de gen ale lui Jean-Pierre Melville, spre exemplu, Le samourai (1967) și Le cercle rouge (1970) cu deosebire că aici intriga este încă și mai marcată de sicitate, redusă aproape formalist la
Despre zei și neoane by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3379_a_4704]
-
Gheorghe Grigurcu Trecutul: o mirobolantă ficțiune descărnată și exsanguă pe care o modelăm afectiv, selectiv, stilistic (stilul e omul, nu-i așa?) pentru a o opune prezentului - timp brut, barbar, asupra căruia n-avem decît o prea limitată putere, așa cum îi opunem viitorul, o altă ficțiune, mai
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
nopții ,fără urmă de stea", porții ,fără urmă de casă" și poemului fără cuvinte, menționate în acea profesiune de credință care este Semnul tăcerii (p. 53). Poezia Marianei Filimon demonstrează cât de adânc poate mișca o rostire părelnic albă și descărnată, cât de multă viață se ascunde în detaliile umile ale existenței și cât de convingător poate suna un glas ,mic", adică șoptit, pe deasupra multiplicității și fragmentarului lucrurilor: ,după spulberate liniști/ mai rămâne totuși ceva/ un adevăr simplu ca pâinea/ ca
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
trîmbițașii festivităților oficiale comuniste, la care contribuia cu poeme adecvate momentelor politice pe care le omagia cu sîrg vinovat. Părea, cînd îl vedeai pe stradă sau în redacții, mereu înfricoșat și parcă se făcea mic în ciuda lungii sale înălțimi aproape descărnate. S-a voit (parțial a și fost!) memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
toate imaginile astea care se succedau rapid, într-un film colorat și anacronic. Cât de demult se întâmplaseră toate... Uri, certuri, gelozii, scrâșnete ale sufletului și ale cărnii, boli și puroiuri, pe toate le astâmpărase pumnul lui hotărât, palma lui descărnată măturase toate "gunoaiele" care i se puseseră în cale. Mereu își arunca pumnul ca un baros, după sistemul lui "odată și bine!, odată și bine!" Ha! Ha! cât de furtunoase erau vremurile pe atunci, cum ziceau oamenii, ca pe vremea
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
cules cu spor toată noaptea din tufărișul viu cu vii rădăcini crescut pe fâșia îngustă dintre ușă și geam simțisem o singură clipă sau poate mai mult de atât cum flutură poalele lunii negre nespus de vesele pe un braț descărnat al asprei cruci cardinale de care se vorbise în neștire la știri o să treacă și iarna mi-am spus precum îmi trecuse prin față copil fiind șopârla aceea nenorocoasă fără direcție căreia i-am tăiat coada dintr-o mișcare cu
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Horia Gârbea în fiecare poet este cîte un mr. hyde care iese noaptea din trupul bunului dr. jekyll un ticălos nerușinat ucigaș de oameni de treabă și de sine Și nu adoarme pînă cînd acea femeie descărnată nu-și reazemă pe umărul lui capul pe care pielea a putrezit demult simt și eu cum de fiecare dată o fiară țîșnește din profesorul cumsecade gata pentru un șir de masacre îmi spăl mîinile în urina fricii lui york
nu mă numesc william by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4067_a_5392]
-
parabolic, pentru ca imediat să ne gîndim ce presupune alăturarea acestor termeni. Cu alte cuvinte pe de-o parte naturalism, cu tot cortegiul de orori, cu toți bătrînii muribunzi care îi povestesc lui Iustin pe patul de moarte, cu ultimele suflări, descărnați și oribili, încă o bucățică din adevărul trecutului; cu un eros bolnăvicios și artificial (Iustin trăiește lîngă o femeie bolnavă pe care n-o iubește și pentru a cărui sinucidere e acuzat și dat afară din magistratură); cu muncitori la
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
figură ce aduce cu o ființă umană. O himeră cu trup de leu, cap de maimuță și aripi de liliac își așteaptă neputincioasele victime. Un balaur cu limba scoasă pare să împrăștie pucioasă. Coastele lui se desenează dezgustător prin trupul descărnat, cu piele transparentă, a cărui culoare de piatră gălbuie are nuanțe de cadavru. Monștrii cu gheare și labe de animale răsucite veghează cerurile bătrânului oraș alături de imagini mai apropiate de figura umană, dar la fel înspăimântătoare prin urâțenia chipului și
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
groazei. La Chateau de Vincent, între ritmurile regulate ale ornamentației și printre frunzele pietrificate din decorația fațadei se conturează o figură umană care susține în spate un balaur asemenea unei reptile cu gât alungit și încărcat de solzi, cu picioare descărnate, cu urechi mari și cu o gură crispată întrun răget prelung. Nu doar monștrii își profilează contururile ciudate printre crenelurile de piatră ale catedralelor. Întâlnim și imagini mai puțin înfricoșătoare, dar la fel de stranii. Câini cu aripi de liliac și cu
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
de a se lupta. O clipă, Clark fu cuprins de teama acută că planul lui de atac avusese o bază falsă. Presupusese că celălalt are și el un pistol și că, panicat, va încerca să-l folosească. Degete lungi și descărnate bâjbâiră prin haina voluminoasă. Apucă un detonator mic și strălucitor pe care Clark i-l smulse din mână, de fapt cu mână cu tot, și-l strivi în palma lui. Văzu că "funcționarul" voinic și-a scos pistolul și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
am furat: un colac de frânghie și un sextant pe o ladă cu rom, o chiuvetă și câteva scânduri, pe o roată dințată și uniforma secundului și așa mai departe. Toate astea după ce au lăsat, albe și curate, oasele scheletului descărnat al vasului. Hai să mergem, spuse Carol sculându-se în picioare. M-a ajuns oboseala. Am văzut, auzit și visat prea multe pentru o singură noapte. O luară agale spre casă, de-a lungul țărmului. Mergeau cu privirea în jos
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
în curtea din spatele casei. Soarele apunea fără vlagă dincolo de ograda lăsată în paragină. Se întuneca în cameră și privirea îi zbură ca un fluture de noapte spre flacăra singurei lumânări care ardea între mâinile moartei. Ceara topită picura pe degetele descărnate ale fetei. Un rictus crispa fața Bătrânului la fiecare nouă picătură de ceară încinsă. Se gândi o clipă să schimbe poziția lumânării, dar își înăbuși gestul, realizându-i inutilitatea. în vârful flăcării se contura chipul supt de vlagă al lui
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și ceva de ani. Părul cenușiu Îi era tuns scurt, În formă de calotă În jurul tâmplelor și cu o mare tonsură În partea de sus. Mâinile, pe care și le scosese din mânecile rasei intrând În Încăpere, erau uscate și descărnate ca ale unei mortăciuni. Păreau a fi Înghețate ca Însăși moartea. Mascatul cu capul rotund se Întoarse spre călugăr cu o deferență extremă: — Sfinția Voastră a auzit totul? Dominicanul Încuviință cu un gest sec, scurt, nedezlipindu-și ochii de pe Alatriste și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
se formeze convingeri cu privire la ceea ce reprezintă femeia. Femeia este pentru el un postulat și astfel, nedemonstrabil; o ființă eminamente vegetativă. Galanteria este dușmanul adevărului, gândește de ce avem nevoie de femeie, în sinea sa, adevărul gol și încă mai mult, gol descărnat, pentru că este oare adevărul un adevăr dacă nu este demonstrabil? Nu există problemă feministă îi spunea acum câțiva ani don Avito fidelului Sinforiano, după masă, în casa doñei Tomasa; nu există problemă feministă; nu e mai mult decât o problemă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sa pretențioasă cu o mică parafă dedesubtul unei declarații puse după terminarea clasei: Această carte este a mea și numai a mea și nu voi da-o nimănui. 1903." Inscripția fusese continuată mai jos, cu o scriere asemănătoare, însă fină, descărnată: "rezervînd-o fiicei mele, Pica Ioanide. 1931", și urma apoi iscălitura Pichii. Deci la o distanță de aproape treizeci de ani, Ioanide și Pica se întîlniseră în colocviu ideal, într-un text de carte. Ioanide scrisese în 1903 pe marginea cărții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
are? - I s-a făcut acum un examen medical. A căpătat o congestie la umărul drept, poate consecutivă gripei, poate și din ședere. E nu se poate mai rău. . - Să dai vinul! zise Gulimănescu către Hagienuș.Acela își clătină fălcile descărnate. . . - Îl dau când o fi să fie.Cu privire la Gonzalv se iscă o discuție foarte aprinsă. . . - Care este însușirea cu care învingi în viață? ÎntrebaseGulimănescu. . - Stăruința, susținu Suflețel. Geniul e o lungă răbdare! . - Atunci Gonzalv de ce nu reușește? spuse Gaittany. . - Are să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cuvinte. Harta trupului deveni harta evanescentă a limbajului, răsucindu-se ca aburii de cafea. Pielea și sistemul nervos formară structura sintactică, relațiile ramificate de regente, coordonate și subordonate, grupuri verbale și nominale, structuri de profunzime și de suprafață, corpul funcțional, descărnat, al limbii; din sistemul osteo-muscular decurse morfologia, grupele de mușchi și oasele juxtapuse ale părților de vorbire, contractîndu-se și relaxîndu-se în declinări, conjugări, desinențe; pântecele colcăitor de materii și glande produse vocabularul, în care epitelii și mucus și mușchi netezi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
peste un secol, și strănepotul său Mircea), iar genele atât de groase, atât de întunecate, încît puteai vedea cioplitura în Patru muchii a fiecăreia dintre ele, fibroasă în arcuirea ei ca un fir din coada cailor, și la fel de uscată. Fața descărnată, smeadă, de bărbat trecut de patruzeci de ani, avea o frumusețe răvășitoare pentru femei, poate și fiindcă era mereu austeră și tristă. Uniforma, cu toți eghileții strălucind ca în prima zi de purtare, era impecabilă, de fapt aproape prea corectă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îngust, corabia, înclinîndu-se ușor, mai lingea cu flamurile din vârful catargelor stâncile de ivoriu. Crabi uriași, în întregime transparenți, prin coaja cărora li se vedea inima pulsând și hrana din intestine, scoteau uneori din apa cea neagră cîte-un tragic braț descărnat. Caracatițe se lipeau de scândurile de la pupa, rupând cu ventuzele bucăți de lemn putred. Pe pereții umezi ai grotei foiau insecte oarbe. Acum șuvoiul era mai rapid și panta către străfund mai abruptă. Curând, defileul se deschise într-o melancolică
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Și asta chiar cu riscul de a muri în lupta asta. Abatele rămase tăcut. În minte i se învîrtejeau o mulțime de gânduri negre. După ce împăratul închise ușa, își prinse genunchii în mâini și începu să-și maseze ușor rotulclc descărnate. - Mă simt atât de bătrân, încît nici măcar nu știu dacă nu cumva am murit deja. O luptă e ultimul lucru la care mă gândesc. Airam se trase și mai aproape de el și-i cuprinse cu mâinile umerii fragili. - Rade, Rade
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
an de ziua dinastiei, în piață se adunase o gloată zdrențăroasă, incontestabil mai entuziastă decât pe vremuri, dar formată din oameni mai rudimentari, mai simpli. Chiar acela căruia i se încredințase comanda Tara-plantului, un fost militar de carieră, avea fața descărnată și nu purta nimic altceva decât un maiou, care-i descoperea brațele muncite din greu undeva într-o mină. Bella era conștient că aveau să treacă mulți ani până când oamenii, folosind munca zeților, să ajungă la stadiul de civilizație pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
minți! Nu cred că ești capabil să pătrunzi în mintea cuiva. De altfel m-ar fi și mirat ca așa ceva să fie posibil și în afara Kyrallului. Fără să rostească o vorbă, N'Gai Loon își ridică spre fața celuilalt mâinile descărnate. De sub unghiile lungi țâșniră spre Făurar zece lame ca niște șerpi micuți care se bifurcară și apoi începură să se ramifice din ce în ce mai mult până când capetele lor aproape că nu se mai puteau zări, fiindcă deveniseră de sute de ori mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]