629 matches
-
neașteptată, surprins și el de un șuvoi căldicel de picături aurii care plouau din cer, Împreună cu melodia distonantă a unui cântec deocheat. Deasupra lor, În picioare, pe rămășițele unei cornișe a vechiului portic roman, unul din servitorii familiei Donati se descheiase la nădragi și urina pe adversarii săi, Înălțând cu jetul un magnific arc triumfal. Dante sări cât colo, blestemând, nemaibăgând În seamă pietrele care continuau să cadă de jur Împrejur. Se aruncase pe brânci spre a căuta frenetic ceva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
când s-a deschis ușa și noi am continuat să ne îmbrățișăm pe coridor și apoi în apartament, lângă ușă, pe covor. Cu Thea nu simțeam ce simțisem cu celelalte femei, cele care îți dădeau voie, ca să spun așa, să deschei câte un singur articol de îmbrăcăminte și să admiri ce e dedesubt, apoi să treci la următorul lucru, și mai bine păzit, și apoi la ultimul, cel mai bine păzit din toate. Ea nu m-a pus să aștept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
revedere, mi-au răspuns, apoi glasul doamnei de onoare s-a înălțat peste celelalte: — Mulțumim pentru băuturi! a strigat în timp ce ușa liftului se închidea în urma lor. M-am întors în apartament, foarte nesigur pe picioare, încercând pe drum să-mi deschei nasturii tunicii, sau trăgând de ea ca s-o deschid. Întoarcerea mea în living-room a fost salutată fără rețineri de singurul musafir care mai rămăsese - și de care uitasem cu totul. Când am intrat în cameră a înălțat în direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nasului, se întinde leneș, murmurînd un inimitabil "taata", abandonîndu-se brațelor ce-l cuprind. Celălalt, la pieptul mamei, doarme dus, agățat cu o mînă de gulerul paltonului. Actorul doarme rezemat de fereastră, absent la foiala femeii de alături, care, încălzită, își descheie paltonul și-și scoate gulerul. Cățelușa din brațele bătrînei clipește rar, atentă la privirea pierdută a stăpînei. Profesorul își lasă cînd și cînd palmele pe genunchi, apoi, cînd obosește, ori cînd simte că s-a odihnit, își încrucișează brațele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spre bar o privire, apoi, privindu-l cînd și cînd pe Mihai pe sub sprîncene, spune: Dacă se mai benoclează o dată spre mine, mă ridic și-l cîrpesc. Tipul de la bar, în scurtă din piele, îmblănită... Mihai nu spune nimic. Își descheie paltonul, se ridică de pe scaun să și-l aranjeze mai bine, răsucește scaunul, apropiindu-și-l, apoi aruncă ochii, ca din întîmplare, spre bar. Bună seara, dom' doctor! salută el, întîlnind privirea doctorului Radu, care tocmai s-a dezlipit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mult, pînă te roagă ea să treci mai departe..." Gura lui Mihai stă deja pe sînul Mariei, sorbindu-l pînă simte cum palmele femeii, ridicate în aer și rămase în așteptare, s-au coborît, atingîndu-i umerii. Degetele lui dibace îi descheie nasturii bluzei, dezbracă bluza și o aruncă peste haina de blană, apoi palmele i se opresc pe mijloc și-l încercuiesc ușor, cu infinită dragoste. "Doamne, e cu putință?!" se îngrozește Maria, încercînd un gest de protest, care-i reușește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
palmelor care, mai mult o chinuie cu strîngerea lor prelungită, un sărut aparte, la fel de fierbinte ca cel al buzelor în intenția lor de-a o dezbrăca. Staaai... rîde Maria încet cînd simte degetele tînărului pe mijloc, la spate, încercînd să descheie fermoarul. Se retrage un pas, aruncă o clipă ochii spre Mihai, apoi, ca o revărsare totală a grației feminine, duce mîinile la spate și face un gest scurt, sigur, sprijinindu-și palmele pe șolduri, lăsîndu-le să lunece în jos, odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mai bine este să atace, înainte de a da femeii posibilitatea să găsescă forță în ea și să-l dea afară, sau să pună mîna pe telefon. Face imediat un pas hotărît, întinde mîinile și, sub privirea stupefiată a Mariei, îi descheie toți nasturii, depărtînd părțile bluzei, dezgolind pieptul frumos, acoperit de furoul cu sutien. Te stingi încet, Maria îi spune, retrăgîndu-se lîngă calorifer, s-o poată privi de departe. Un timp te-am suspectat de porniri anormale, dar nu-i adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cînd și cînd, la șuieratul vreunui tren în gara din apropiere, sclipește, asemeni unei stele, ideea că linia ferată, peste care trec trenuri în viteză, e atît de aproape, la numai cîteva minute de mers. Pornește într-acolo, cu paltonul descheiat la piept, îndesîndu-și mîinile în buzunare; într-unul are plicul cu suta de mii, în celălalt stă cureaua de la pantaloni, făcută colac "lungă, tăticu', lungă; cu asta poți și să te spînzuri la nevoie; da'-i păcat, nu putem fabrica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Era desculță. I-am privit labele picioarelor. Și pe acestea le recunoșteam. Le-am atins. Erau reci, și ele parcă de ceară, și i le-am acoperit cu o pernă. I-am privit picioarele lungi și curbura coapsei. Cămașa era descheiată și îi vedeam unul dinte sâni săltând în ritmul respirației. I-am privit gâtul și urechea, acum mai vizibile din cauza părului tăiat. I-am privit mâna atât de binecunoscută, cu palma întoarsă în sus într-un gest de implorare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
ușa cu mâna sa mare. Ochii ni se Întâlniră. El intră, trântind ușa fără a-și lua privirea de la mine. Zgomotul Încuietorii a părut că vine din altă dimensiune. Mi-am scos cureaua de la haină și-am Început să-i deschei nasturii. — Ce cauți aici? am Întrebat, izbutind să rostesc cuvintele pe un ton destul de indiferent. Credeam că mă cosideri Antichristul și Târfa Babilonului laolaltă și că n-ai mai consimți niciodată să rămâi singur cu mine. Mă rog, asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
tragere de inimă, probabil ca să mă ajute. Am deschis gura ca să rostesc un „Ce macho!“ admirativ, dar l-am privit și, dintr-un motiv oarecare, m-am răzgândit. Poate din cauza umerilor lui masivi. M-am apucat, În schimb, să-mi deschei blugii. Părea cel mai nimerit loc din care să Încep. Și nu m-am grăbit deloc. Trebuie că eram nițel beată, căci Îmi surâdea ideea de a mi se smulge hainele. 24 Lou plângea iarăși, dar mă obișnuisem deja. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
zbieră Gabriel, alergând prin nisip. Și când îl văzu pe Adam plângând atât de năprasnic începu să plângă și ea, fără să știe măcar de ce. — S-a pierdut Zet în mare, îi strigă Alex. Își dezbrăcase pantalonii și acum își descheia bluza albastră. Tu rămâi aici, cu Adam. Alex se lăsă să alunece pe făgașul nisipos și, de acolo, în mare, spintecând valurile. Gabriel, cu fața scăldată în lacrimi, căzu în genunchi lângă Adam și dădu să-l strângă la piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vreme până când bietul Zet își reveni și reîncepu să semene cu el însuși, iar Brian simți tăișul unei îngrijorări pe care nu o împărtăși celorlalți. Cățelușul, cu toate că dădea frenetic din coadă, continua să tremure din toate mădularele, deși Gabriel își descheiase bluza și-l lipise de sânii ei calzi. Numai când îl simți complet uscat, încălzit și iarăși vioi, îl depuse în brațele lui Adam. Apoi Gabriel se apropie de George și îl sărută, și Alex îl sărută, și Tom îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acela în viața ta. I-am cerut să nu-și mai arate fața în Ennistone. I-ați cerut să...? Dar vreau să-l văd! Hattie începu brusc să gâfâie de emoție, să-și despletească, inconștient, coada împletită și să-și descheie nasturii de la gât, mutându-și, frenetic, privirea de la fața mare, boțită de furie și de amărăciune a lui John Robert, la cea înghețată, cu privirea împietrită, a lui Pearl. Pearl refuza să se uite la ea. Ești un copil. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-o în sens peiorativ, se apără Gabriel. Sunt convins că nu, i-o trânti Brian. Las' că te-am văzut eu, acolo la mare, cum îți expuneai sânii în fața lui. — Ce? Pretindeai că-l încălzești pe Zet și ți-ai descheiat bluza ca George să-ți vadă țâțele. — Nu-i adevărat! În timpul certei, Adam se târâse într-un colț, unde ședea ghemuit cu Zet lângă el. Cățelul, auzindu-și numele, își îndreptă brusc spinarea și o porni pâș-pâș pe covor, drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în jos, picioarele îi erau învelite într-un prosop. George se întoarse în camera de baie. Bazinul era plin, ba chiar deborda, revărsându-se printr-o valvă. Își apăsă puternic pieptul cu mâna, străduindu-se să-și regleze respirația. Își descheie gulerul cămășii. Una dintre ușile sălii de baie se închisese pe jumătate; o propti cu un scaun, lăsând-o larg deschisă. Revăzu în minte detaliile problemei în care se angajase și a cărei soluție o repetase de atâtea ori în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
drum la vânătoare de medicamente. Sari la ziua de după seara când ne-am dus la Acul Spațial, când Brandy e întinsă pe podeaua unei băi principale. Mai întâi am ajutat-o să-și dea jos jacheta taiorului și i-am descheiat nasturii de la spatele bluzei, iar acum șed pe-un vas de veceu și, cu regularitatea picăturii chinezești, las să-i cadă în gura Plumbago supradoze de Valium. Chestia cu Valiumul, zice fata Brandy, e că nu alungă durerea, dar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ține anticoncepționalele În poșetă. — Ce idee ți-a venit, râse Maja Înduioșată, ce idee! nu trebuie să cumperi tu, smochingul e un cadou din partea Camillei. Îl Împinse În cabină și, deoarece Kevin se cam Întindea cu treaba, Începu să-i descheie ea haina. Așa deci, bravul Antonio Buonocore - atât de pedant și de punctual - nu plătea copiilor pensia alimentară. Cine ar fi spus una ca asta. E josnic să te răzbuni pe copii. Dar poate că erau doar calomnii din partea mamei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dar chiar așa se numește. Soare e singurul om din această adunătură amenințătoare. Se plimbă leneș printre noi cu șapca lăsată pe ceafă, lăsînd să i se vadă un snop de țepi de păr brunet În frunte, tunica Îi e descheiată, iar cataramele bocancilor, nestrînse, și ne privește mirat cu o pereche de ochi albaștri, un albastru Închis, aproape violet, conturați de gene negre. Ne privește de parcă am fi de pe altă lume. Sau de parcă el ar fi de pe altă lume. Sau
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
apărînd de nicăieri și tăind conversația cu această replică: O să fie bine băieți, o să vedeți că o să fie bine (care, cel puțin În cazul meu, a avut un efect exact pe dos - mi s-au părut, ieșind dintr-un ofițer descheiat la bocanci și la tunică, cu cascheta lăsată pe ceafă, neîngrijit, cuvintele unui om gata să cedeze). Și, ultimul episod, tensiunea din noua societate liberă Întreținută de nebănuite pasiuni politice, ai să vezi doi răcani de serviciu la bucătărie curățînd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
întreba dacă voința exprimată în testamentul dactilografiat îi aparține sau nu, asta de față cu grefierul, după care i se înmâna actul pentru a-l semna. Asemenea „instrumentări”, nu numai pentru testamente (cum se chemau în limbaj juridic), încheiau și descheiau parte din multiplele, infinitele raporturi sociale, cele mai multe săvârșindu-se în afara pretoriului instanțelor, luminate numai de buna-credință a celor în cauză. Prin intermediul acestor acte se înnodau și deznodau chiar fără știința lor, destinele, neprevăzute încă, ale atâtora dintre ei, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aceea mă cuprinse iarăși, acoperindu-mi fața cu sărutări, pentru ca în momentul următor să mă aud rostind: - „Domnișoară Marga Popescu”. Apoi: E singura modalitate, îi spusei, în care vă pot vorbi, - și-i sărutai ca-ntr-o nebunie fața, îi descheiai nasturii bluzei pe care o purta, și dezvelindu-i umerii într-o mișcare ce nu întâmpină nici o rezistență, draperiile timpului căzură peste noi. 27. Eram acum singur. Trecuseră câteva luni; mă plimbam cu mâinile la spate în camera în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ca-n secolul trecut până spre sfârșitul deceniului cinci din vremea noastră, - o sanie, spun, lunecă pe drumul de comună al marii câmpii (unde o fi găsit sania asta?), amândoi încotoșmănați în șube, Lung cu gulerul dat peste umeri, aproape descheiat la gât, veneam ca din basme, el râdea cu bucurie de copil, avea acum cincizeci și unu de ani, vesel de revederea fostului judecător din tinerețe, o întreagă lume îi răsărea în ochi, eu pe banca din spatele lui, privind până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ocazie, poporul roland va afla În direct ce anume vrea Energia de la noi. De fapt, pot să vă dezvălui că e vorba tot de niște extratereștri, dar de o natură ceva mai complicată. Colonelul Își desfăcu bretelele pantalonilor, iar după ce descheie și nasturii prohabului, se aplecă mult În față, sprijinindu-și resemnat coatele pe birou, În așteptarea intervenției asistentei, care Între timp intrase În cabinet, urmată de secretară. Cele două se apropiară prudent, pășind pe vîrfuri, ca și cum ar fi pregătit o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]