622 matches
-
mea un bărbat tânăr (când intrasem stătea alături de mine, dar m-am întors), cu înfățișare obosită, părul în dezordine și ochii opaci. Era îmbrăcat prost, cu cămașa murdară și o cravată cu nodul prost făcut largă în jurul gâtului, cu gulerul descheiat fără nasturi. Avea nevoie de un ras și pe laturile gurii se lăsa o mustață moale și neîngrijită. Am ridicat mâna ca să-i dau biletul, în timp ce mi-am aplecat nițel capul și el a făcut la fel. Am văzut că
Guillermo Cabrera Infante - Trei tigri triști by Dan Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/6504_a_7829]
-
-nclină. Lin pocnește o bășină...// Cîntă muzica-n grădină..." (Poem epic, 3). Ca și : "Coniță dulce, cînd te caci, / Ai vrea și-o pulă-n gît să-ți bagi; / De-aceea stau în fața ta / De-a pururi spre-a mă descheia / Blînd la prohab ca să mă sugi / Pînă ce măduva-mi usuci" ( Într-o amintire a lui Costache Conachi). Ca și: Povestea firului de ață / Și a lindicului de țață / Sculat de dis-de-dimineață // Povestea pulelor de cal / Cărate-n spate de-
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
trupul ei frumos și robust și gura drăgălașă. M-a dus într-o odaie mare, întunecoasă, cu lambriuri din imitație de lemn de nuc, unde un bărbat cu o șapcă de baseball pe cap și cu o cămașă călcată impecabil, descheiată la gât, stătea într-un fotoliu de lemn, care nu părea prea comod, cu o pătură cadrilată pusă pe picioare. Era foarte frig acolo, de parcă și-ar fi fixat aerul condiționat la șaptesprezece grade. Televizorul mergea, dar omul era cu
Chang-rae Lee - Zbor peste Long Island by Carmen Pațac () [Corola-journal/Journalistic/6427_a_7752]
-
înregistrez. Tipa din spatele biroului mi-a cerut buletinul, sa-mi verifice vârsta. Îl uitasem acasă. I-am cerut scuze, i-am spus că mă duc acasă să-l iau și mă întorc. A fost foarte drăguță: "Nu vă mai deranjați, descheiați-vă la cămașă. Părul cărunt de pe pieptul meu a convins-o, și mi-a înregistrat solicitarea. Încântat de solicitudinea ei, când am ajuns acasă i-am povestit nevesti-mii. Ea a spus: "Trebuia să-ți scoți și pantalonii, poate primeai și
Bancul Zilei: Motive întemeiate de ceartă între soț și soție by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63422_a_64747]
-
Emil Brumaru Puterile cum îmi scad, Subțiri-s ca apa-n vad. Simțurile cum se duc, Rămîn păpădie cuc. Mințile cum se închid, Sînt ca ușa prinsă-n zid. Nici tu broască, nici tu chei, Nimfoaică, să mă deschei! Și să-mi intri cu lumini în spatele ochilor plini De smîntîne și rășini...
La o nimfoaică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15451_a_16776]
-
niște poeme după lectura unor tineri care inflamaseră sala, plîngînd că toți plecaseră fără să-i spună nimic despre ceea ce citise el. Imaginile cu Virgil îmi vin ca niște flashuri. Instantaneele unor seri la Doi Mai într-o cămașă cadrilată descheiată pînă la brîu scoțînd apă din puț, pe ringul de dans de la Dobrogeanu făcînd mișcări grotești și spunînd că e Nijinski, în oglinda din holul casei noastre, pe atunci Nino mai trăia, fardîndu-și ochii verzi și buzele carmin, desenîndu-și un
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
de la fereastră trenul trecînd. Ea îl vedea gesticulînd și se bucura că necunoscutul se purta astfel; că înțelegea că, după o călătorie anevoioasă, rătăcindu-se adesea, găsise în cele din urmă casa pierdută în furtuna dezlănțuită. Bărbatul prinse să-și descheie cămașa. Își scosese bocancii și stătea aplecat deasupra mesei, uscîndu-se la căldura lămpii. Atunci cealaltă femeie se ridică, se duse la dulap și se întoarse la masă cu o sticlă pe jumătate plină și cu un pahar. Bărbatul apucă gîtul
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
steagul iluzoriu al unei transmutații în semnul atoate izbăvitor. Un pas mai departe pe calea abstragerii îl reprezintă procesul am spune al denudării, al trecerii în stare de axiomă a propozițiilor. Desfăcîndu-se progresiv de figurile de stil ca și cum și-ar descheia nasturii veșmintelor bogate, Vasile Dan descinde în cotidian cu o simplitate ritualică ce-i îngăduie a mărturisi că începe a vedea nevăzutele: ,cu moartea nu te întîlnești de două ori nici/ în același rîu nu te scalzi de două ori
Buba îngerului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10845_a_12170]
-
Bond ucide, asomează, își dă peste cap adversarii și își distruge țintele, îl face praf de fiecare dată pe ticălos, în timp ce costumul său rămâne neșifonat. După el, vine epoca eroului european în négligé. Începând cu Rambo, transpirat în cămașa lui descheiată la piept, care se rătăcește în jungla tropicală și nu-și salvează pielea decât in extremis grație mușchilor penibil umflați în sala de fitness. Bond n-avea nevoie decât de un cocktail cu votcă spre a face durerea suportabilă. Acest
Ce simbolizează James Bond () [Corola-journal/Journalistic/4083_a_5408]
-
o baterie" răsună la mai mulți autori din gura personajelor. Ea se compune dintr-un litru de vin și un sifon. Cei care beau vinul sec, pot suferi însă consecințe neplăcute. Chiar la Păstorel, un boier cere valetului să-l descheie la pantaloni. Acesta observă neutru: - Conașule, iar te-ai pișat pe dumneata. O diversitate enormă de băuturi, majoritatea alcoolice, consumă protipendada de la curtea "Princepelui" lui Barbu. Boierii simpli sau "veliți" se îndoapă sau chiar "toarnă în ei" lichioruri, vinuri seci
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
și hârâia cu zgomot. începusem să intru în panică. - Vous ętes Maýa de Romanía? (ce frumos sună!) tună un glas din adâncuri. Faites attention! (continui pe românește în traducere liberă) vedeți să nu picați în nas. Un tânăr blond, deșirat, descheiat la haina sport, cu brațele ridicate, gata să mă prindă. Coborâți! - Pe naiba, nu pot, zbier și eu. Se repezi pe scări, culese două din cele trei valize și coborî în goană, dispărând prin mulțime. Am reușit să cobor și
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
vrei poți chiar să alergi, e alegerea ta, altceva nu contează. Mergi înainte, nu te opri, nu te-ntoarce și, mai ales, nu te-ntreba, cum o făceai înainte pe ce fel de pământ apasă tălpile tale. După un timp, descheie-ți cămașă până la ultimul nasture, las-o să fluture - nu mult, cam cât durează un rămas bun, apoi dă-i drumul să se ducă în lumea ei. Obișnuiește-te cu aerul încărcat de ființe infinitezimale care-ți va izbi pieptul
CUM SĂ TE LEPEZI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349232_a_350561]
-
bun, fii sigur de asta. O să vină curând clipă în care va trebui să-ți lepezi pantalonii, nedespărțiții tăi pantaloni... Nu ezită, nu te-ntreba ce vor zice trecătorii, cei care pășesc agitați, vânându-se unii pe alții. Din mers descheie-ți cureaua, mai ai doar câțiva pași de șotron într-un picior de făcut, apoi în celălalt, ca pe vremuri și gata, esti aproape de clipă adevărului - mai ai pe tine doar frunză lui Adam. Acesta este momentul de cumpănă, cel
CUM SĂ TE LEPEZI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349232_a_350561]
-
în locul ei. Apoi s-a lăsat în jos, în genunchi, între picioarele mele și a început să-mi mângâie pieptul peste cămașă. Tremuram de dorință... mâinile ei s-au urcat în sus, pe gâtul meu și-au început să-mi descheie nasturii de la cămașă, depunând sub fiecare nasture scăpat din strânsoarea butonierei, câte un sărut fierbinte, pe pielea mea... Când ea a terminat, terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
brațe până în dormitor, apoi lăsată cu grijă pe patul care avea să devină conjugal. Mihai, ca în fața unei fortărețe, a pornit la cucerirea femeii, i-a scos cu drag bluza, după ce cu multă delicatețe și sărutând-o continuu, i-a descheiat nasturii, care, nu se lăsau ușor desprinși din gaica de care erau prinși, apoi a desfăcut sutienul, lăsând sânii fermi cu sfârcurile tari, să se reverse bucuroși că s-au văzut dintr-o dată liberi. S-a oprit pentru o clipă
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
În fiecare seară o pansam și îi ungeam rănile cu alifia miraculoasă. Într-una din acele seri m-a rugat, să-i fac un masaj pe pulpe și coapse. Era îmbrăcată, cu un capot încheiat cu nasturi în față, a descheiat fiecare bumb, apoi a îndepărtat halatul, pulpele rotunde, cărnoase, cu pielea catifelată, au apărut în toată splendoarea lor, cu amândouă mâinile, ușor, am început să masez picioarele bronzate. Cu fiecare mișcare a mâinilor pe picioarele ei ,simțeam cum trupul se
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
să fie iubită, avea nevoie de mângâierea lui. Îl plăcea mult, ar fi vrut, să fie a lui acolo, peste documentele care spuneau cum înaintașii, iubiseră tainic alte femei. Cu mâna tremurândă de emoție și nerăbdare a început, să-i descheie nasturii de la cămașă. Andrei a încercat timid, să se opună: -Camelia, nu-i bine ce facem! -Ba da, te doresc, vreau să fii al meu acum,aici! -Și eu te vreau și încă mult, nu vreau, să profit de tine
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385338_a_386667]
-
intrarea spre piață. Mai curând spre În spate, eventual. — De ce? — Nu mi se pare demn ca viitorii noștri ambasadori să dea peste câte vreun mârlan cu nădragii descheiați. Dante Îl fixă deconcertat. — Dar pentru ce naiba ar trebui cineva să-și descheie nădragii, Într-un muzeu? — Nu știu despre ce muzeu vorbești. Dar cred că e cam greu să te ușurezi, cu nădragii ridicați. Poetul Îi smulse foaia din mâini, examinând-o din nou În pripă. — E o latrină! Vreți să puneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
spre el și Începe să-i ghicească. Niki Bârsan nu-i vede. E la bucătărie cu doamna E. „...Îi curgeau balele, pe onoarea mea, cînd a văzut-o pe Wanda Înfășurată În prosopul de baie. Nu mai nimerea să-și descheie nasturii la cămașă. Era cu pantalonii-n vine și de-atîta bîțÎială - amfitrioana Îi vîră grațios În gură o măslină - i se Încurcau picioarele În bretele. Să-i fi văzut burta țuguiată și buricul ieșit În afară ca o suzetă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
E. Întinde mîna și-și ia de pe noptieră cartea deschisă la pagina 416. Citește: „dacă omul din lună ar fi ovrei, ar fi ovrei, ar fi ovrei, și o putoare strigă și ea dracului cît poate: — Hei, domnu, domnu! ești descheiat la pantaloni, domnu! țasta-i culmea pînă și aici parcă-l am În fața ochilor, cred că sînt obsedată nu mai pot scăpa de nenorocitul ăla de Albu) Și zice el: — Mendelsohn a fost evreu și Karl Marx și Mercadante și Spinoza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mine. Kleiman își părăsi brusc aerul lui de șef. - Da, sigur, părinte, nu știam. Iertați-mă, vă rog! Și, făcând în direcția mea gestul cu care, pe scenă, gazdele amabile își invită oaspeții la masă, Kleiman ne întoarse spatele, își descheie haina și o porni spre scara de marmură, cu mâinile în buzunare, legănându-se și lunecând de parcă se îndrepta spre o doamnă pe care vrea s-o invite la vals. Aplecat în față, începu să urce scara. În acest timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
împrăștiate din câteva dosare de carton. Deschide odată mina aceea! se răsti el la interlocutorul său așezat pe scaunul tare din fața sa. Era un tip mărunțel, nu mai înalt de un metru șaizeci și cinci, îmbrăcat într-un costum alb cu cămașa descheiată la gât. Avea fața îngustă conturată de o mustață roșcovană subțire ce se continua cu un cioc tuns scurt. De sub fruntea încrețită ce se termina într-un început de chelie, te priveau doi ochi negri, a căror privire vicleană nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
neașteptată, surprins și el de un șuvoi căldicel de picături aurii care plouau din cer, Împreună cu melodia distonantă a unui cântec deocheat. Deasupra lor, În picioare, pe rămășițele unei cornișe a vechiului portic roman, unul din servitorii familiei Donati se descheiase la nădragi și urina pe adversarii săi, Înălțând cu jetul un magnific arc triumfal. Dante sări cât colo, blestemând, nemaibăgând În seamă pietrele care continuau să cadă de jur Împrejur. Se aruncase pe brânci spre a căuta frenetic ceva pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
moarte pe care le obținuse, unele erau ale unor nevinovați care fuseseră conduși la eșafod cu mâinile și picioarele legate, în timp ce își strigau neputincioși nevinovăția. Ajung la poarta Castelului. Care este deschisă. Cu părul încă ud, cămașa în dezordine, pantalonii descheiați la câțiva nasturi și inima bătând nebunește. Iar aici, îl zăresc deodată pe scări, în picioare, impunător ca un diavol, un adevărat maestru de ceremonii, pe procuror, imperial și la fel de viu ca mine, cu măruntaiele la locul lor și sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
mișcare, știam că încep să câștig și că viața reîncepea, l-am apucat cu brațele de gât și m-am urcat pe genunchii lui, trecând pe sub volan, sunt mică și încap, el a dat puțin scaunul pe spate, l-am descheiat la pantaloni și-am intrat ușor, îmi spunea versuri la ureche, Bună seara, iubită bună și rea/ Am să intru în tine ca piciorul în nea sau ceva în genul ăsta, nu-mi mai amintesc acuma, l-am futut acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]